Pentru Socialism, martie 1966 (Anul 16, nr. 3766-3792)

1966-03-01 / nr. 3766

>­ ♦ PLENARA COMITETULUI REGIONAL DE PARTID In cursul zilei­­ de ieri a avut loc plenara Comitetului regional Maramureș al P.C.R., care a analizat realizarea planului de investiții pe anul 1965 și mă­surile luate pentru îndeplinirea cu succes a obiectivelor prevăzu­te pe anul 1966, corespunzător sarcinilor trasate de Comitetul Central al Partidului Comunist Român la recenta consfătuire pe țară a lucrătorilor din construcții. La plenară au participat, mem­brii Comisiei de revizie a Comi­tetului regional de partid, lucră­tori din construcții, reprezen­tanți ai organizațiilor de masă și conducători ai unor instituții re­gionale. Raportul Biroului Comitetului regional de partid, prezentat de tovarășul Gheorghe Constantin, secretar al Comitetului regional de partid, a evidențiat probleme­le deosebit de importante cuprin­se în cu­vîntarea tovarășului Ni­­colae Ceaușescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Ro­mân, expusă la recenta tulie pe țară a lucrătorilor constă­din construcții. Prin grija partidului și guvernu­lui nostru, și regiunea Maramureș a beneficiat și beneficiază de fonduri tot mai însemnate de in­vestiții care se reflectă în creș­terea continuă a potențialului e­­conomic, în ridicarea nivelului de trai material și cultural al oa­menilor muncii. In cuvîntarea tovarășului Ni­­colae Ceaușescu, printre altele, se subliniază: „O contribuție deosebit de importantă la marile succese dobîndite în dezvoltarea multilaterală a patriei, la înfăp­tuirea programului partidului de industrializare socialistă, de dez­voltare a agriculturii, de îmbu­nătățire a condițiilor de viață a poporului au adus-o oamenii mun­cii care lucrează în construcții. Activitatea de construcții eintă o parte componentă repre­esen­țială a operei de edificare a so­cialismului în țara noastră — vasta operă constructivă, crea­toare". Sub îndrumarea organelor organizațiilor de partid, construc­și­torii noștri prin priceperea hărnicia lor au înălțat pe cuprin­și sul Maramureșului o serie de obiective industriale și social­­culturale cu care pe drept cuvînt ne putem mîndri. Aplicînd în proiectare și execuție soluții mo­derne și eficiente, ei au reușit să realizeze lucrări de bună calitate, să scurteze durata de execuție și să reducă prețul de cost. In cadrul plenarei s-a relevat faptul că desfășurînd o entuzias­tă întrecere socialistă, sub îndru­marea tot mai competentă a or­ganelor și organizațiilor de partid, constructorii de pe șantie­re au asigurat punerea în funcțiu­ne a unor obiective înainte de termen. Printre acestea s-au amin­tit: fabricile de placaj și mobilă corp de la Complexul pentru in­dustrializarea lemnului din Si­­ghetul Marmației, barajul Strîm­­tori și aducțiunea de apă din ca­drul Sistemului hidrotehnic Firi­­za, amplificarea Uzinei centrale de preparare a minerurilor, insta­lația de oxizi de plumb și secția seleniu de la Combinatul chimi­­co-metalurgic „Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej" din Baia Mare și altele. Plenara a reliefat creșterea în­semnată a fondurilor de investi­ții pentru anul 1966 cît și pentru întregul plan cincinal. Cu mult interes au fost dezbătute în lu­mina Cuvîntării tovarășului Ni­­colae Ceaușescu ținută la recenta consfătuire pe țară a lucrătorilor din construcții, metodele valoroa­se de muncă folosite de organele și organizațiile de partid, de că­tre lucrătorii din construcții în scopul realizării exemplare planului de investiții. De aseme­a­nea, au fost dezbătute neajunsu­rile care au existat în acest dome­niu de activitate, analiza cărora a permis să se tragă concluziile cuvenite privind îmbunătățirea continuă a activității de viitor. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarășul Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetu­lui regional de partid. In cuvîntul său a subliniat că în viitor în cen­trul activității organelor și orga­nizațiilor de partid, a proiectanți­lor, arhitecților și constructorilor trebuie să stea prețioasele indica­ții pe care le-a dat tovarășul Ni­­colae Ceaușescu la recenta con­sfătuire pe țară a lucrătorilor din construcții. Ridicarea eficienței economice a investițiilor trebuie să consti­tuie o sarcină centrală în dome­niul construcțiilor. Trebuie să crească răspunderea noastră, tuturor, față de folosirea cu mare­a chibzuință, cu maximum de efi­ciență a investițiilor. Pentru înfăptuirea acestei im­portante sarcini este necesar ca în domeniul proiectării să se de­pună eforturi în scopul asigurării la timp a șantierelor cu proiecte complete și de înalt nivel teh­nic, iar prin soluții constructive noi și raționale să se obțină suc­cese tot mai valoroase în crește­rea eficienței economice a inves­tițiilor. Proiectanții au datoria să întărească continuu legătura cu șantierele, urmărind îndea­proape aplicarea în practică a proiectelor elaborate. Așa cum s-a subliniat la Con­sfătuirea pe țară a lucrătorilor din construcții, constructorilor le revine sarcina de a-și îndrepta eforturile spre accelerarea ritmu­lui de execuție, în vederea scurtă­rii termenelor de punere în func­țiune a obiectivelor, concomitent cu îmbunătățirea calității și re­ducerea prețului de cost al lu­crărilor, cu creșterea productivi­tăți muncii în construcții-montaj. Nivelul tehnic în continuă creș­tere al activității de construcții impune cadrelor din acest dome­niu să se preocupe îndeaproa­pe de organizarea științifică a procesului de producție. Se im­pune de asemenea înlocuirea proceselor manuale cu procese complet mecanizate, folosirea u­­tilajelor și a mijloacelor de trans­port în două și trei schimburi, a­­sigurîndu-se în același timp în­treținerea lor corespunzătoare. Prin extinderea industrializării lucrărilor, mai buna folosire a mijloacelor materiale și a forței de muncă, prin organizarea pro­cesului de producție pe baze știin­țifice, să creăm condiții pentru depășirea sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al partidului privind creșterea productivității muncii și reducerea costului con­strucțiilor. In centrul atenției va trebui să stea și în continuare problema îmbunătățirii calității lucrărilor în toate fazele de execuție a con­strucțiilor. In continuare tovarășul Iosif Uglar a arătat printre altele im­portanța întăririi continue a or­ganizațiilor de partid din construc­ții. Organele și organizațiile de partid trebuie să asigure în ace­lași timp un control și o îndruma­re permanentă privind desfășura­rea întregii munci politice și or­ganizatorice de pe șantiere, menită să asigure realizarea exemplară a tuturor sarcinilor de plan. Suntem­ convinși că răspunzînd la chemarea consfătuirii pe a constructorilor colectivele fară de muncă din unitățile de proiectare și din organizațiile de construcții ale regiunii noastre, sub îndru­marea organelor și organizațiilor de partid, vor obține noi și în­semnate succese în cinstea celei de-a 45-a aniversări a creării Partidului Comunist Român. Plenara Comitetului regional de partid a adoptat un plan de măsuri privind sarcinile ce revin organelor și organizațiilor de partid, sfaturilor populare, uni­tăților de proiectare și construc­ții, precum și beneficiarilor în scopul îndeplinirii cu succes indicațiilor trasate de conducerea a partidului cu prilejul pe țară a lucrătorilor consfătuirii din con- Exploatarea mi­nieră liba. Apa­ratul fotografic a imortalizat pe peliculă un as­pect cotidian de la gura minei. Trei mineri poar­tă discuții în le­gătură cu calita­tea minereului. Anul XVI Nr. 3766 Marti 1 martie 1966 4 pagini — 25 bani întreprinderea „1 Septembrie" , Satu Mare. In fotografie: Noua linie automată de ardere a pro­duselor emailate. O ADEVĂRATĂ SĂRBĂTOARE CULTURALĂ Bogatele activități culturale prilejuite de desfășurarea „Fes­tivalului Ulmului la sate“ s-au încheiat de curind cu rezultate frumoase. In majoritatea satelor regiunii munca intensă dusă in vederea popularizării filmului in mediul rural a făcut ca săli­le cinematografelor sătești și ale căminelor culturale să cu­noască o mare afluență de spec­tatori. Zilele festivalului au con­stituit o adevărată sărbătoare culturală in lumea satelor. La o cercetare mai aprofunda­tă a activității cinematografelor sătești din raionul Lăpuș — fiindcă despre ele se va vorbi in continuare — se remarcă rea­lizările prețioase obținute in munca de popularizare a filmu­lui la sate. In cazul de fată re­zultatele se măsoară în primul rind prin numărul spectatorilor. Aplicînd această unitate de măsură se constată că in raio­nul Lăpuș numărul celor care frecventează sălile de spectaco­­le a fost in această perioadă a­­proape dublu față de cel pre­văzut. Un rol important în ob­ținerea acestei cifre record l-a avut fără îndoială alegerea ju­dicioasă, întemeiată pe criterii artistice și cultural-educative a filmelor prezentate în cadrul festivalului. Producțiile cele mai reușite ale studiourilor noastre au găsit un larg răsunet în sa­tele Țării Lăpușului. Filme ca: „Pădurea spânzuraților", „Nea­mul Șoimăreștilor", „De-aș fi Harap Alb“ și altele au fost cele mai îndrăgite, dezvăluind miilor de spectatori succesele remar­cabile ale cinematografiei româ­nești, al cărei prestigiu crește nu numai în țară, ci și peste ho­tare. Aceeași orientare justă a fost prezentă și în selectarea filme­lor documentare. In afară de „Romănia-orizont '64" care s-a bucurat de un mare succes, un punct de atracție deosebit a fost „Vizita conducătorilor de partid și de stat în regiunea Maramureș" care a trezit un sentiment de legitimă mîndrie pentru realizările de seamă obținute de oamenii muncii din regiunea noastră, realizări subliniate de conducătorii de partid și de stat. O largă răspîndire în satele raionului a cunoscut și filmul a­­grozootehnic, reprezentat numeroase producții axate prin pe cele mai variate teme, în care accentul principal se pune pe metodele noi, imperios necesare în condițiile unei agriculturi moderne. Pe lângă buna orientare în se­lectarea filmelor, să urmărim a­­cum munca concretă desfășurată la cinematografele sătești și la căminele culturale pentru popu­larizarea filmului la sate. E lău­dabil faptul că la Lăpuș, Groșii de sub Munte s-au organizat simpozioane interesante cu un număr mare de participanți, că în alte sate, deși mai puține la număr, procesele cinemato­grafice și-au dovedit pe deplin eficacitatea. Există însă multe cămine culturale unde asemenea forme de popularizare a filmu­lui au lipsit, conducerile acestor cămine limitîndu-se doar la scurte prezentări, adesea ținu­te în grabă, ob­­­ținute nu de cele mai competente cadre. Așa a fost la Cupșeni, unde prezen­tarea unui film de evocare isto­rică nu a fost făcută de profe­soara de istorie, cum era firesc, ci de operator. Evident, opera­torii trebuie să colaboreze cu conducerile căminelor culturale și cu cadrele didactice, așa cum se face la Dămăcușeni, Ce­­tățele și în multe alte localități, dar până la substituirea totală a sarcinilor nu trebuie să se a­­jungă. Adesea rezultatele scontate nu au fost atinse din cauze pur administrative și gospodărești, trecîndu-se cu vederea anumite necesități de care depinde în mod direct vizionarea filmelor în bune condiții. Cerneștii nu e singurul sat unde sala căminu­lui cultural e neîncălzită, dar îl amintim deoarece în afară de a­­ceasta aici frigul se face și mai simțit datorită geamurilor spar­te. Experiența acumulată în pe­rioada festivalului trebuie con­solidată și îmbogățită pe viitor, tinzîndu-se ca numărul celor care se bucură de avantajele și satisfacțiile oferite de arta cine­matografică să crească și pe 1 mai departe. ION MĂRIEȘ­ I Număr record de spectatori ■ Criterii artistice și cultural-educative I Largul răsunet al filmelor românești IN ZIARUL DE AZI PAGINA A ll-A Pregătire temeinică a absolvenților pro­moției 1966. PAGINA A III-A Receptivitate­ și so­licitudine. Sport. «Mia». Atacuri puternice lansate de unitățile patriotice sud-vietna­­meze. Republica Dominicană. O concesie radicală extremei drepte. GOSPODARI ȘI ...GOSPODARI In această primăvară, coo­perativele agricole de pro­ducție din raionul Satu Ma­re vor însămînța o suprafa­ță de peste 27.000 ha. O pondere mare are și în acest an porumbul, cultură ce va ocupa 15.100 ha. Alte 3.850 ha se însămînțează cu floarea­­soarelui, 1.125 ha cu cartofi, 850 ha cu sfeclă de zahăr etc. După discutarea și aprobarea planurilor de producție în adu­nările generale ce au avut loc în luna ianuarie, în majoritatea cooperativelor agricole, sub în­drumarea organizațiilor de partid, cooperatorii au pornit la acțiune pentru a pregăti temeinic cam­pania agricolă de primăvară. Așa cum s-a stabilit și în planurile de măsuri, în multe unități valo­rificarea din plin a îngrășăminte­lor în vederea ridicării fertilității solului a constituit problema nr. 1 și, ca urmare, au fost transpor­tate pe cîmp în total pe raion 50.464 tone îngrășăminte organi­ce. Cunoscînd din experiență pro­prie influența pozitivă a fertili­zării solului asupra sporirii pro­ducției, cooperatorii din Boghiș au transportat pe cîmp 3.340 tone, iar cei din Cărășeu 2.500 tone îngră­șăminte organice. S-au împrăștiat, de asemenea, 196 tone îngrășă­minte chimice. Cu asemenea rezultate nu se pot însă mîndri cooperatorii din Iojib și Medieșu Aurit, unde nu s-au transportat pe cîmp decît 450 și respectiv 820 tone îngrășămin­te. Tov. inginer Ioan Rotaru de la cooperativa agricolă din Culciu Mic subliniază faptul că in marea lor majoritate pregătirile pentru campanie sînt terminate. Este ade­vărat că uneltele sînt reparate, că semințele de sfeclă de zahăr, cînepă, cartofi, legume sunt asi­gurate. Din cele 10.000 kg de porumb hibrid, pentru sămînță, 5.680 kg au fost ridicate de la Agrosem. Nu se poate spune că, problema îngrășămintelor ar neglijată. S-au transportat pe cîmp și 2.250 tone de îngrășăminte. Fi­rește, nu este o cantitate neglija­bilă, dar cele 2.000 tone de gunoi care mai există la ferme cînd vor fi oare transportate? — Și noi avem încă peste 2.000 tone de îngrășăminte netranspor­tate, spune inginerul cooperativei agricole din Lazuri, Ioan Felician. O asemenea neglijență nu poate fi motivată prin faptul că... S.M.T. nu a ajutat suficient în această acțiune. Tratarea cu mai mult simț de răspun­dere a acestei probleme, cea judicioasă a mijloacelor folosi­te transport ar fi dat fără îndoială rezultate mai bune. Luați prin surprindere Ca pretutindeni, și în raionul Satu Mare sunt gospodari și... gospodari. Pe mulți primăvara i-a luat prin surprindere și acum îi fac reproșuri că a venit mult prea devreme. Și astfel pregătirile ne­cesare au suferit o mare rămî­­nere în urmă. Să luăm doar pro­­blema semințelor. In multe uni­tăți semințele nu sînt încă asigu­­rate. S-a prevăzut, de pildă, ca o­ cantitate de 289 tone de porumb hibrid să fie schimbată la Agro­sem. Semințele sunt puse de mult­ la dispoziția cooperativelor, dar, schimbul se desfășoară cu o în­­cetineală ce nu-și găsește justifi­­care. Din cantitatea de mai sus, pînă la data de 25 februarie s-au ridicat doar 122 tone. Dacă coo­peratorii din Baba Novac au deja în malagie 9.000 kg semin­țe, cei din Beltiug 7.000 kg, iar cei din Botiz 6.560 kg (din cele 7.000 necesare), în 16 unități (Săt­­mărel, Rătești, Vetiș, Gerăușa, Ardud, Hrip și altele) nu a fost adus încă nici un kilogram de sămînță. In timp ce vecinii lor, din Tătărești au schimbat 3.600 kg porumb, cei din Viile Satu Mare- avînd planificate 10.000 kg nu au schimbat nimic. In problema asigurării semințe­lor cooperatorii întîmpină și anul (Continuare în pag. a 2-a) — Cum se desfășoară pregă­tirile pentru campania de pri­măvară in raionul Satu Mare Culmile Gut­inului își mai păstrează căciula albă, dar la poalele lor primăvara și-a trimis vestitorii. E vremea relor. Timpul mărțișe a­­dăruirii acestor podoabe minia­turale care ilustrează prologul primăverii, cele dinții zimbete ale naturii reînviate. ... Duminică, pe po­tecile Dealului Flori­lor băimărenii s-au întîlnit cu primii ghio­cei—stropi de primă­vară ce vor însoți azi bibelourile din metal aurit, din lemn pri os lucrate cu migală. Ieri, pe malul drept al Săsarului, în cartierul schelelor, gru­puri de copii se re­vărsau din școala nouă și cîntau „Vine, vine primăvara!" In cîte din ghiozdanele acestora caietele de matematică ori manualele de istorie tăinuiesc de aseară minuscule plicuri cu căprioara, iepurașul, ursulețul, marinarul etc. care-și dezvăluie gin­gășia în această primă zi din martie. Am privit tot ieri o macara cu gîtul de girafă u­ iașă. Și-a plimbat rul" deasupra „mărțișo­s chele­lor, deasupra cartieru­lui, înălța sute de că­rămizi pentru construc­torii de la etajul nouă... Mărțișoarele naturii și cele pe care le da­ruim azi bunicii, mamei, soției, surioarei ori tovarășei de muncă se împletesc aidoma șnu­rului cu care însoțim această miniaturală lu­me a unei străvechi datini românești. E ziua h­ărțișoare­­lor — semne ale priete­­niei și dragostei, sim­boluri ale optimismu­lui. Optimismului izvo­ri din freamătul pei­sajului ce simte pri­măvara și aroma ierbii fragede. Optimismului ce-și are obârșia în bo­găția anilor ce vin. In rodnicia muncii în­suflețite. In nețărmurita dragoste față de lu­mină, față de soare. Optimismului năzuințe­lor tinerești, visurilor înaripate și energiei creatoare a unui popor aflat în anotimpul tine­reții. .. Daruim azi mărți­­șoare cu gîndul la zilele și anotimpurile ce vin, la belșugul de azi și de mîine, la via­ța liberă, la pace. Dintre multe mărțișoare e greu să-l alegi pe cel așteptat

Next