Pentru Socialism, decembrie 1965 (Anul 15, nr. 3691-3717)

1965-12-01 / nr. 3691

f Miercuri 1­­ decembrie 19659 Din scrisorile „Topitorii și chimiștii „1 Mai“ din Baia Mare — Uzinei ne scrie tovarășul I. Mureșan — se preocupă intens de realizarea măsurilor tehnico-organizatorice cuprinse în plan. Ca urmare a eforturilor nepuse de întregul colectiv de muncă, din cele 22 de poziții prevăzute in planul M.T.G. pe 1965 s-au înfăptuit pi­na la începutul lunii curente 19, a căror eficiență economică se materializează în peste î Ko.000 lei. In prezent se realizează ex­tinderea mecanizării operației de curățire a sertarelor la instala­ția de aglomerare nr. 2, care va contribui la reducerea cheltuie­lilor de producție cu aproxima­­tiv 50.000 lei“. „Intr-o zi pe la sfîrșitul lunii octombrie, Dumitru Filip din sa­tul Lăschia, raionul Lăpuș, a ple­cat în comuna vecină, Făurești, cu diferite treburi — se spune în scrisoarea tovarășului Gh. Bot. La reîntoarcere, într-un a­­numit loc, el a găsit trei sute de lei. Omul s-a ridicat, cercetîn­­du-i cu mare grijă. Din acel mo­ment pe Dumitru Filip a început să-i frămînte o întrebare: Cine i-o fi pierdut? In acea zi însă n-a reușit să găsească răspun­sul cuvenit. Dumitru Filip a pornit apoi răbdător pe calea cercetării pentru a găsi bașul. Și l-a găsit în satul păgu­răs­chia. Ii zice Teodor Pașca al Ionichii, la care i-a înmînat su­ma de bani intactă, primind în schimb calde mulțumiri pentru fapta lui cinstită, plină de ome­nie“. Alături de scrisorile care a­­duc asemenea vești, la re­dacție mai sosesc și altele care vizează unele deficiențe ce mai există în activitatea unor întreprinderi și instituții. O corespondență de acest gen poartă semnătura muncitorului Alexandru Să­­lăjan. Despre ce este vorba? „După cîte știm, sala cinema­tografului „Minerul" din Baia Mare în acest an a fost renova­tă. Pardoseala și scaunele au fost înlocuite, iar pereții au fost zugrăviți. Un timp după aceas­­tă refacere îți era mai mare dragul să intri aici pentru a vi­ziona filmele. Din păcate însă perioada de curățenie a durat foarte puțin. In prezent sala de spectacole are un aspect cu to­tul neplăcut, deoarece pe în­ corespondenților noștri voluntari treaga suprafață a pardoselii zac fel de fel de resturi, începînd de la coji de semințe, hîrtii, coceni de mere și pînă la bețe, bucăți de lemne... Văzîndu-le, nu poți să nu-ți pui întrebarea: De ce se îngăduie o asemenea stare de lucruri într-o sală de spectaco­le care este cel mai mult soli­citată în orașul Baia Mare? De aceea socot că este absolut ne­cesar ca cei răspunzători să-și facă datoria așa cum trebuie, oferind spectatorilor condiții normale de vizionare a filme­lor". Tovarășul Ioan Timiș, sala­riat al Sfatului popular comu­nal Baia Borșa, relatează în cores­pondența sa despre o deficien­ță ceva mai veche­ din activi­tatea oficiului poștal din loca­litate. „De la începutul anului curent, centrala telefonică este defectă — menționează autorul. Noi am sesizat conducerea O­­ficiului P.T.T.R. din Baia Borșa și cea a Oficiului P.T.T.R. din Vișeu de Sus, dar nimeni n-a găsit de cuviință să vină să re­pare instalația. Din această cauză sîntem puși în situația de a nu putea beneficia nici în prezent de telefoanele de care dispunem, aceasta provocînd u­­ne mari greutăți. Consider că, dacă în aproape un an de zile nu s-a aflat nimeni să inter­vină în această chestiune, se va găsi măcar acum cineva de la Oficiul P.T.T.R. al regiunii Maramureș să-i întrebe pe cei vinovați despre acest fapt, tră­­gîndu-i la răspundere și lichi­­dînd asemenea neglijențe inad­misibile“. „Căminul cultural din comuna Răzoare, raionul Lăpuș, dispune de aparat de proiecție și tele­vizor — ne informează tovară­șul Vaser Vele. Ce folos că le avem, dacă acestea nu sînt îngrijite așa cum se cuvine. Televizorul de mai mult timp nu funcționează, deoarece nu se găsește o mînă de meșter să-l instaleze. Cît privește pro­iectarea filmelor, nu se pot a­­duce reproșuri, ci trebuie men­ționat numai faptul că în sala de spectacole nu poți rezista fumului provocat de către pasi­onații fumători care intră înă­­un­tru cu țigările aprinse“. în parchetul „Zalom“ al întreprinderii forestiere Sighet au fost puse în funcțiune noi mașini cu ajutorul cărora se execută corhănitul și apropiatul buștenilor. * PENTRU SOCIALISM Combinatul „1 Mai“ din Satu Mare. Secția ma­­rochinărie produ­ce diverse sorti­mente apreciate de cumpărători. In fotografie vă pre­zentăm două din­­creatoarele Magdalena și Berta Oláh. Dr. Nyiszli Miklós „un FOST MEDIC LA AUSCHWITZ” Doctorul Nyiszli Miklós, autorul vo­lumului intitulat „Am fo­st medic la Auschwitz“, își începe lucrarea cu ur­mătoarele rînduri: „...am scris — iată patimă, fără nici o exagerare, evitind orice eleaie de stil și respectînd întoc­mai adevărul — această carte despre cele mai întunecate pagini din istoria omenirii”. In toate aceste pagini ne vorbește un martor ocular al masacrelor din crema­toriile morții de la Auschwitz, ale unui regim absurd și inuman, unde crima era ridicată la rangul de lege, asasinatul și bestialitatea erau politică de stat. Sosit la Auschwitz intr-unul din nu­meroasele transporturi de deținuți, auto­rul este despărțit de ai săi și „numit" medic specialist pe lingă crematorii din dispoziția expresă a lui Mengele, cel care hotăra soarta tuturor transportu­rilor. Dr. Nyiszli Miklós își dă seama cu luciditate că această funcție este doar provizorie, deoarece făcind parte dintre acei care știu prea multe lucruri ade­vărate, va fi exterminat. Era o execuție cu Intirziere. Intr-un laborator perfect utilat, sub conducerea lui Mengele, se făceau numeroase „cercetări“ și „operații" cu scopul de a se demonstra prin argu­mente biologice „superioritatea“ rasei germane. In această atmosferă de teroare, de dezumanizare, de despersonalizare sunt prezente însă prietenia și unirea dintre deținuți: asistăm la scene de ajutorare cu medicamente, cu haine, alimente. Fascismul n-a reușit să tacă din acești deținuți, tatuați sălbatic cu numere de ordine, simple obiecte lipsite de uma­nism. Loviturile nimicitoare de pe cele două fronturi i-au obligat pe naziști să se gândească la fugă. Una din cele mai im­presionante scene este aceea in care deținuții care au lucrat la ridicarea faimoaselor cuptoare ale morții le dă­­râmă. Deși aceasta s-a executat din or­dinul hitleriștilor, pentru a șterge ur­mele faptelor lor, bucuria deținuților era de nedescris. Ei știau că, dărîmindu-le, nu se va pierde amintirea crimelor na­ziste, dar gestul lor echivala cu acela al oamenilor care luptau pentru omenie. După numeroase peregrinări prin alte lagăre, amenințat nu o dată cu moartea, doctorul Nyiszli­ Miklós, împreună cu alți supraviețuitori, este eliberat. Aceste însemnări — prin autenticita­tea lor — au făcut parte integrantă din materialul acuzării la procesul crimina­­lilor de război de la Nürnberg. Cartea a fost tradusă în scurt timp in nume­roase limbi: franceză, engleză, germană, italiană. Scriitorul francez Pierre Dalx, unul din numeroșii comentatori ai cărții, intr-un articol din caises“, o socotea una „Les letters fran­­din cele mai zguduitoare acte de acuzare a fascismu­lui, un puternic act demascator al crime­lor care au caracterizat perioada cea mai plină de beznă a istoriei secolului nostru. S. CRISTESCU TELEVIZIUNE Miercuri 1 decembrie 1965 14.00 Fotbal: Dinamo București — Internazionale Milano. 19.00 Jurnalul televiziunii (I). 19.15 Emi­siune pentru pionieri și școlari: Știți să socotiți? — Filmul pentru copii: Rățuștele înțelepte. Teatru: „Jocul de-a vacanța“ 20.00 de Mihail Sebastian. In pauze: „Gali­­fiate în cantitate industrială". Poș­ta televiziunii. 23.00 Jurnalul tele­viziunii (II). Buletinul meteorolo­gic. CINEMATOGRAFE 2—5 decembrie 1965. BAIA MARE — Minerul: Mary­­lin (2); Dulcea pasăre a tinereții (3—5); 1 Mai: Salt spre glorie: Ti­neretului: Fernand cow­boy (4—5); Flacăra: Musafiri ciudați pe Muntele de Gheață (4—5); SATU MARE — Victoria: Judex; Popu­lar: Mondo Cane; SIGHETUL MAR­­MAȚIEI — Muncitoresc: Doi bă­ieți ca pîinea caldă; Studio: Doi băieți ca pîinea caldă; CĂRBI — Popular: Samba; 23 August: Bra­țul nedrept al legii; VIȘEU DE SUS: Merii sălbatici; BAIA SPRIE: Femeia necunoscută (2); Cine-i cri­minalul (3—5); NEGREȘTI: Poves­te de pe Don. CEHU SILVANIEI: Soții în oraș (2); Doi în stepă (3—5); ȘOMCUTA MARE: Veniți mîine; TG. LĂPUȘ: Viața ușoară; CAVNIC — Minerul: Regina cîn­­tecelor (2); Fortăreața de pe Rin (3—5); Gutinul: Sărutul (2); Regi­na cântecelor (3—5). Mai multă grijă la „amănunte" Cooperativa meșteșu­gărească „Stăruința" din orașul Cărei cuprinde azi 49 unități de deservire. In luna iulie a acestui an mai multe ateliere și centre de comandă s-au mutat într-o clădire mo­dernă, cu două etaje, aflată în centrul orașu­lui. Secțiile cooperativei satisfac zilnic numeroase solicitări din partea ca­­reienilor sau a locuito­rilor satelor apropiate, dar execută în același timp și diferite lucrări (în special împletituri din papură) pe bază de co­menzi primite din dife­rite orașe ale țării, ba chiar și pentru export. Secțiile de croitorie, bunăoară, conduse de către Gheza Pacular și Jenő Czumbil, se bucură de un bun renume în orașul Cărei. Cei care apelează la serviciile lor sunt mulțumiți și re­vin cu încredere ori de cite ori doresc să aibă o îmbrăcăminte bine croită, elegantă. Cetă­țenii apreciază mult fap­tul că aceste două secții execută orice comandă în timpul cerut de client. Aceeași atenție față de cetățeni caracterizează și activitatea atelierului de lenjerie nr. 2, condus de către Rozalia Hosu, sau a celui de reparat tele­vizoare și aparate elec­trice în termen de ga­ranție. Cu toate că volu­mul lucrărilor crește me­reu, calitatea lor satis­face. Majoritatea repa­rațiilor sunt efectuate imediat prin deplasarea specialiștilor la domici­liu, totuși Ceea ce i se poate reproșa acestui colectiv este faptul că atunci cînd responsabilul atelierului este plecat pe teren (pe urmele cereri­­lor posesorilor de dife­rite aparate) ordinea în atelier lasă mult de do­rit. Frizeria din str. Lenin este mult frecventată. Tocmai de aceea tipul acestei secții, colec­res­pectiv conducerea coo­perativei, ar trebui să creeze aici toate condi­țiile care să ducă la o deplină mulțumire a clien­ților. Dar nu se întîmplă întotdeauna așa. De mul­tă vreme instalația de apă care deservește uni­tatea este defectă și putem lesne închipui­te ce repercusiuni poate avea aceasta asupra activită­ții secției. De altfel, această lipsă a fost spe­cificată și într-un pro­­ces-verbal încheiat în ziua de 14 septembrie de către Inspecția raională de stat pentru igienă și protecția muncii. S-a luat vreo măsură? Nu. De ce oare conducerea cooperativei consideră acest lucru un „amă­nunt” fără importanță?. Consiliul Superior al Agriculturii editează în anul 1966 prin redacția revistelor agri­cole următoarele reviste tehnice de specialitate: — Probleme agricole; — Revista de zootehnie și medicină veteri­nară; — Grădina, via și livada; — Mecanizarea și electrificarea agriculturii; — Apicultura; — Știința solului; — Revista de geodezie și organizarea teri­toriului; — Sericicultură. Abonamentele se pot face prin organele de di­fuzare a presei. COMBINATUL CHIMICO-METALURGIC „Gheorghe Gheorghiu-Dej" BAIA MARE produce și livrează pe bază de repartiții: — metale neferoase; :— pigmenți metalici; — laminate neferoase; — acid sulfuric (contact și cameră); — acid clorsulfonic; — bioxid de sulf lichefiat; — bicromat de sodiu; — anhidridă cromică; — sulfură de sodiu; — tiosulfat de sodiu (cal­ I și uz foto); — sulfat de zinc; — sulfat de magneziu­, — pămînturi decolorante (Sondafin și Ramarin); — phosocrezol. COMBINATUL „1 MAI“ DIN SATU MARE Execută­ pe bază de comenzi, fără repartiție, următoarele produse: — roabo metalice; diverse paturi metalice; — diverse dulapuri metalice pentru vestiare, arhivă, scule; — noptiere metalice; — uși, ferestre și ferme metalice; — scaune, taburete,fotoiii pe schelet metalic pentru birouri, cofetării, biblioteci, restaurante; — banc de lucru metalic și mobilier tehnologic pentru dife­rite industrii; — canapele și fotolii extensibile; — cărucioare „Lisa“ și alte cărucioare pentru transporturi interioare în fabrici; — saltele diferite. t r Pregătirea din timp a căminului cultural pen­tru perioada de iarnă constituie o sarcină impor­tantă ce revine sfatului popular comunal și ac­tiviștilor culturali. In raza comunei Pomi, raionul Șomcuta, poate aprecia că în parte comitetul executiv șe al sfatului popular comunal s-a preocupat de asi­gurarea condițiilor necesare desfășurării activi­tății cultural-educative în perioada de iarnă. In satul aparținător Borlești­ a fost amenajată pen­tru desfășurarea muncii culturale o sală dotată cu mobilierul necesar, la Bicău a fost amenajat, la fel, un local pentru nevoile culturale, iar la Aciua, căminul cultural nu demult construit este în măsură să găzduiască o vie activitate. In ceea ce privește combustibilul, problema n-a fost re­zolvată însă pe deplin. La Pomi s-au procurat 10 m.st. lemn pentru foc, urmînd ca restul nece­sar să se asigure în primul trimestru al anului viitor. Foarte mici cantități de lemne pentru foc s-au transportat și la Borlești și Aciua. îmbunătățirea continuă a muncii de cultura­lizare a maselor este o problemă actuală și la Pomi. Ea a constituit obiectul analizei ce a a­­vut loc in cadrul unei ședințe de lucru a comi­tetului executiv. S-au stabilit măsuri precise, me­nite să ducă la îmbunătățirea activității, mai ales că pînă nu demult în acest sector de ac­tivitate s-au manifestat lipsuri serioase. In baza planului de muncă al căminului oul- Pregătiri pentru perioada de iarnă turat, la Pomi s-a trecut la intensificarea activi­tății culturale în perioada de iarnă. Formația de teatru pregătește piesa „Eroul de lângă mine“, dialogul artistic desfășurat zilele trecute cu că­minele culturale din comunele vecine a antre­nat un număr însemnat de soliști vocali și in­strumentiști, pentru brigada artistică de agita­ție se pregătește un nou text, axat pe realitățile comunei. Ceea ce stagnează însă este activita­tea corului. In colaborare cu biblioteca, conducerea că­minului cultural a luat măsuri corespunzătoare pentru reactivizarea cercurilor de citit. In prezent în cadrul lor sunt dezbătute do­­cumentele Congresului al IX-lea al P.C.R. și ale Plenarei C.C. al P.C.R. din 11—12 noiembrie a.c. Ceea ce mai are de făcut căminul cultural în do­meniul muncii culturale de masă este organiza­rea unor activități permanente, bogate în conți­nut, care să vină în sprijinul educării coopera­torilor agricoli. In parte s-au luat măsuri și pentru intensifi­carea muncii culturale în satele La Borlești a fost pusă în scenă aparținătoare, piesa „Dum­­brăveanca“, iar la Aciua — „Lanțul manevre­lor“. Mai slab se prezintă lucrurile la Bicău, un­de căminul cultural de centru trebuie să acorde o îndrumare și un sprijin mai substanțial. Prin eliminarea lipsurilor semnalate, în raza comunei Pomi există posibilități pentru desfă­șurarea unei susținute activități cultural-educa­tive și artistice in perioada de iarnă, și acestea se cer fructificate din plin. Sub conducerea or­ganizațiilor de bază, căminele culturale de aici trebuie să realizeze în acest scop și o­ mai strân­să legătură cu organizațiile U.T.C. și comisiile de femei. VALER GAVRI5 Părinți I Cadouri pentru copii gă­­siți, în sortimente bogate, toate magazinele cooperației de consum. IJR.TA. Maramureș Baia Mare, strada Victoriei nr. 27 anual ă Se aduce la cunoștință întreprinderilor și instituțiilor deținătoa­re de parcuri auto că între 1 și 25 decembrie 1965 se fac înscrieri­le pentru examenele de încadrare a șoferilor. Tabelele nominale întocmite conform instrucțiunilor se vor îna­inta la I.R.T.A. Maramureș, serviciul personal și învățămînt. Orice lămuriri suplimentare se pot obține la I.R.T.A. Maramu­reș și autobazele din regiune. ­PROFIL SATU MARE str. Fabricii nr. 58 ANUNȚĂ ȚINEREA UNUI CONCURS pentru ocuparea următoarelor posturi: UN INGINER ENERGETIC, TREI MAIȘTRI IN RAMURA BUTOAIE-LA ZI ȘI AMBALAJE, UN TEHNICIAN NORMATOR. Candidații trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de normativele în vigoare. Informații suplimentare se pot obține la sediul întreprinderii, serviciul organizarea muncii, telefon 13—19, interior 903. a A A V Á A

Next