Pentru Socialism, octombrie 1965 (Anul 15, nr. 3638-3663)

1965-10-14 / nr. 3649

2 . Un nou film romanesc „RUNDA 6” In peisajul cinematografiei noastre, filmul de aventuri a jucat un rol cu totul episodic. Regizorul și scenaristul nou­lui film de aventuri „Runda 6", Vladimir Popescu-Doreanu, care a semnat scenariul unui alt film de aventuri, „Pisica de mare“, declara: „Socot că este genul care se adresează maselor celor mai largi, independent de vîrstă, de pregăti­re. E genul care recrează și in același timp educă, în­deamnă tineretul la vigilență­­ și combativitate, iar pentru realizatori pune o seamă de probleme, prin structură, care se cere ingenioasă, dinamică, plină de surprize și totodată limpede“. Filmul „Runda 6", inspirat de evenimentele reale petre­cute in anul 1944, dezvăluie activitatea forțelor patriotice care, in același timp cu pregătirea actului istoric de la 23 Au­gust, sunt preocupate de dejucarea planurilor dușmănoase ale spionajului străin sprijinit de acoliții săi din țară. Ast­fel, planurile criminale ale „Rundei 6", sub care se camu­flează rețeaua fascistă de spionaj, la care se adaugă planu­rile spionajului englez, sunt prevenite și înlăturate. „Scenariul dispune de numeroase elemente care solicită permanent atenția spectatorilor, notează, in cronica filmului apărută în ziarul „Scinteia", Mihai Lupu. Tot acest ghem de interese contradictorii, toate aceste acțiuni care se întretaie și se înfruntă nu păstrează însă pe tot parcursul filmului o ireproșabilă motivare logică subterană, astfel încît, la sfîr­­șit, o dată dumerit asupra forțelor aflate în joc, spectatorul să-și poată explica felurite detalii care i-au apărut confuze sau gratuite în timpul acțiunii". Filmul de aventuri „Runda 6", după o idee de Dimos Rendis, a beneficiat de o distribuție valoroasă, care a supli­nit anumite carențe ale construcției personajelor. Trebuie să remarcăm in primul rînd prezența lui Ion Finteșteanu (A­­gopian) și György Kovács (dr. Koch), realizînd personaje cu bogate date caracterologice, valorificînd remarcabil replici­le scenariului. Alături de ei, Ion Dichiseanu (Alex), Carmen Stănescu (Helene), Ilinca Tomoroveanu (Laura), Fory Etterle (baronul von Killinger) etc. Imaginea. Mircea Mladin și Tincu Puran, servește în bună măsură intențiile regiei, cu o imagine corectă și frumoasă în special în filmările nocturne. Deci, ne aflăm în prezența unui film care, folosind mo­dalitățile filmului polițist, își dovedește nu numai viabilita­tea, ci și reala valoare educativă. 1 SECVENȚE DIN FILM. * i XXXXXXXXXX'XXXX^XXNXXXXXXvVvXX.XXXXXV^NvXCC.XXNXXXXXXV^XS^X'XXVXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX'W.XJ _ I PENTRU SOCIALISM i In laboratorul de chimie al Liceului nr. 3 din Baia Mare. Recoltatul și transportul sfeclei de zahăr Incepînd de la 1 septem­brie cooperativele agricole de producție cultivatoare de sfeclă de zahăr din regiunea noastră au început recolta­rea acestei culturi tehnice și livrarea spre centrele de recepție și la fabricile de za­hăr. Pe această temă, Ilie Petria, redactorul nostru, a avut o convorbire cu tova­rășul Emil Văleanu — șeful Centrului de contractare și achiziție a sfeclei de zahăr din Căței. ÎNTREBARE: VÄ RUGĂM SĂ NE SPUNEȚI CITE CE­VA DESPRE DESFĂȘURA­REA ACTUALEI CAMPANII DE RECOLTARE A SFECLEI DE ZAHĂR ȘI DESPRE PRODUCȚIILE OBȚINUTE DE UNITĂȚILE CULTIVA­TOARE. RĂSPUNS: Pînă în seara zilei de 12 octombrie a fost recoltată sfecla de pe 2.257 ha din cele 2.995 ha prevă­zute. Intr-o seamă de coope­rative agricole de producție, ca, de pildă, cele din Ti­­ream, Pir, Berveni, Urziceni, Petrești, „Someșul“ din ora­șul Satu Mare, Potău și Că­­rășeu, recoltatul sfeclei de zahăr se desfășoară ritmic și în bune condiții, efectuîn­­du-se decoletările cu grijă și livrînd în aceeași zi sfecla de zahăr la centrele de re­cepție. Procedînd astfel, uni­tățile de mai sus au contri­buit la diminuarea procesu­lui de deshidratare a sfeclei. Ca urmare a livrării unei mari cantități de sfeclă pînă la 19 septembrie, aceste coo­perative au beneficiat de sporul de recoltare timpu­rie. Cooperativa agricolă de producție din Tiream a în­casat numai ca spor pentru recoltarea timpurie 75.000 lei. Referindu-ne la producția medie, putem arăta că dato­rită aplicării complexului de lucrări agrotehnice cerute de sfecla de zahăr, cooperativa agricolă de producție din Tiream a obținut de pe 120 ha o producție medie de 30 de tone la ha, cea din Ber­veni de pe 210 ha a recoltat 26 tone la ha, cea din Că­min de pe 80 ha a obținut 25 de tone la hectar. Cu privire la recoltare țin să amintesc că există și une­le deficiențe. Astfel, la Cul­­ciu Mic consiliul de condu­cere n-a vegheat ca la fie­care brigadă tăierea colete­­lor să se facă corect. La fel stau lucrurile la Berindan, iar la Acîș — altă dată frun­tașă în cultivarea sfeclei — datorită recoltării necorecte, cu plugul, au fost tăiate ră­dăcinile, înregistrîndu-se astfel pierderi însemnate. Cu toate impulsionările noastre și ale Consiliului agricol Sa­tu Mare, la cooperativa a­­gricolă din Lazuri, pe cele cca. 60 ha cultivate cu sfe­clă de zahăr nici pînă în seara zilei de 12 octombrie nu a început recoltatul. ÎNTREBARE: CE NE PU­TEȚI SPUNE ÎN LEGĂTURĂ CU TRANSPORTUL SFE­CLEI DE ZAHĂR DE LA U­­NITĂȚI LA CENTRELE DE RECEPȚIE, IAR DE ACOLO LA FABRICILE DE ZAHĂR? RĂSPUNS: înainte de 1 septembrie, centrul nostru de contractare și achiziții a întocmit cu cooperativele a­gricole de producție grafice privind livrarea sfeclei de zahăr. In general, majorita­tea unităților respectă aces­te grafice. Totuși, în ciuda faptului că în acest an, spre deosebire de anii trecuți, fo­rul nostru tutelar — Fabri­ca de zahăr "din "Arât" — “a­­chită unităților cultivatoare transportul sfeclei de zahăr de la parcelă la centrul de receptionare, mai sunt uni­tăți care nu respectă grafi­cele de livrare, creînd ast­fel greutăți în eșalonarea transportului. Așa procedea­ză cooperativele agricole de producție din Vetiș, Doba, Boghiș și „Sătmăreana“. Cît privește transportul sfeclei de zahăr de la centrele de recepție la fabricile de za­hăr, acesta se desfășoară în­că nesatisfăcător. Din cauza lipsei de vagoane, de la în­ceputul lunii septembrie și pînă în prezent au rămas neexpediate pe rampele gă­rilor aproape 4.000 tone sfe­clă. Sperăm că în urma in­tervențiilor făcute de forul nostru tutelar, Direcția re­gională C.F.R. Cluj va lua măsuri pentru înlăturarea a­­cestei deficiențe. ÎNTREBARE: IARNA BA­TE LA UȘĂ. CE MĂSURI AȚI LUAT ÎN VEDEREA PROTEJĂRII SFECLEI DE ZAHĂR CARE NU VA PU­TEA FI EXPEDIATĂ PÂNĂ LA SOSIREA IERNII? RĂSPUNS: Pentru a evita deprecierea sfeclei de zahăr din cauza frigului, am luat măsuri ca pe rampele sta­țiilor C.F.R. din Căței, Ber­veni, Sanislău, Tiream și Satu Mare să se treacă la amenajarea de silozuri de mai lungă durată. Toate si­lozurile vor fi acoperite de pămînt, cu excepția din Satu Mare, care va celui acoperit cu folii de polieti­fi­lenă (material deja procu­rat). De asemenea, în stații­le C.F.R. Acîș și Moftinu Mare vom amenaja silozuri de mai scurtă durată. In ce­le 7 stații vom însiloza pes­te 2,000 vagoane sfeclă de zahăr. NOTA REDACȚIEI. Este necesar ca în fiecare coope­rativă agricolă de producție să se recolteze sfecla de zahăr și să se transporte la centrele de recepție con­form graficului stabilit. Con­siliul de conducere al coo­perativei agricole de pro­ducție din Lazuri are dato­ria să treacă de urgență la recoltarea sfeclei și să folo­sească la această lucrare dislocatorul aflat în dotare la brigada de tractoare din această unitate. Conducerea Stației C.F.R. Satu Mare să pună un accent mai mare pe realizarea sarcinii de expe­diere a sfeclei de zahăr. In ziua de 12 octombrie, deși erau un număr de vagoane goale, ele nu au fost reparti­zate pentru transportul sfe­clei de zahăr decit pe la ora 12 pe motiv că nu a existat o locomotivă de manevră. Intre personalul de mișcare al stațiilor C.F.R. și cel al centrelor de recepție să e­­xiste o mai strînsă colabo­rare. Subliniem, de aseme­nea, că trebuie luate măsuri pentru o mai bună organiza­re a echipelor de încărcă­tori în vagoane. I­NTERVIU Baze trainice muncii cultural-educative la sate (Urmare din pag. 1)­­lucrările la o reparație curentă în valoare de 14.000 lei. La Be­­rința, spațiul bibliotecii a spo­rit cu o sală de lectură. construit în acest scop mai Zidul tre­buie doar spoit. E necesar ca ter­minarea acestor lucrări să fie urgentată. O oarecare preocupare pentru asigurarea bazei materiale a muncii culturale a existat Rogoz. Căminul cultural a și l a fost recondiționat în cursul lunii au­gust. După cum ne informează to­varășul Vasile Crauș, secretarul sfatului popular local, ar exista și combustibilul necesar, dar trebuie transportat. O vizită la căminul cultural de aici constitu­ie însă și o surpriză: păpuși, cu­buri colorate și alte materiale destinate preșcolarilor, precum și praful depus pe scaunele în­grămădite într-o jumătate a sălii de spectacole vorbesc de la sine despre „activitatea culturală" a copiilor de grădiniță ajunși stă­­pînii provizorii ai acestui local. Așa ni s-a spus: grădinița func­ționează în mod provizoriu aici. In scurt timp se va rezolva și problema spațiului pentru a­ceastă unitate. E de dorit ca, in­tr-adevăr, acest „scurt timp" să nu fie de durată. La Gopalnic-Mănăștur am în­­tîlnit o altă situație. Aici, că­minul cultural n-a fost încă re­condiționat. Cauza. Comitetul e­­xecutiv a hotărît renovarea lo­calului, adică repararea acoperi­șului și mărirea capacității să­lii de spectacole.­­O măsură lău­dabilă!) Așa că recondiționarea a fost socotită de prisos, atîta timp cît se preconiza începerea unei reparații capitale. Insă lu­crurile n-au mers atît de simplu pe cît se părea. Pentru efectua­rea lucrării prevăzute se cerea întocmirea documentației și devizului. In acest scop s-au f­­a­cut demersuri încă din timp la serviciul de sistematizare și arhitectură de pe Ungă Sfatul popular raional Lăpuș. Documen­tația s-a tărăgănat și nici acum nu e terminată. Sfatul popular comunal Copalnic-Mănăștur n-a întreprins nici o măsură pentru recondiționarea localului, aștep­­tînd documentația. Serviciul de sistematizare și arhitectură e de părere că suma existentă pentru această lucrare nu acoperă chel­tuielile necesare. Ar urma să se aștepte completarea ei în anul viitor și cuprinderea în planul de aprovizionare cu materiale prin O.R.A.D. Din toate acestea se desprinde un fapt concludent: căminul cultural din Copalnic-Mănăștur nu este recondiționat și acest lucru se tărăgănează. Pînă cînd? Cu excepția neajunsurilor sem­nalate și care se cer rezolvate în cel mai scurt timp, în raionul Lă­puș există condiții materiale fa­vorabile intensificării muncii cultural-educative în perioada de iarnă. Se cere totodată — a­­colo unde este cazul — să se efectueze micile reparații nece­sare: geamuri, uși, mobilier. La fel, va trebui să se acorde o mai mare atenție asigurării combus­tibilului necesar, transportării și depozitării lui. Dată fiind baza materială exis­tentă, activiștilor culturali le re­vine sarcina folosirii ei judicioa­se prin organizarea unei răți permanente, bogate și active­com­plexe, diferențiate pe categorii de participanți. In atenția lor tre­buie să stea în permanență îm­bunătățirea continuă a muncii e­­ducative, sarcină de mare im­portanță cuprinsă în documente­le recentului Congres al partidu­lui. Vineri 15 octombrie 1965 19.00 Jurnalul televiziunii (I). 19.20 „Vă place muzica?" — emi­siune de inițiere muzicală pentru tineretul școlar. 20.00 Săptămîna. 21.00 Avanpremieră. 21.10 Telefi­­latelia. 21.30 Treizeci de minute cu artista Eugenia Popovici. 22.00 Muzică pentru toți". Emisiune muzical-coregrafică. 22.40 Jurnalul televiziunii (II) și buletinul me­teorologic. Planul de contractări și achiziții îndeplinit (De la subredacția voluntară din Negrești). Conducerea cooperativei de con­sum din Turț a obținut rezultate frumoase în cele 9 luni din acest an în domeniul contractărilor și achizițiilor. Pe această perioadă planul glo­bal valoric a fost de 3.896.800 lei, față de care s-au realizat 5.373.268 lei. Au fost preluate următoarele produse principale: căpșuni (plan 750 tone, preluat 1.313 tone), pru­ne (plan 60.000 kg, preluat 147.121 kg), floarea-soarelui (preluat fără plan 3.090 kg) etc. La obținerea a­­cestor realizări un aport deosebit l-a adus conducerea cooperativei, care s-a preocupat din timp de re­crutarea în primul rînd a celor 17 achizitori, de instruirea lor și a­­poi de asigurarea materialelor ne­cesare la centrele de preluare. Un ajutor prețios a primit con­ducerea cooperativei și din partea unor membri ai consiliului de conducere, care au sprijinit per­manent munca de achiziții, cum sunt: Nicolae Cătălin, Elena Estan, Iacob Bura și alții. IULIU SEARNĂU. Cetățeni! Prezentați-vă cu încredere la vaccinările antitetanice, care sînt obligatorii și vă feresc de o boală foarte grea cu mortalitate mare. Muncitori flotanți! Prezentați-vă la vaccinări la dispensarul de între­prindere. Părinți! Vreți să aveți copii sănă­toși? Prezentați-i la vacci­nările antidifterice, care se fac la toate circumscrip­țiile sanitare. I Joi îl octomfiile Î9SS Aprovizionarea cu lemne de foc Depozitele de combustibil din Satu Mare și cele din Baia Mare s-au pregătit pentru zilele ră­coroase de toamnă și iarnă. Aici se găsesc canti­tăți suficiente de lemne de foc necesare popu­lației. Printre stivele lungi de lemne se aude departe zgomotul circularului. Cetățenii ambelor orașe pot să-și cumpere și lemne tăiate în cantități dorite. Da­că examinăm însă procentajul lemnelor tăiate față de întreaga cantitate desfăcută, constatăm că acesta este destul de scăzut. In general, acesta se ridică abia la 15—20 la sută, deși avantajele sînt bine­cunoscute. Șefii depozitelor însă sînt de părere că față de anii trecuți a crescut numărul acelora care se aprovizionează cu lemne gata tăiate. Cu ce transportăm lemnele ? Spre depozitul de combustibil de pe strada Fabricii din Satu Ma­re — circulație intensă. Cantara­giul Alexandru Sopronyi n-avea un pic de răgaz. Circa transporturi așteptau să fie 20—25 exe­cutate. — Zilnic deservim un număr de 60—100 cetățeni, tovarășul Sopronyi. ne informează Majoritatea lor se prezintă la depozit în ore­le de dimineața și astfel este fi­resc să nu putem elibera tutu­ror imediat lemnele. Aceasta însă nu constituie o piedică în munca noastră. După achitarea costului lemnelor, cumpărătorii pleacă li­niștiți acasă, unde lemnele sînt expediate mai tîrziu cu căruțele întreprinderii comunale. Intre cli­enți și depozitul nostru se mani­festă o încredere reciprocă. Zilnic dispunem de 11 căruțe. Este demn de laudă faptul că pînă în prezent depozitul mai sus­­amintit nu a primit nici o recla­­mație din cauza cantității sau ca­lității lemnelor expediate la domi­ciliul clienților. Să vedem ce părere are despre problema transportului Ludovic Ghiraldi, șeful depozitului nr. 1 din Baia Mare. — Acum aglomerația este mai mică ca de obicei. De aceea căru­țele așteaptă goale. De multe ori însă avem neplăceri din cauza transportului. întreprinderea co­munală nu ne pune la dispoziție decât patru căruțe, din care în ce­le mai multe cazuri una sau două sînt tractate de un singur cal. Pe lîngă aceasta întîmpinăm greutăți deoarece cărăușii întreprinderii comunale se angajează la trans­portul mobilei de la depozit sau cu ocazia mutării locatarilor în noile blocuri, urmărind probabil un cîștig mai bun. Ar fi bine da­că întreprinderea comunală, avînd în vedere sosirea sezonului mai rece, ne-ar pune la dispoziție mai multe căruțe. După cum se vede, este vorba de două situații deosebite. In timp ce la depozitele de combustibil de pe strada Unirii și dincolo de po­dul Someșului din Satu Mare transportul lemnelor este asigurat de șapte respectiv zece căruțe, la depozitele din cartierul Săsar și Ferneziu din Baia Mare transport­­ul se efectuează de 3—4 respect­­iv două căruțe. Sfatul popular al orașului Baia Mare și cei competenți de la în­treprinderea comunală trebuie sa se preocupe de rezolvarea acestei probleme corespunzător importan­ței pe care o prezintă. Unde e mașina de tăiat ? Prin transportul lemnelor la do­miciliu încă nu se poate conside­ra definitiv rezolvată problema combustibilului. — Cum le tăiem? — se întreabă acei care au trans­portat acasă lemnele netăiate. Și începe alergatul după mașina de tăiat lemne, care durează uneori și cîteva zile. Aceasta este din nou rezultatul lipsei de organiza­re. La Baia Mare tăiatul lemnelor de foc se efectuează numai de către cele 5 mașini ale Coopera­tivei meșteșugărești „Gutinul", iar la Satu Mare există abia 4 mașini de acest fel în posesia întreprin­derii comunale. Restul mașinilor de tăiat lemne sînt proprietate particulară, iar posesorii lor pre­tind prețuri ridicate. Mînuitorii mașinilor de tăiat lemne ale celor două unități amintite așteaptă co­menzile, cutreierînd străzile. Nici în Baia Mare, nici în Satu Mare nu se găsesc anunțuri sau afișe care să popularizeze acest mijloc de deservire a populației. Ar fi bi­ne ca astfel de anunțuri să fie a­­fișate la depozitele de combustibil, la sediul și secțiile mai mari ale întreprinderilor. Totodată, ar fi necesar ca unitățile deținătoare de mașini de tăiat lemne să spo­rească numărul acestora, în Numeroase sînt dovezile că cursul aprovizionării cu combustibil cetățenii nu o da­tă întîmpină greutăți. Ar îl bine ca și această ramură deservirii populației să fie mo­­­dernizată. IOSIF MARIAS UZINA DE REPARAȚII BRAȘOV Str. Lungă nr. 79 Telef. 1.26.93 vinde din stocul nemișcător de materiale pe bază de comenzi : — PIESE DE SCHIMB TRACTOR UTOS-28-27; — LAMINATE NEFEROASE; — PROFILE GRELE; — PROFILE MIJLOCII; — PROFILE UȘOARE; — BARE TRASE DE OȚEL. Cei interesați pot consulta listele cu materiale supranormative la sediul uzinei din Brașov, str. Lungă nr. 79. Fabrica de tricotaje „UNITATEA“ Sighetul Marmației produce tricotaje din fire sintetice pentru femei, bărbați și copii, des­tinate tuturor anotimpurilor. Produsele Fabricii „Unitatea" sînt de bună calitate, elegante, au un colorit plăcut și se găsesc de vînzare la toate unitățile comerțu­lui de stat din regiune și din țară.

Next