Pentru Socialism, octombrie 1965 (Anul 15, nr. 3638-3663)
1965-10-14 / nr. 3649
2 . Un nou film romanesc „RUNDA 6” In peisajul cinematografiei noastre, filmul de aventuri a jucat un rol cu totul episodic. Regizorul și scenaristul noului film de aventuri „Runda 6", Vladimir Popescu-Doreanu, care a semnat scenariul unui alt film de aventuri, „Pisica de mare“, declara: „Socot că este genul care se adresează maselor celor mai largi, independent de vîrstă, de pregătire. E genul care recrează și in același timp educă, îndeamnă tineretul la vigilență și combativitate, iar pentru realizatori pune o seamă de probleme, prin structură, care se cere ingenioasă, dinamică, plină de surprize și totodată limpede“. Filmul „Runda 6", inspirat de evenimentele reale petrecute in anul 1944, dezvăluie activitatea forțelor patriotice care, in același timp cu pregătirea actului istoric de la 23 August, sunt preocupate de dejucarea planurilor dușmănoase ale spionajului străin sprijinit de acoliții săi din țară. Astfel, planurile criminale ale „Rundei 6", sub care se camuflează rețeaua fascistă de spionaj, la care se adaugă planurile spionajului englez, sunt prevenite și înlăturate. „Scenariul dispune de numeroase elemente care solicită permanent atenția spectatorilor, notează, in cronica filmului apărută în ziarul „Scinteia", Mihai Lupu. Tot acest ghem de interese contradictorii, toate aceste acțiuni care se întretaie și se înfruntă nu păstrează însă pe tot parcursul filmului o ireproșabilă motivare logică subterană, astfel încît, la sfîrșit, o dată dumerit asupra forțelor aflate în joc, spectatorul să-și poată explica felurite detalii care i-au apărut confuze sau gratuite în timpul acțiunii". Filmul de aventuri „Runda 6", după o idee de Dimos Rendis, a beneficiat de o distribuție valoroasă, care a suplinit anumite carențe ale construcției personajelor. Trebuie să remarcăm in primul rînd prezența lui Ion Finteșteanu (Agopian) și György Kovács (dr. Koch), realizînd personaje cu bogate date caracterologice, valorificînd remarcabil replicile scenariului. Alături de ei, Ion Dichiseanu (Alex), Carmen Stănescu (Helene), Ilinca Tomoroveanu (Laura), Fory Etterle (baronul von Killinger) etc. Imaginea. Mircea Mladin și Tincu Puran, servește în bună măsură intențiile regiei, cu o imagine corectă și frumoasă în special în filmările nocturne. Deci, ne aflăm în prezența unui film care, folosind modalitățile filmului polițist, își dovedește nu numai viabilitatea, ci și reala valoare educativă. 1 SECVENȚE DIN FILM. * i XXXXXXXXXX'XXXX^XXNXXXXXXvVvXX.XXXXXV^NvXCC.XXNXXXXXXV^XS^X'XXVXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX'W.XJ _ I PENTRU SOCIALISM i In laboratorul de chimie al Liceului nr. 3 din Baia Mare. Recoltatul și transportul sfeclei de zahăr Incepînd de la 1 septembrie cooperativele agricole de producție cultivatoare de sfeclă de zahăr din regiunea noastră au început recoltarea acestei culturi tehnice și livrarea spre centrele de recepție și la fabricile de zahăr. Pe această temă, Ilie Petria, redactorul nostru, a avut o convorbire cu tovarășul Emil Văleanu — șeful Centrului de contractare și achiziție a sfeclei de zahăr din Căței. ÎNTREBARE: VÄ RUGĂM SĂ NE SPUNEȚI CITE CEVA DESPRE DESFĂȘURAREA ACTUALEI CAMPANII DE RECOLTARE A SFECLEI DE ZAHĂR ȘI DESPRE PRODUCȚIILE OBȚINUTE DE UNITĂȚILE CULTIVATOARE. RĂSPUNS: Pînă în seara zilei de 12 octombrie a fost recoltată sfecla de pe 2.257 ha din cele 2.995 ha prevăzute. Intr-o seamă de cooperative agricole de producție, ca, de pildă, cele din Tiream, Pir, Berveni, Urziceni, Petrești, „Someșul“ din orașul Satu Mare, Potău și Cărășeu, recoltatul sfeclei de zahăr se desfășoară ritmic și în bune condiții, efectuîndu-se decoletările cu grijă și livrînd în aceeași zi sfecla de zahăr la centrele de recepție. Procedînd astfel, unitățile de mai sus au contribuit la diminuarea procesului de deshidratare a sfeclei. Ca urmare a livrării unei mari cantități de sfeclă pînă la 19 septembrie, aceste cooperative au beneficiat de sporul de recoltare timpurie. Cooperativa agricolă de producție din Tiream a încasat numai ca spor pentru recoltarea timpurie 75.000 lei. Referindu-ne la producția medie, putem arăta că datorită aplicării complexului de lucrări agrotehnice cerute de sfecla de zahăr, cooperativa agricolă de producție din Tiream a obținut de pe 120 ha o producție medie de 30 de tone la ha, cea din Berveni de pe 210 ha a recoltat 26 tone la ha, cea din Cămin de pe 80 ha a obținut 25 de tone la hectar. Cu privire la recoltare țin să amintesc că există și unele deficiențe. Astfel, la Culciu Mic consiliul de conducere n-a vegheat ca la fiecare brigadă tăierea coletelor să se facă corect. La fel stau lucrurile la Berindan, iar la Acîș — altă dată fruntașă în cultivarea sfeclei — datorită recoltării necorecte, cu plugul, au fost tăiate rădăcinile, înregistrîndu-se astfel pierderi însemnate. Cu toate impulsionările noastre și ale Consiliului agricol Satu Mare, la cooperativa agricolă din Lazuri, pe cele cca. 60 ha cultivate cu sfeclă de zahăr nici pînă în seara zilei de 12 octombrie nu a început recoltatul. ÎNTREBARE: CE NE PUTEȚI SPUNE ÎN LEGĂTURĂ CU TRANSPORTUL SFECLEI DE ZAHĂR DE LA UNITĂȚI LA CENTRELE DE RECEPȚIE, IAR DE ACOLO LA FABRICILE DE ZAHĂR? RĂSPUNS: înainte de 1 septembrie, centrul nostru de contractare și achiziții a întocmit cu cooperativele agricole de producție grafice privind livrarea sfeclei de zahăr. In general, majoritatea unităților respectă aceste grafice. Totuși, în ciuda faptului că în acest an, spre deosebire de anii trecuți, forul nostru tutelar — Fabrica de zahăr "din "Arât" — “achită unităților cultivatoare transportul sfeclei de zahăr de la parcelă la centrul de receptionare, mai sunt unități care nu respectă graficele de livrare, creînd astfel greutăți în eșalonarea transportului. Așa procedează cooperativele agricole de producție din Vetiș, Doba, Boghiș și „Sătmăreana“. Cît privește transportul sfeclei de zahăr de la centrele de recepție la fabricile de zahăr, acesta se desfășoară încă nesatisfăcător. Din cauza lipsei de vagoane, de la începutul lunii septembrie și pînă în prezent au rămas neexpediate pe rampele gărilor aproape 4.000 tone sfeclă. Sperăm că în urma intervențiilor făcute de forul nostru tutelar, Direcția regională C.F.R. Cluj va lua măsuri pentru înlăturarea acestei deficiențe. ÎNTREBARE: IARNA BATE LA UȘĂ. CE MĂSURI AȚI LUAT ÎN VEDEREA PROTEJĂRII SFECLEI DE ZAHĂR CARE NU VA PUTEA FI EXPEDIATĂ PÂNĂ LA SOSIREA IERNII? RĂSPUNS: Pentru a evita deprecierea sfeclei de zahăr din cauza frigului, am luat măsuri ca pe rampele stațiilor C.F.R. din Căței, Berveni, Sanislău, Tiream și Satu Mare să se treacă la amenajarea de silozuri de mai lungă durată. Toate silozurile vor fi acoperite de pămînt, cu excepția din Satu Mare, care va celui acoperit cu folii de polietifilenă (material deja procurat). De asemenea, în stațiile C.F.R. Acîș și Moftinu Mare vom amenaja silozuri de mai scurtă durată. In cele 7 stații vom însiloza peste 2,000 vagoane sfeclă de zahăr. NOTA REDACȚIEI. Este necesar ca în fiecare cooperativă agricolă de producție să se recolteze sfecla de zahăr și să se transporte la centrele de recepție conform graficului stabilit. Consiliul de conducere al cooperativei agricole de producție din Lazuri are datoria să treacă de urgență la recoltarea sfeclei și să folosească la această lucrare dislocatorul aflat în dotare la brigada de tractoare din această unitate. Conducerea Stației C.F.R. Satu Mare să pună un accent mai mare pe realizarea sarcinii de expediere a sfeclei de zahăr. In ziua de 12 octombrie, deși erau un număr de vagoane goale, ele nu au fost repartizate pentru transportul sfeclei de zahăr decit pe la ora 12 pe motiv că nu a existat o locomotivă de manevră. Intre personalul de mișcare al stațiilor C.F.R. și cel al centrelor de recepție să existe o mai strînsă colaborare. Subliniem, de asemenea, că trebuie luate măsuri pentru o mai bună organizare a echipelor de încărcători în vagoane. INTERVIU Baze trainice muncii cultural-educative la sate (Urmare din pag. 1)lucrările la o reparație curentă în valoare de 14.000 lei. La Berința, spațiul bibliotecii a sporit cu o sală de lectură. construit în acest scop mai Zidul trebuie doar spoit. E necesar ca terminarea acestor lucrări să fie urgentată. O oarecare preocupare pentru asigurarea bazei materiale a muncii culturale a existat Rogoz. Căminul cultural a și l a fost recondiționat în cursul lunii august. După cum ne informează tovarășul Vasile Crauș, secretarul sfatului popular local, ar exista și combustibilul necesar, dar trebuie transportat. O vizită la căminul cultural de aici constituie însă și o surpriză: păpuși, cuburi colorate și alte materiale destinate preșcolarilor, precum și praful depus pe scaunele îngrămădite într-o jumătate a sălii de spectacole vorbesc de la sine despre „activitatea culturală" a copiilor de grădiniță ajunși stăpînii provizorii ai acestui local. Așa ni s-a spus: grădinița funcționează în mod provizoriu aici. In scurt timp se va rezolva și problema spațiului pentru această unitate. E de dorit ca, intr-adevăr, acest „scurt timp" să nu fie de durată. La Gopalnic-Mănăștur am întîlnit o altă situație. Aici, căminul cultural n-a fost încă recondiționat. Cauza. Comitetul executiv a hotărît renovarea localului, adică repararea acoperișului și mărirea capacității sălii de spectacole.O măsură lăudabilă!) Așa că recondiționarea a fost socotită de prisos, atîta timp cît se preconiza începerea unei reparații capitale. Insă lucrurile n-au mers atît de simplu pe cît se părea. Pentru efectuarea lucrării prevăzute se cerea întocmirea documentației și devizului. In acest scop s-au facut demersuri încă din timp la serviciul de sistematizare și arhitectură de pe Ungă Sfatul popular raional Lăpuș. Documentația s-a tărăgănat și nici acum nu e terminată. Sfatul popular comunal Copalnic-Mănăștur n-a întreprins nici o măsură pentru recondiționarea localului, așteptînd documentația. Serviciul de sistematizare și arhitectură e de părere că suma existentă pentru această lucrare nu acoperă cheltuielile necesare. Ar urma să se aștepte completarea ei în anul viitor și cuprinderea în planul de aprovizionare cu materiale prin O.R.A.D. Din toate acestea se desprinde un fapt concludent: căminul cultural din Copalnic-Mănăștur nu este recondiționat și acest lucru se tărăgănează. Pînă cînd? Cu excepția neajunsurilor semnalate și care se cer rezolvate în cel mai scurt timp, în raionul Lăpuș există condiții materiale favorabile intensificării muncii cultural-educative în perioada de iarnă. Se cere totodată — acolo unde este cazul — să se efectueze micile reparații necesare: geamuri, uși, mobilier. La fel, va trebui să se acorde o mai mare atenție asigurării combustibilului necesar, transportării și depozitării lui. Dată fiind baza materială existentă, activiștilor culturali le revine sarcina folosirii ei judicioase prin organizarea unei răți permanente, bogate și activecomplexe, diferențiate pe categorii de participanți. In atenția lor trebuie să stea în permanență îmbunătățirea continuă a muncii educative, sarcină de mare importanță cuprinsă în documentele recentului Congres al partidului. Vineri 15 octombrie 1965 19.00 Jurnalul televiziunii (I). 19.20 „Vă place muzica?" — emisiune de inițiere muzicală pentru tineretul școlar. 20.00 Săptămîna. 21.00 Avanpremieră. 21.10 Telefilatelia. 21.30 Treizeci de minute cu artista Eugenia Popovici. 22.00 Muzică pentru toți". Emisiune muzical-coregrafică. 22.40 Jurnalul televiziunii (II) și buletinul meteorologic. Planul de contractări și achiziții îndeplinit (De la subredacția voluntară din Negrești). Conducerea cooperativei de consum din Turț a obținut rezultate frumoase în cele 9 luni din acest an în domeniul contractărilor și achizițiilor. Pe această perioadă planul global valoric a fost de 3.896.800 lei, față de care s-au realizat 5.373.268 lei. Au fost preluate următoarele produse principale: căpșuni (plan 750 tone, preluat 1.313 tone), prune (plan 60.000 kg, preluat 147.121 kg), floarea-soarelui (preluat fără plan 3.090 kg) etc. La obținerea acestor realizări un aport deosebit l-a adus conducerea cooperativei, care s-a preocupat din timp de recrutarea în primul rînd a celor 17 achizitori, de instruirea lor și apoi de asigurarea materialelor necesare la centrele de preluare. Un ajutor prețios a primit conducerea cooperativei și din partea unor membri ai consiliului de conducere, care au sprijinit permanent munca de achiziții, cum sunt: Nicolae Cătălin, Elena Estan, Iacob Bura și alții. IULIU SEARNĂU. Cetățeni! Prezentați-vă cu încredere la vaccinările antitetanice, care sînt obligatorii și vă feresc de o boală foarte grea cu mortalitate mare. Muncitori flotanți! Prezentați-vă la vaccinări la dispensarul de întreprindere. Părinți! Vreți să aveți copii sănătoși? Prezentați-i la vaccinările antidifterice, care se fac la toate circumscripțiile sanitare. I Joi îl octomfiile Î9SS Aprovizionarea cu lemne de foc Depozitele de combustibil din Satu Mare și cele din Baia Mare s-au pregătit pentru zilele răcoroase de toamnă și iarnă. Aici se găsesc cantități suficiente de lemne de foc necesare populației. Printre stivele lungi de lemne se aude departe zgomotul circularului. Cetățenii ambelor orașe pot să-și cumpere și lemne tăiate în cantități dorite. Dacă examinăm însă procentajul lemnelor tăiate față de întreaga cantitate desfăcută, constatăm că acesta este destul de scăzut. In general, acesta se ridică abia la 15—20 la sută, deși avantajele sînt binecunoscute. Șefii depozitelor însă sînt de părere că față de anii trecuți a crescut numărul acelora care se aprovizionează cu lemne gata tăiate. Cu ce transportăm lemnele ? Spre depozitul de combustibil de pe strada Fabricii din Satu Mare — circulație intensă. Cantaragiul Alexandru Sopronyi n-avea un pic de răgaz. Circa transporturi așteptau să fie 20—25 executate. — Zilnic deservim un număr de 60—100 cetățeni, tovarășul Sopronyi. ne informează Majoritatea lor se prezintă la depozit în orele de dimineața și astfel este firesc să nu putem elibera tuturor imediat lemnele. Aceasta însă nu constituie o piedică în munca noastră. După achitarea costului lemnelor, cumpărătorii pleacă liniștiți acasă, unde lemnele sînt expediate mai tîrziu cu căruțele întreprinderii comunale. Intre clienți și depozitul nostru se manifestă o încredere reciprocă. Zilnic dispunem de 11 căruțe. Este demn de laudă faptul că pînă în prezent depozitul mai susamintit nu a primit nici o reclamație din cauza cantității sau calității lemnelor expediate la domiciliul clienților. Să vedem ce părere are despre problema transportului Ludovic Ghiraldi, șeful depozitului nr. 1 din Baia Mare. — Acum aglomerația este mai mică ca de obicei. De aceea căruțele așteaptă goale. De multe ori însă avem neplăceri din cauza transportului. întreprinderea comunală nu ne pune la dispoziție decât patru căruțe, din care în cele mai multe cazuri una sau două sînt tractate de un singur cal. Pe lîngă aceasta întîmpinăm greutăți deoarece cărăușii întreprinderii comunale se angajează la transportul mobilei de la depozit sau cu ocazia mutării locatarilor în noile blocuri, urmărind probabil un cîștig mai bun. Ar fi bine dacă întreprinderea comunală, avînd în vedere sosirea sezonului mai rece, ne-ar pune la dispoziție mai multe căruțe. După cum se vede, este vorba de două situații deosebite. In timp ce la depozitele de combustibil de pe strada Unirii și dincolo de podul Someșului din Satu Mare transportul lemnelor este asigurat de șapte respectiv zece căruțe, la depozitele din cartierul Săsar și Ferneziu din Baia Mare transportul se efectuează de 3—4 respectiv două căruțe. Sfatul popular al orașului Baia Mare și cei competenți de la întreprinderea comunală trebuie sa se preocupe de rezolvarea acestei probleme corespunzător importanței pe care o prezintă. Unde e mașina de tăiat ? Prin transportul lemnelor la domiciliu încă nu se poate considera definitiv rezolvată problema combustibilului. — Cum le tăiem? — se întreabă acei care au transportat acasă lemnele netăiate. Și începe alergatul după mașina de tăiat lemne, care durează uneori și cîteva zile. Aceasta este din nou rezultatul lipsei de organizare. La Baia Mare tăiatul lemnelor de foc se efectuează numai de către cele 5 mașini ale Cooperativei meșteșugărești „Gutinul", iar la Satu Mare există abia 4 mașini de acest fel în posesia întreprinderii comunale. Restul mașinilor de tăiat lemne sînt proprietate particulară, iar posesorii lor pretind prețuri ridicate. Mînuitorii mașinilor de tăiat lemne ale celor două unități amintite așteaptă comenzile, cutreierînd străzile. Nici în Baia Mare, nici în Satu Mare nu se găsesc anunțuri sau afișe care să popularizeze acest mijloc de deservire a populației. Ar fi bine ca astfel de anunțuri să fie afișate la depozitele de combustibil, la sediul și secțiile mai mari ale întreprinderilor. Totodată, ar fi necesar ca unitățile deținătoare de mașini de tăiat lemne să sporească numărul acestora, în Numeroase sînt dovezile că cursul aprovizionării cu combustibil cetățenii nu o dată întîmpină greutăți. Ar îl bine ca și această ramură deservirii populației să fie modernizată. IOSIF MARIAS UZINA DE REPARAȚII BRAȘOV Str. Lungă nr. 79 Telef. 1.26.93 vinde din stocul nemișcător de materiale pe bază de comenzi : — PIESE DE SCHIMB TRACTOR UTOS-28-27; — LAMINATE NEFEROASE; — PROFILE GRELE; — PROFILE MIJLOCII; — PROFILE UȘOARE; — BARE TRASE DE OȚEL. Cei interesați pot consulta listele cu materiale supranormative la sediul uzinei din Brașov, str. Lungă nr. 79. Fabrica de tricotaje „UNITATEA“ Sighetul Marmației produce tricotaje din fire sintetice pentru femei, bărbați și copii, destinate tuturor anotimpurilor. Produsele Fabricii „Unitatea" sînt de bună calitate, elegante, au un colorit plăcut și se găsesc de vînzare la toate unitățile comerțului de stat din regiune și din țară.