Pentru Socialism, octombrie 1965 (Anul 15, nr. 3638-3663)

1965-10-01 / nr. 3638

7 Ritm mai intens lucrărilor de investiții (Urmare din pag. 1) alte propuneri prețioase, a căror traducere în viață va îmbunătăți considerabil activitatea în acest domeniu. Propunerile deputaților s-au re­ferit atît la îmbunătățirea organi­zatorică, calitativă și tehnică muncii constructorilor, cit și la e­­­­fectuarea unor studii privind tre­cerea la alte lucrări de construc­ții din investiții. Astfel, s-a pro­pus să se înceapă un studiu pri­vind construirea de centrale ter­mice în centrele de raioane, ceea ce ar fi deosebit de economicos. Criticîndu-se lipsa de coordona­re a diferitelor lucrări, s-a arătat că aceasta se datorește număru­lui mare de beneficiari și de în­treprinderi constructoare, care concură la realizarea ansambluri­lor de locuințe. De exemplu, în microraionul II Săsar — Baia Mare, există șapte beneficiari de lucrări. S-a propus, astfel, ca pe lângă sfaturile populare orășenești Baia Mare, Satu Mare, Sighetul­ Marmației să se constituie comi­sii de coordonare a realizării an­samblurilor de locuințe, comisii din care să facă parte reprezen­tanți ai tuturor unităților benefi­ciare. De asemenea, s-a propus ca lucrările din fondurile asigurate de Sfatul popular regional să fie contractate de un singur con­structor: Trustul regional de con­strucții Maramureș. Numeroase propuneri s-au re­ferit la îmbunătățirea muncii de proiectare a construcțiilor, a ac­tivității Trustului regional de con­strucții și a întreprinderii regio­nale de transporturi auto. Astfel, în urma propunerilor, prin hotă­­rîrea adoptată de sesiune, s-a tra­sat ca sarcină Direcției de siste­matizare, arhitectură și proiecta­re a construcțiilor să întocmească încă în cursul acestui an 93 la sută din proiectele de execuție a lucrărilor planificate pentru anul 1966, urmînd ca restul să se exe­cute în primul trimestru al anu­lui viitor. Intrucît pînă la sfîrșitul anului a rămas de executat un volum important de lucrări de investiții — în valoare de peste 98 milioa­ne lei, în fața Trustului regional de construcții stau sarcini deose­bite în ceea ce privește organiza­rea și dozarea mai bună a efor­turilor, în vederea lichidării în­­târzierilor. Vor trebui impulsiona­te lucrările de construire a celor peste 1.000 apartamente conven­ționale, lucrările de alimentare cu apă a orașului Baia Mare și ca­nalizarea orașului Satu Mare, re­alizarea în termen a lucrărilor de la spitalul de boli pulmonare, în­deplinirea planului de moderni­zări de drumuri din zona indus­trială din Baia Mare etc. La fel, va trebui , accelerat ritmul lucră­rilor la S.M.T. Mărtinești și Ar­­dud, la magaziile de cereale de la Acîș și Tășnad etc. Sarcini deosebite revin în aceas­tă perioadă întreprinderii regio­nale de transporturi auto, care e­­xecută în mare parte aproviziona­rea șantierelor de construcții. Vor­bitorii Gheorghe Ardeleanu, Gheor­­ghe Pop și alții au criticat activi­tatea acestei întreprinderi care nu-și realizează sarcinile de trans­port, cauzînd perturbări în munca constructorilor, făcînd propuneri de îmbunătățire a activității de de­servire cu materiale de construc­ție a șantierelor. Mulți dintre cei care au luat cu­­vîntul la sesiune s-au referit la pregătirile ce trebuie făcute pen­tru desfășurarea lucrărilor de con­strucții în perioada de iarnă și asi­gurarea frontului de lucru pentru anul 1966. Pe baza unui proiect de organizare pentru perioada de iar­nă, incă de pe acum vor începe lucrările la 170 de apartamente în Baia Mare și 130 în Satu Mare, ca­re se vor da în folosință în prime­le luni ale anului viitor. Noua sta­ție de betonare prevăzută în pro­iectul de organizare a microraio­­nului 1 Săsar—Baia Mare va fi, de asemenea, terminată în primul trimestru al anului 1966. O parte dintre participanții la discuții s-au referit la răspunderea comitetelor executive ale sfaturi­lor populare regional, raio­nale și orășenești față de rea­lizarea planului de investiții din anii viitori, cînd volumul acestor lucrări va spori și mai mult. S-a recomandat organelor de proiecta­re ale D.S.A.P.C. ca de pe acum să se ocupe de elaborarea unor studii tehnico-economice privind alimentarea cu apă și canalizare a localităților Negrești, Vișeu de Sus, Șomcuta Mare și Tg. Lăpuș, precum și de detaliile de sistemati­zare pentru blocurile de locuințe din aceste localități. Atît în proiectele pentru obiec­tivele din planul pe 1966, cit și în cele din anii viitori trebuie să se țină seama de experiența pozitivă cîștigată pînă acum în construcții, de introducerea și răspîndirea ce­lor mai noi metode de lucru și de materiale cu eficiență mare și mai ieftine, întreaga activitate de pro­iectare și construcție trebuie să fie îndreptată spre o mai mare varie­tate din punct de vedere arhitec­tural, folosindu-se cu curaj ele­mentele de arhitectură locală. Hotărîrea adoptată de către se­siunea Sfatului popular regional pune sarcini deosebite în fața or­ganelor locale de stat în vederea unui mai susținut sprijin dat rea­lizării planului de investiții în a­­cest an, precum și pentru înfăptui­rea cu succes a obiectivelor din planul de investiții, prevăzute a se executa în anul viitor. Baia Mare. Complexul de deservire de pe Bulevardul București. ANUNȚ Cabinetul regional de partid anunță că luni, 4 octombrie a.c., orele 16,30, va avea loc în sala cinematografului „Minerul" des­chiderea cursurilor Universității serale de marxism-leninism, a cursului pentru cadrele de con­ducere din economie și grupe­le de studiu individual de pe lângă Cabinetul regional de partid. PENTRU SOCIALISM ÎN RAIONUL VIȘEU Recoltarea cartofilor întîrzie Cultura cartofilor ocu­pă suprafețe întinse în raionul Vișeu. însemna­te suprafețe de teren, de deal sau luncă sînt ocu­pate cu această cultură bine adaptată la condițiile de sol și climă ale raionu­lui. Anul acesta, coope­rativele agricole de pro­ducție din acest raion au cultivat cu cartofi o su­prafață de 336 hectare. Executarea la timp lucrărilor de întreținere,­­ ca și o bună fertilizare a solului cu îngrășăminte naturale au permi­s ca recolta de cartofi din a­­nul acesta să fie mult superioară anilor trecuți. După aprecierile făcute de specialiștii consiliului agricol raional, recolta medie de cartofi va a­­tinge aproape în fiecare cooperativă agricolă 7.000—7.500 kg. Recoltatul cartofilor la termenul optim și în­deosebi pe vreme uscată prezintă o mare impor­tanță, atît sub aspectul reducerii pierderilor prin putrezire, cit mai ales privind buna lor păs­trare pentru perioada de iarnă. Contrar unor afir­mații că această cultură nu a ajuns încă la matu­ritate, mulți dintre ingi­nerii, președinții și bri­gadierii cooperativelor a­­gricole spun că timpul recoltării acestei culturi a sosit. De altfel, unele cooperative, cum sînt ce­le din Ieud, Vișeu de Mijloc și altele, au și tre­cut la efectuarea acestei lucrări. Suprafețele recoltate pînă în ziua de 29 sep­tembrie (10 hectare) sunt însă neînsemnate față de volumul mare de muncă ce-l solicită recoltatul car­tofilor. Cu cîtva timp în urmă, — la data de 18 septembrie, — consiliul agricol raional întocmise un plan de măsuri pen­tru prevenirea aglome­rării acestei lucrări. Po­trivit celor stabilite, de la început trebuiau mo­bilizate zilnic circa 520 brațe de muncă. Acest ritm nu a fost însă res­pectat în nici una din zilele bune de lucru. In ziua de 27 septembrie, la recoltatul cartofilor in raion au lucrat doar 30 de oameni. Se naște în­trebarea: cât timp va dura recoltarea dacă pen­tru fiecare hectar sunt necesare circa 100 brațe de muncă? Dintre cooperativele a­­gricole din raion, cea din Vișeu de Jos are supra­fața cea mai mare culti­vată cu cartofi — 85 hec­tare. — Tarlale de pe care se pot recolta cartofii se află și la noi, ne spunea președintele cooperati­vei, Gheorghe Tomoioa­­gă, însă suntem­ cam aglo­merați cu alte lucrări. care va fi atunci si­tuația la sosirea timpului ploios, cînd în mod prac­tic recoltatul cartofilor nu se va putea efectua. Recoltatul cartofilor prezintă importantă și sub aspectul însămînțărilor­ executării Fiecare cooperativă agricolă din raion și-a prevăzut, în cadrul planului de am­plasare a culturii griului, o suprafață între 10—30 ha după cultura cartofi­lor, aceștia fiind o plantă bună premergătoare. Cînd vor fi însămînțate aceste suprafețe dacă pregătirea terenului nici nu a înce­put? Alături de alte acțiuni din campania agricolă de toamnă, recoltatul carto­filor se impune ca o lu­crare de primă însemnă­tate. Trebuie doar o te­meinică organizare muncii pentru ca numă­­­rul brațelor de muncă stabilite să fie prezente în fiecare zi bună de la­ T. MIHAI Recoltă bogată de fructe la gospodăria agricolă de stat din Seini. Lucrări care vor apare în luna octombrie în Editura Meridiane Th. Aman — album, colecția „Maeștrii artei românești“, cu un studiu introductiv de Vasile Florea. Brâncuși — album, cu o prefață de acad. Geo Bogza. Nina Viktorovna Iavorskaia: Arta apuseană în sec. al IX-lea, traducere din limba rusă de Al. Bobeica, Florian Georgescu, Paul Cenovodeanu și Alex. Cebuc: Monu­mente din București — ghid. In seria „Mic îndreptar de monumente istorice": — Constantin Bălan: Mănăstirea Dealu. — Radu Florescu: Mănăstirea Govora. — Mișu Davidescu: Mănăstirea Cozia: In colecția „Monumentele patriei noastre“: — Nicolae Constantinescu și arh. Cristian Moisescu: Curtea domnească din Tîrgoviște. 1—3 octombrie 1965 BAIA MARE — Minerul: Unora le place jazul:­ 1 Mai: Tudor (se­riile I și a II-a); Flacăra: Nevasta nr. 13 (2—3); Tineretului: Soții în oraș: SATU MARE — Victoria: Viața dificilă; Popular: Samba; Metalul: Pădurea spânzuraților (se­riile I și a II-a). SIGHETUL MAR­­MAȚIEI — Muncitoresc: Pensiunea Boulanka. Studio: Bădăranii. CA­REI — 23 August: Mîndrie. Popu­lar: America, America. BAIA SPRIE: Sărutul: VIȘEU DE SUS: Doi în stepă. NEGREȘTI: Tovară­șii. TG. LĂPUȘ: Alo, ați greșit nu­mărul (1), Galapagos (2—3). CEHU SILVANIEI: Lumină de iulie. ȘOM­CUTA MARE: Moscova—Genova. CAVNIC — Gutinul: O stea cade din cer. Minerul: Titanic vals. BĂIUȚ: Evdochia. SEM­I: La patru pași de infinit. HALMEU: Feriga de aur. ClMPULUNG LA TISA: La patru pași de infinit. SANIS­­LĂU: Portretul unui necunoscut. BERVENI: Pînă mîine. * Ion Băieșu: Note de lector­ă. Sufereau împreună Ceea ce îl diferențiază pe Ion Băieșu de confrații săi ti­neri ■ —cucerindu-i o notă mai personală — este dinamica ac­țiunii eroilor, puterea narativă a fabulației sale. „Sufereau împreună" — volum de schițe și povestiri, vi­ne să demonstreze acest fapt. Metafora și pitorescul (pre­zente mai ales la Vasile Rebreanu și Fănuș Neagu) sunt sa­crificate de Ion Băieșu în favoarea unui umor amar, împle­tit cu o ironie fină, în care dialogul sec, nervos dezvăluie psihologia eroilor printr-o succesiune rapidă de planuri. Eroii lui Ion Băieșu sunt sensibili ori violenți, oscilează nu o dată în acțiunile lor, dar structural se depășesc. Chi­­țimia, în obsesiile fostului său camarad de front, este nu materializare vulgară a unei idei fixe, ci­ mai ales personi­ficarea unei conștiințe, nevoia organică a certitudinii in fața stărilor din ce în ce mai obositoare, mai Tache, din „Maiorul și îm­oartea“, se urmărșete cu obsedante, aceeași stăruință fantastică și atunci cînd lucrurile încep să se cla­rifice, el, sub aparența palmului, se va urmări pe sine cit și pe cei doi bandiți, cu o violență crudă. Și aici, Băieșu demonstrează capacitatea sa de a crea u­­niversuri noi pentru proza contemporană. Utilizarea frecventă a „suspens,"-ului mărește dinamica acțiunii și-l captează pe cititor. La autorii care apelează în construcția epică la relatare există în genere pericolul alunecării în banal, în ficativ. La Băiești însă nu e cazul. El mizează pe nesemni­efectul surprizei, stabilind astfel o relație proporțională între psiho­logia și mișcarea personajelor. O altă calitate — vădită mai ales în „Fătu și Pisică" — este aceea a reținerii. Vasile Fătu, ajuns președintele consi­liului de conducere al cooperativei agricole de producție, va face primul control al magaziilor chiar în noaptea care ur­mează alegerii, căutînd să nu-i permită lui Pisică măsluirea adevărului, falsificarea actelor contabile pentru „a ieși bi­ne". S-ar putea vorbi aici și de o conștiință a slăbiciunilor pe care nici unul dintre eroii prozelor sale nu o neagă (Ta­che — în finalul povestirii, sau Grigore din „Meciul de adio" — cedînd prea ușor și avînd conștiința acelor cedări în fața invitaților, admiratorilor săi). In „Acceleratorul", poate cea mai bună proză din vo­lum, autorul pledează pentru o viață simplă, pentru un echilibru care se stabilește în resorturile­ psihice ale omului. E o pledoarie împotriva celor care, dogmatici, sub nevoia de a-i ajutora pe cei din jur (Lia), le strică viața. Ion Băieșu caută viața în puncte nodale sau în întîmplări de­ o unicitate rară, urmărindu-și eroii cu patimă și ură, cu dragoste și înțelegere — conferindu-se ceva personal și dis­tinct, pentru care îi iubești sau detești. GEORGE BOITOR TELEVIZIUNE Sîmbătă 2 octombrie 1965 19.00 Jurnalul televiziunii (I). 19.20 Mozaic — emisiune pentru copii. 20.00 Teleenciclopedie. 20.50 Mari interpreți ai ecranu­lui: Jean Gabin. 21.50 Film: „Ur­mele duc la al 7-lea cer" (V). 22.50 „Dragostea, eternul cîntec". Sea­ră de operetă. 23.40 Jurnalul tele­viziunii (II). Sport și buletinul meteorologic. Da, da, nu e nici o gre­șeală, pier spre pisici. Vreți zece, vin care vreji douăzeci — vă puteți adre­sa cu toată încrederea. Sper că a­i bănuit prima clipă că lucrez din în stil mare, că nu intențio­nez să fac afaceri doar ca o singură pisică. Știu, mă veți întreba de unde am pisici. Am să vă spun, h­are nici un rost să fac vreun secret din a tă­cerea asta. De unde mi-a venit ideea asta? — veți mai adăuga. De ce nu m-am apucat să vind bale­ne (balene pentru cămăși, nu balene Goliath), bom­boane etc., etc.? Totul a pornit de la un magazin. Adică un fost magazin. Cîndva demult, foarte demult, a fost o bodegă, apoi in timpuri mai apropiate atelier de ceasornicărie, de ochelari, bijuterie, croitorie și de panouri decorative. Apoi n-a fost nimic. Dar pe a­­tunci nu bănuiam că no­rocul mi se va trage de acolo. Pe neobservate, magazi­nul a început să se trans­forme in magazie de de­șeuri. Dar magazie fără salariați, fără portar, fară gestionari. Găseai de toa­te: sticle sparte, coji de pepene, hîrtii, haine vechi, fructe putrede, ziare rupte. Trecea omul pe stradă și instinctiv își deșerta bu­zunarele. Avea și el drep­tate, în stradă nu poți fa­ce treaba asta, te mai ve­de cineva și te face prost crescut, ba te mai amen­dează că nu respecți cu­rățenia orașului. Pe cînd dacă te folosești de o ma­gazie de deșeuri, are cine­va ceva cu tine? Nul intr-o noapte, pe cînd mă întorceam acasă, am surprins in magazie un dans grotesc de șoareci. Nu unul, sute de șoareci. Dansau, cîntau, se zben­guiau. Nu rețin prea bine ce cîntau, în orice caz era vorba că aici e raiul pe pămînt, că nu mai trebuie să muncească, că, avînd a­sigurată hrana pînă la a­­dinei bătrinețe, n-au decis să chefuiască de diminea­ța pînă seara. Dar întrucît aveau voci cam nemelodioase, le-am adus de acasă o pisică ca­re să-i învețe muzica. Am adus-o, hai să fiu sincer, și pentru faptul că era cam anemică, și mă gindeam că intre șoareci va prinde și ea ceva putere. Cînd am venit peste citeva zile du­pă ea, n-am mai recunos­cut-o. Se ingrășase de par­că ar fi mîncat inplex. Un om care trecea pe stradă mi-a lăudat-o și m-a intre­bat dacă nu i-o vind. I-ai vîndut-oi Și din clipa aceea cutre­ier orașul, adun pisicile cele mai slabe și jigărite de care oamenii nu mai știu cum să scape. se aduc la cura de îngrășare, apoi le vind cu bani grei. Că o să se termine șoarecii? Da de unde, zilnic primesc hrană proaspătă. Nu mă tem nici că se va închide magazia. Dacă n-au făcut-o pînă acum, n-o să le vină ideea după ce am dovedit ingeniozitatea mea, cei Marele meu noroa e că care ar putea să-mi facă greutați: secția sănă­tății a sfatului popular al orașului (pe care ar pu­tea-o intriga curățenia o­­rașului) sau secția comer­cială (care ar putea folosi magazia în alte scopuri) sunt tocmai in cealaltă parte a orașului, așa că nu mă paște nici un pericol că ar putea trece pe la mine. Așa că eu sunt liniștit. Vă stau oricind la dispoziție. Cum am mai spus, vă pu­teți adresa cu toată în­crederea­ M. BUCUR P. S. S-a strecurat, to­tuși, în rîndurile de față, o mică eroare. Magazia res­pectivă nu e la marginea orașului. E un centru. Iar de sfatul popular al orașu­lui o despart doar trei, pa­tru case. Adresa precisă?. Strada Baia Sprie, nr. 6. Restul e strict autentic. FOILETON PISICI DE VÎNZARE Vineri 1 octombrie 1965 In pepiniera Casei agrosromului dirif Petin. SALBELE LIVEZILOR la început au fost florile-n livezi. Flori albe și roze, în primăvară. Apoi florile s-au ri­sipit și a rămas fructul. Mic, de un verde crud, plăpînd. Fructele le-au îngrijit oame­nii, de-a lungul și de-a latul re­giunii noastre. Le-au sărutat vînturile, ploile de vară și soa­rele. Și s-au împlinit din mun­că și soare, din adieri de vînt și picuri de rouă, salbele roșii și galbene, nesfîrșitele salbe de bogății ale livezilor maramure­șene. Pălește frunza la apariția zî­­nei cu straie de aramă și sal­bele livezilor se dăruiesc în co­șurile culegătorilor, cu prospe­­țimi de obraji de fecioare și a­­rome neînțelese. Coboară din livezi care de parfum și culoa­re și curg în valuri de belșug pe drumurile lungi ale lumii. Prin fructele culese, Maramu­reșul vorbește graiul tuturor neamurilor. Pornesc de pe ram­pele gărilor din Baia Mare, Sa­tu Mare, Sighetul Marmației vagoane încărcate spre Franța, Germania, Anglia, Danemarca... Peste o mie de vagoane au plecat pe drumuri de fier euro­pene, cu căpșuni și prune proas­pete și cu alte fructe. Și alte peste 1.300 vagoane așteaptă să fie încărcate cu ionathane pli­ne de soare și parfumul livezi­lor pe alte căi, spre alte țări. Am adunat salbe de soare și arome în livezi înfrățite. Și le oferim cu bucurie oamenilor spre lauda pămîntului și a po­porului nostru harnic, inteligent și pentru vecie liber. ION MAȘTEI UZINA „UNIC" SATU MARE angajează* — ingineri mecanici; — ingineri electromecanici; — ingineri constructori* Informații suplimentare se pot primi zilnic de la serviciul personal al uzinei. ANUNȚ Școala tehnică financiară din Baia Mare pregătește cadre economice pentru unitățile sistemului financiar și de credit și întreprinderile in­dustriale, de construcții și trans­porturi. Se primesc absolvenți ai liceelor din regiunea Maramureș și Crișana. Durata de școlarizare este de 2 ani. Examenul de admitere se va ține la sediul școlii, între 5—10 octombrie a.c. Elevii care urmează cursurile beneficiază de amînarea satisfa­cerii stagiului militar. Informații suplimentare se pot obține la secretariatul școlii, Baia Mare, str. Progresului nr. 45, telefon 3289 și la filiala Băncii Naționale a Republicii Socialiste România,

Next