Pentru Socialism, iunie 1965 (Anul 15, nr. 3534-3559)

1965-06-01 / nr. 3534

t- 4 > r 4 Á Deschiderea lucrărilor plenarei C.C. al P.M.R. în ziua de 31 mai 1965 s-a deschis ședința plenară a C.C. al P.M.R. Plenara are următoarea ordine de zi: 1. — Proiectul de Directive cu privire la dezvoltarea economiei na­ționale în perioada 1966-1970. 2. — Proiectul de Directive cu privire la dezvoltarea energeticii R.P. Române în perioada 1966-1975. 3. — Proiectul de Statut al Partidului. Lucrările plenarei continuă. Să efectuăm la timp și la înalt nivel agrotehnic Întreținerea CULTURILOR Cu sprijinul mecanizatorilor Munca mecanizatorilor se bucu­ră de o bună apreciere în rîndul cooperatorilor din Santău. După ajutorul primit la însămînțările de primăvară brigada de tractoa­re condusă de comunistul Ioan Maier continuă cu elan sporit lucrările la întreținerea culturi­lor. La indicația tovarășului inginer Ștefan Lepedeanu, cooperativei, imediat președintele după răsă­rirea plantelor pe întreaga supra­față de 500 ha porum­b s-a afinat solul,­ prin aplicarea­­ unei­ lucrări cu sapa rotativă.­ Prin această me­todă mecanizatorii au spart crus­ta și pe o suprafață de 105 ha se­mănate cu floarea-soarelui. După aceste lucrări cooperato­rii, au trecut la executarea prași­­lei. Astfel,­ în primele zile s-a a­­plicat prașila manuală și mecani­că pe­­ 40 ha floarea-soarelui și 20 ha cu porumb. La G.A.S. Cărei s-a început prășitul porumbului. Și porumbul trebuie prășit Deciși să lupte pentru obține­rea unor producții mari, coopera­torii din Medieșu Aurit lucrează tot mai intens la întreținerea cul­turilor. In această privință ei pri­mesc un ajutor valoros din par­tea mecanizatorilor de la S.M.T. Mărtinești care au aplicat o lu­crare cu sapa rotativă pe 108 ha cu porumb. Pînă în ziua de 31 mai în a­­ceastă cooperativă s-a aplicat prașilă mecanică pe 75 ha floa­a­rea-soarelui și la 40 ha cu cartofi. Brigada condusă de Adalbert Fo­­riș a terminat prășitul atît me­canic cit și manual la cele 21 ha floarea-soarelui, iar aceea a lui Ioan Banu a fost prima la prăși­tul cartofilor. De o slabă organi­zare a muncii a dat dovadă briga­da I a lui Ioan Silaghi, care e rămasă în urmă la prășitul florii­­soarelui și al cartofilor. In general la Medieșu Aurit prășitul manual este în urma ce­lui mecanic. Se cere o muncă de mobilizare mai largă a coopera­torilor pentru terminarea cit mai grabnică a prașilei. Și porumbul trebuie prășit. Cele 480 ha semă­nate cu această cultură așteaptă începerea prașilei mecanice, ur­mată imediat de cea manuală. După un joc exceptional ---------------­Selecționata R.P.R. a învins cu 1:0 reprezentativa Cehoslovaciei 75.000 de inimi fierbinți au fost duminică in tribunele sta­dionului „23 August" din Ca­pitală alături de cei 11 „băieți" ce purtau pe piept tricolorul patriei în confruntarea cu echi­pa Cehoslovaciei — vicecam­­pioană mondială la fotbal. Dar parcă numai ei? In fața micilor ecrane, la aparatele de radio, milioane de oameni ai mun­cii din patria noastră și-au în­dreptat gîndurile și dorința de a învinge spre cei care ne re­prezentau țara. Și băieții au învins! Din primul minut mingea a circulat cu viteză și precizie ui­mitoare. Pârcălab, Mateianu, Sasu și Sorin Avram în linia de atac, „împinși" înainte de două „arcuri" puternice — Ghergheli și Georgescu, au su­focat pur și simplu puternica apărare a oaspeților, iar linia defensivă — Popa, Hălmăgeanu, Dan Coe, Greavu și Haidu, făcut să dispară orice speranță a a înaintașilor oaspeți de a în­scrie vreun gol. Și iată minutul 341 După combinații magistrale și după ocazii nenumărate de a înscrie, il vedem pe Mateianu șutind la momentul potrivit și pe Schroif — portarul oaspe — cum scoate mingea din plasă. 1:0! Repriza a doua. Din nou a­­salturi la poarta lui Schroif, dar aproape de fiecare dată fundașii oaspeți — Lala, Bom­ba și Geleta, dacă nu reușesc altfel, faultează, căutând să o­­prească atacurile echipei noas­tre selecționate. Pe lângă a­­ceasta ei mai recurg la cornere. De 20 ori (față de 2 ale noas­tre) a trebuit să execute ju­cătorii romîni lovituri din col­țurile terenului spre poarta oaspeților, lucru ce rar se poate întîlni intr-un meci internațio­nal... ...După toate relatările de pî­nă acum, cei trei fotbaliști „ma­ramureșeni Ghergheli, Sasu și Soâ, selecționați in loturile re­prezentative au fost la înălțime. T. TO HĂT­AN Anul XV Nr. 3534 Mărfi 1 iunie 1965 4 pagini — 25 bani «SAAMAai PRINTRE FRUNTAȘI Electricienii, tehnicienii și maiș­trii secției de rețele din cadrul I.R.E. Maramureș, sectorul Baia Mare, sunt cunoscuți și apreciați în toată întreprinderea, de vreme ce ei dețin steagul de secție frun­tașă în întrecerea socialistă pe 1964. Colectivul secției — condus de inginerul Nicolae Baber — se străduiește să-și îndeplinească cu cinste obiectivele asumate în întrecerea cu­ celelalte colective ale întreprinderii. Astfel, toate instalațiile de înaltă și joasă ten­siune au fost pregătite și verifi­cate din punct de vedere al pro­tecției contra supratensiunilor de origine atmosferică, la posturile de transformare pentru consum rural s-a completat nivelul de ulei în agregate, au fost verificate separatoarele și liniile de trans­port al energiei electrice. O sea­mă de electricieni, ca Iosif Hor­vath, Petru Szabó, Viorel Cîm­­pian și alții, urmează cursurile de calificare ca maiștri. In privința respectării N.T.S. fiecărui munci­tor i s-au dat cizme și mănuși de protecție la joasă tensiune, iar în dotarea echipelor de întreținere s-au dat­­ indicatoare de tensiune. GHEORGHE TARȚA coresp. voluntar In pagina a 3-a Sport ÍN ÍHTIMPINAREA COMRESULUI PARTIDULUI Pe graficele întrecerii socialiste noi realizări Colectivul Combinatului „1 Mai“ din Satu Mare ocupă fără îndoială unul din primele locuri în întrecerea socialistă a oame­nilor muncii din oraș. El se mândrește că în cinci luni ale anului a dat o producție globa­lă valorică mai mare decit cea planificată cu peste 700.000 lei, că și-a sporit cu peste 2 la su­tă productivitatea muncii și la capitolul economiilor supli­mentare are înscrisă în patru luni suma de 136.000 lei. Dar cea mai mare satisfacție o au cei de la combinat în ce pri­vește calitatea produselor lor: peste 98 la sută calitatea pentru care ei au primit scri­i­­sori de mulțumire din partea beneficiarilor interni și externi. Cale lungă presărată cu suc­cese dar și cu greutăți au stră­bătut cei de la combinat pînă să ajungă aici. Inginerul Oșan, teh­nicianul Anton Dzik, lăcătușul Eugen Karácsonyi, tehnicianul­ Vasile Hosu și alții își aduc și acum aminte de ședința furtu­noasă de la comitetul de partid cînd s-au dezbătut problemele de calitate, cînd s-au discutat cele două reclamații primite ca­re, chiar dacă nu vorbeau des­pre calitatea produselor, dar oricum... de ce să ajungă a­­cestea cu defecte de transport la beneficiar? Atunci pe la mijloc de februarie, din discuții s-a născut hotărîrea unanimă: Cale de mijloc nu există, să dăm nu­mai produse de primă calitate! Prin măsurile adoptate s-a tre­cut la organizarea cursurilor de calificare (59 de muncitori vor primi certificate în meseria de vopsitori, presatori de metal, sortatori lemn) și de ridicare a calificării urmate de aproape 190 muncitori cu experiență. Un puternic imbold au primit și inovatorii combinatului. Dar oare măsurile cuprinse în planul M.T.O. (din cele 59 o­­biective, în patru luni s-au rea­lizat 36 obiective scadente) n-au avut o contribuție la succesele repurtate, nu sunt o piatră temelia angajamentelor repur­ta­tate? Ne spunea tinichigiul An­ton Dzik: „Dotarea echipelor noastre cu ciocane de lipit elec­trice, măsură propusă de colec­tivul brigăzii mele, ne-a ușurat mult munca, ne dă posibilitatea să executăm produse mai mul­te, de calitate corespunzătoare“. „Pînă la Congresul partidului vom realiza 200.000 lei economii peste plan“, sună unul din obiec­tivele angajamentului. La cei 136.000 lei înscriși în contul de economii o contribuție de preț a avut-o reproiectarea unor pro­duse. La scaunele metalice tip II prin reproiectare s-a redus consumul de metal pe bucată cu 2,250 kg metal, s-a trecut la cromare și nichelare în loc de vopsirea pieselor, crescînd ast­fel aspectul final al produsului. Reproiectarea meselor de lucru­ pe schelet metalic a permis or economie de material lemnos, echivalentă cu 37,90 lei pe bu­cată la tipul I și cu 47,88 pe bu­cată la tipul II. Notați că aceste prod­use de serie se confecțio­nează aici cu sute de bucăți și veți avea imaginea clară a unei părți însemnate din cei 220.000 lei angajament! La Combinatul sătmărean mai sunt multe de făcut pentru ca cei de aici să poată spune: „folosim din plin toate resurse­le interne“. L-am găsit deunăzi pe tovarășul Gheorghe Roca, șe­ful C.T.C., îngîndurat lingă un lot de birouri metalice pe care controlorii de fază notaseră cu creta locurile unde vor trebui să intervină remanieri calitati­ve. — Mai avem pînă ce produc­ția de calitate să fie așa cum tre­buie. Se mai ivesc defecte de montaj, de vopsire care trebuie remaniate și chiar dacă pe poarta întreprinderii lăsăm să plece numai produse intr-adevăr bune, totuși aici, în secții, mai avem de lucru! Nu mai de­parte, de-abia acum am început să lucrăm la produsele de ma­re serie pe bază de fișe tehno­logice. Au trebuit intervenții multe pînă ce serviciul nos­tru tehnic să treacă la elabo­rarea acestor fișe, care în esen­ță sunt cel mai bun ghid de ca­litate atît pentru executant cit și pentru controlul tehnic. Mă­surile luate recent de comitetul de partid pentru înfăptuirea an­gajamentelor majorate în cin­stea celui de-al IV-lea congres al partidului au în vedere și re­medierea acestui neajuns. GH. DUMITRESCU Țesătoarea Maria Eros de la I.T.A. din Satu Mare lucrează la 12 războaie, depășindu-și lună de lună sarcinile de plan. ZIUA INTERNAȚIONALA A COPILULUI Pentru mamă și copii ★ Dacă în anul 1944 în satele regiunii noastre nu funcționa nici o casă de naștere, în prezent numărul acestor unități sanitare, unde mamele nasc asistate de cadre medico-sanitare cu înaltă calificare, se ridică la 93. ★ In maternitățile din orașele regiunii numărul paturilor este de 180. ★ In orașele Satu Mare și Si­­ghetul Marmației funcționează câte o casă a copilului. ★ Ca urmare a lipsei de asis­tență sanitară și a condițiilor grele de viață, în cursul anului 1938 pe actualul teritoriu al re­giunii noastre mortalitatea in­fantilă reprezenta 17,4 la sută. In anii luminoși ai regimului nostru democrat-popular, datori­tă îmbunătățirii condițiilor de a­­sistență sanitară și a nivelului de trai, mortalitatea infantilă a scă­zut an de an, ajungînd la sfîr­­șitul anului 1964 la 4,1 la sută. ★ Inexistente în trecut, în pre­zent în regiunea noastră funcțio­nează 9 creșe cu 400 de copii. ★ Pentru preșcolari, în orașele regiunii funcționează 34 de gră­dinițe cu orar normal (din care 10 pe lingă marile întreprinderi și instituții) și­ 48 de grădinițe cu orar redus. Numărul copiilor care sînt îngrijiți și educați în aceste unități este de 6.720. ★ In satele regiunii funcțio­nează 254 grădinițe sezoniere și 11 grădinițe cu orar redus în care primesc educație 11.500 de copii. Popas la Casa de copii școlari Cauze și împrejurări diferite fac ca unii copii să rămînă fără unul sau ambii părinți. Sînt și cazuri speciale cînd creșterea și educarea co­piilor nu poate fi încredințată părinților. In so­cietatea noastră socialistă statul și-a asumat sar­cina creșterii și educării acestor mlădițe tinere în așa­ fel ca ele să nu simtă lipsa­­ adevăraților părinți, să crească și să învețe fără griji mate­riale sau de altă natură. Una din instituțiile profilate în această direcție, unde muncesc ca­dre didactice cu mult simț de răspundere și tact pedagogic, este Casa de copii școlari din Satu Mare. O vizită, fie ea chiar și de cîteva ore la a­­ceastă instituție care se află intr-o clădire im­punătoare, este interesantă și edificatoare. Casa, de copii școlari are 154 locatari, fetițe între 7— 16 ani. — Toate fetițele noastre sînt eleve la școala generală de 8 ani nr. 10, ne-a explicat educatoa­rea Florica Donca, oferindu-se să ne conducă în vizita făcută la Casa de copii școlari. Vizitînd rînd pe rînd dormitoarele, clubul, sala de mese, bucătăria etc. constați că peste tot domnesc ordinea și curățenia. Goblenuri, acua­rele și glastre cu flori decorează interioarele dormitoarelor și coridoarelor clădirii. Sînt ro­dul măiestriei elevelor, al educației lor estetice, al dragostei pentru frumos, tată și cîteva noutăți cotidiene pe care le-am reținut din conversația purtată cu educatoarea Florica Donca: clădirea casei de copii a fost ra­cordată la o rețea de încălzire termică, bucătă­ria a primit un frigider de mare capacitate, con­ducerea instituției rezolvă săptămînal problema procurării biletelor pentru filme. S-a­ anunțat oficial că un număr de 70 de eleve, firește frun­tașe la învățătură, vor face în vara aceasta o­­ excursie prin țară, iar în drumul lor vor trece și pe la Irumuleștii lui Creangă. Cu ocazia vizitei am remarcat că în mai­­ multe săli de clasă cadrele didactice acordau meditații pentru eleve. Lămuriri suplimentare pe această temă am primit de la profesoara Paras­­chiva Tătaru, directoarea casei de copii școlari. — Am intensificat munca de pregătire a e­­levilor care vor absolvi clasa a VIII-a, ne-a spus ea. Avem în clasa a VIII-a 23 de eleve și vrem să le trimitem în școlile medii și profe­sionale bine pregătite. Nu neglijăm însă în ace­lași timp nici pe celelalte eleve aflate în evi­dență. Ghicind că nu ne este clară problema ele­velor aflate în evidență, tovarășa Tătaru a com­pletat, în afară de cele 154 eleve din clasele I— VIII noi ne îngrijim și de alte 43 de eleve cărei au plecat de aici să învețe mai departe în șco­lile medii, profesionale și la institute superioare. La club se desfășoară o rodnică activitate cul­­tural-artistică. De altfel, pe pereții clubului am descoperit numeroase diplome acordate forma­țiilor cultural-artistice ale casei de copii cu pri­lejul unor concursuri. In acest an, bunăoară, la­ concursul cultural-artistic al pionierilor și șco­larilor, corul casei de copii școlari s-a clasat pe locul trei, brigada artistică pe locul doi, iar ele­va Maria Liță din clasa a VII-a a obținut locul trei la recitări artistice. In ziua de 25 mai, artiștii amatori de la ca­sa de copii școlari au prezentat pe scena clubului­ sindicatelor lucrătorilor din învățămînt progra­mul de brigadă: „Carte dragă cu povești“. Spec­tatorii, 300 de țînci sub 12 ani, elevi la școala ge­nerală de 8 ani nr. 10, au răsplătit cu vii aplau­ze pe colegii lor care au adus pe­ scenă reușita fragmente din mult savuratele „Amintiri“ ala marelui nostru povestitor humuleștean Ion’ Creangă. Spectacolul brigăzii s-a încheiat cu cîntecul „Partid iubit“. Cîntecul a cuprins întreaga sală. Partid iubit îți mulțumim Și-ți mulțumește țara toată... I. PETRIA Mlădițe și flori ale primăverii. In cursul zilei de duminică, sute de vizitatori, firește ma­joritatea copii, au vizitat expo­ziția de confecții, jucării și ar­ticole sportive destinate celor mici, organizată de O.C.L. Pro­duse industriale in holul ca­sei de cultură a sindicatelor.­­Fotografa din dreapta.) De mult succes s-a bucurat și „Parada modei" pentru cei mici organizată tot de O.C.L. Produse industriale la magazi­nul „Lumea copiilor". In fotografia din stingă, doi dintre copii care cu multă gra­ție și dezinvoltură și-au dat concursul la buna reușită a a­­cestei acțiuni. Text: I. PRIBOI Foto [UNK] I. DEAK \

Next