Pentru Socialism, martie 1966 (Anul 16, nr. 3766-3792)
1966-03-01 / nr. 3766
> ♦ PLENARA COMITETULUI REGIONAL DE PARTID In cursul zilei de ieri a avut loc plenara Comitetului regional Maramureș al P.C.R., care a analizat realizarea planului de investiții pe anul 1965 și măsurile luate pentru îndeplinirea cu succes a obiectivelor prevăzute pe anul 1966, corespunzător sarcinilor trasate de Comitetul Central al Partidului Comunist Român la recenta consfătuire pe țară a lucrătorilor din construcții. La plenară au participat, membrii Comisiei de revizie a Comitetului regional de partid, lucrători din construcții, reprezentanți ai organizațiilor de masă și conducători ai unor instituții regionale. Raportul Biroului Comitetului regional de partid, prezentat de tovarășul Gheorghe Constantin, secretar al Comitetului regional de partid, a evidențiat problemele deosebit de importante cuprinse în cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, expusă la recenta tulie pe țară a lucrătorilor constădin construcții. Prin grija partidului și guvernului nostru, și regiunea Maramureș a beneficiat și beneficiază de fonduri tot mai însemnate de investiții care se reflectă în creșterea continuă a potențialului economic, în ridicarea nivelului de trai material și cultural al oamenilor muncii. In cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, printre altele, se subliniază: „O contribuție deosebit de importantă la marile succese dobîndite în dezvoltarea multilaterală a patriei, la înfăptuirea programului partidului de industrializare socialistă, de dezvoltare a agriculturii, de îmbunătățire a condițiilor de viață a poporului au adus-o oamenii muncii care lucrează în construcții. Activitatea de construcții eintă o parte componentă repreesențială a operei de edificare a socialismului în țara noastră — vasta operă constructivă, creatoare". Sub îndrumarea organelor organizațiilor de partid, construcșitorii noștri prin priceperea hărnicia lor au înălțat pe cuprinși sul Maramureșului o serie de obiective industriale și socialculturale cu care pe drept cuvînt ne putem mîndri. Aplicînd în proiectare și execuție soluții moderne și eficiente, ei au reușit să realizeze lucrări de bună calitate, să scurteze durata de execuție și să reducă prețul de cost. In cadrul plenarei s-a relevat faptul că desfășurînd o entuziastă întrecere socialistă, sub îndrumarea tot mai competentă a organelor și organizațiilor de partid, constructorii de pe șantiere au asigurat punerea în funcțiune a unor obiective înainte de termen. Printre acestea s-au amintit: fabricile de placaj și mobilă corp de la Complexul pentru industrializarea lemnului din Sighetul Marmației, barajul Strîmtori și aducțiunea de apă din cadrul Sistemului hidrotehnic Firiza, amplificarea Uzinei centrale de preparare a minerurilor, instalația de oxizi de plumb și secția seleniu de la Combinatul chimico-metalurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Baia Mare și altele. Plenara a reliefat creșterea însemnată a fondurilor de investiții pentru anul 1966 cît și pentru întregul plan cincinal. Cu mult interes au fost dezbătute în lumina Cuvîntării tovarășului Nicolae Ceaușescu ținută la recenta consfătuire pe țară a lucrătorilor din construcții, metodele valoroase de muncă folosite de organele și organizațiile de partid, de către lucrătorii din construcții în scopul realizării exemplare planului de investiții. De asemeanea, au fost dezbătute neajunsurile care au existat în acest domeniu de activitate, analiza cărora a permis să se tragă concluziile cuvenite privind îmbunătățirea continuă a activității de viitor. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul tovarășul Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului regional de partid. In cuvîntul său a subliniat că în viitor în centrul activității organelor și organizațiilor de partid, a proiectanților, arhitecților și constructorilor trebuie să stea prețioasele indicații pe care le-a dat tovarășul Nicolae Ceaușescu la recenta consfătuire pe țară a lucrătorilor din construcții. Ridicarea eficienței economice a investițiilor trebuie să constituie o sarcină centrală în domeniul construcțiilor. Trebuie să crească răspunderea noastră, tuturor, față de folosirea cu marea chibzuință, cu maximum de eficiență a investițiilor. Pentru înfăptuirea acestei importante sarcini este necesar ca în domeniul proiectării să se depună eforturi în scopul asigurării la timp a șantierelor cu proiecte complete și de înalt nivel tehnic, iar prin soluții constructive noi și raționale să se obțină succese tot mai valoroase în creșterea eficienței economice a investițiilor. Proiectanții au datoria să întărească continuu legătura cu șantierele, urmărind îndeaproape aplicarea în practică a proiectelor elaborate. Așa cum s-a subliniat la Consfătuirea pe țară a lucrătorilor din construcții, constructorilor le revine sarcina de a-și îndrepta eforturile spre accelerarea ritmului de execuție, în vederea scurtării termenelor de punere în funcțiune a obiectivelor, concomitent cu îmbunătățirea calității și reducerea prețului de cost al lucrărilor, cu creșterea productivități muncii în construcții-montaj. Nivelul tehnic în continuă creștere al activității de construcții impune cadrelor din acest domeniu să se preocupe îndeaproape de organizarea științifică a procesului de producție. Se impune de asemenea înlocuirea proceselor manuale cu procese complet mecanizate, folosirea utilajelor și a mijloacelor de transport în două și trei schimburi, asigurîndu-se în același timp întreținerea lor corespunzătoare. Prin extinderea industrializării lucrărilor, mai buna folosire a mijloacelor materiale și a forței de muncă, prin organizarea procesului de producție pe baze științifice, să creăm condiții pentru depășirea sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al partidului privind creșterea productivității muncii și reducerea costului construcțiilor. In centrul atenției va trebui să stea și în continuare problema îmbunătățirii calității lucrărilor în toate fazele de execuție a construcțiilor. In continuare tovarășul Iosif Uglar a arătat printre altele importanța întăririi continue a organizațiilor de partid din construcții. Organele și organizațiile de partid trebuie să asigure în același timp un control și o îndrumare permanentă privind desfășurarea întregii munci politice și organizatorice de pe șantiere, menită să asigure realizarea exemplară a tuturor sarcinilor de plan. Suntem convinși că răspunzînd la chemarea consfătuirii pe a constructorilor colectivele fară de muncă din unitățile de proiectare și din organizațiile de construcții ale regiunii noastre, sub îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, vor obține noi și însemnate succese în cinstea celei de-a 45-a aniversări a creării Partidului Comunist Român. Plenara Comitetului regional de partid a adoptat un plan de măsuri privind sarcinile ce revin organelor și organizațiilor de partid, sfaturilor populare, unităților de proiectare și construcții, precum și beneficiarilor în scopul îndeplinirii cu succes indicațiilor trasate de conducerea a partidului cu prilejul pe țară a lucrătorilor consfătuirii din con- Exploatarea minieră liba. Aparatul fotografic a imortalizat pe peliculă un aspect cotidian de la gura minei. Trei mineri poartă discuții în legătură cu calitatea minereului. Anul XVI Nr. 3766 Marti 1 martie 1966 4 pagini — 25 bani întreprinderea „1 Septembrie" , Satu Mare. In fotografie: Noua linie automată de ardere a produselor emailate. O ADEVĂRATĂ SĂRBĂTOARE CULTURALĂ Bogatele activități culturale prilejuite de desfășurarea „Festivalului Ulmului la sate“ s-au încheiat de curind cu rezultate frumoase. In majoritatea satelor regiunii munca intensă dusă in vederea popularizării filmului in mediul rural a făcut ca sălile cinematografelor sătești și ale căminelor culturale să cunoască o mare afluență de spectatori. Zilele festivalului au constituit o adevărată sărbătoare culturală in lumea satelor. La o cercetare mai aprofundată a activității cinematografelor sătești din raionul Lăpuș — fiindcă despre ele se va vorbi in continuare — se remarcă realizările prețioase obținute in munca de popularizare a filmului la sate. In cazul de fată rezultatele se măsoară în primul rind prin numărul spectatorilor. Aplicînd această unitate de măsură se constată că in raionul Lăpuș numărul celor care frecventează sălile de spectacole a fost in această perioadă aproape dublu față de cel prevăzut. Un rol important în obținerea acestei cifre record l-a avut fără îndoială alegerea judicioasă, întemeiată pe criterii artistice și cultural-educative a filmelor prezentate în cadrul festivalului. Producțiile cele mai reușite ale studiourilor noastre au găsit un larg răsunet în satele Țării Lăpușului. Filme ca: „Pădurea spânzuraților", „Neamul Șoimăreștilor", „De-aș fi Harap Alb“ și altele au fost cele mai îndrăgite, dezvăluind miilor de spectatori succesele remarcabile ale cinematografiei românești, al cărei prestigiu crește nu numai în țară, ci și peste hotare. Aceeași orientare justă a fost prezentă și în selectarea filmelor documentare. In afară de „Romănia-orizont '64" care s-a bucurat de un mare succes, un punct de atracție deosebit a fost „Vizita conducătorilor de partid și de stat în regiunea Maramureș" care a trezit un sentiment de legitimă mîndrie pentru realizările de seamă obținute de oamenii muncii din regiunea noastră, realizări subliniate de conducătorii de partid și de stat. O largă răspîndire în satele raionului a cunoscut și filmul agrozootehnic, reprezentat numeroase producții axate prin pe cele mai variate teme, în care accentul principal se pune pe metodele noi, imperios necesare în condițiile unei agriculturi moderne. Pe lângă buna orientare în selectarea filmelor, să urmărim acum munca concretă desfășurată la cinematografele sătești și la căminele culturale pentru popularizarea filmului la sate. E lăudabil faptul că la Lăpuș, Groșii de sub Munte s-au organizat simpozioane interesante cu un număr mare de participanți, că în alte sate, deși mai puține la număr, procesele cinematografice și-au dovedit pe deplin eficacitatea. Există însă multe cămine culturale unde asemenea forme de popularizare a filmului au lipsit, conducerile acestor cămine limitîndu-se doar la scurte prezentări, adesea ținute în grabă, obținute nu de cele mai competente cadre. Așa a fost la Cupșeni, unde prezentarea unui film de evocare istorică nu a fost făcută de profesoara de istorie, cum era firesc, ci de operator. Evident, operatorii trebuie să colaboreze cu conducerile căminelor culturale și cu cadrele didactice, așa cum se face la Dămăcușeni, Cetățele și în multe alte localități, dar până la substituirea totală a sarcinilor nu trebuie să se ajungă. Adesea rezultatele scontate nu au fost atinse din cauze pur administrative și gospodărești, trecîndu-se cu vederea anumite necesități de care depinde în mod direct vizionarea filmelor în bune condiții. Cerneștii nu e singurul sat unde sala căminului cultural e neîncălzită, dar îl amintim deoarece în afară de aceasta aici frigul se face și mai simțit datorită geamurilor sparte. Experiența acumulată în perioada festivalului trebuie consolidată și îmbogățită pe viitor, tinzîndu-se ca numărul celor care se bucură de avantajele și satisfacțiile oferite de arta cinematografică să crească și pe 1 mai departe. ION MĂRIEȘ I Număr record de spectatori ■ Criterii artistice și cultural-educative I Largul răsunet al filmelor românești IN ZIARUL DE AZI PAGINA A ll-A Pregătire temeinică a absolvenților promoției 1966. PAGINA A III-A Receptivitate și solicitudine. Sport. «Mia». Atacuri puternice lansate de unitățile patriotice sud-vietnameze. Republica Dominicană. O concesie radicală extremei drepte. GOSPODARI ȘI ...GOSPODARI In această primăvară, cooperativele agricole de producție din raionul Satu Mare vor însămînța o suprafață de peste 27.000 ha. O pondere mare are și în acest an porumbul, cultură ce va ocupa 15.100 ha. Alte 3.850 ha se însămînțează cu floareasoarelui, 1.125 ha cu cartofi, 850 ha cu sfeclă de zahăr etc. După discutarea și aprobarea planurilor de producție în adunările generale ce au avut loc în luna ianuarie, în majoritatea cooperativelor agricole, sub îndrumarea organizațiilor de partid, cooperatorii au pornit la acțiune pentru a pregăti temeinic campania agricolă de primăvară. Așa cum s-a stabilit și în planurile de măsuri, în multe unități valorificarea din plin a îngrășămintelor în vederea ridicării fertilității solului a constituit problema nr. 1 și, ca urmare, au fost transportate pe cîmp în total pe raion 50.464 tone îngrășăminte organice. Cunoscînd din experiență proprie influența pozitivă a fertilizării solului asupra sporirii producției, cooperatorii din Boghiș au transportat pe cîmp 3.340 tone, iar cei din Cărășeu 2.500 tone îngrășăminte organice. S-au împrăștiat, de asemenea, 196 tone îngrășăminte chimice. Cu asemenea rezultate nu se pot însă mîndri cooperatorii din Iojib și Medieșu Aurit, unde nu s-au transportat pe cîmp decît 450 și respectiv 820 tone îngrășăminte. Tov. inginer Ioan Rotaru de la cooperativa agricolă din Culciu Mic subliniază faptul că in marea lor majoritate pregătirile pentru campanie sînt terminate. Este adevărat că uneltele sînt reparate, că semințele de sfeclă de zahăr, cînepă, cartofi, legume sunt asigurate. Din cele 10.000 kg de porumb hibrid, pentru sămînță, 5.680 kg au fost ridicate de la Agrosem. Nu se poate spune că, problema îngrășămintelor ar neglijată. S-au transportat pe cîmp și 2.250 tone de îngrășăminte. Firește, nu este o cantitate neglijabilă, dar cele 2.000 tone de gunoi care mai există la ferme cînd vor fi oare transportate? — Și noi avem încă peste 2.000 tone de îngrășăminte netransportate, spune inginerul cooperativei agricole din Lazuri, Ioan Felician. O asemenea neglijență nu poate fi motivată prin faptul că... S.M.T. nu a ajutat suficient în această acțiune. Tratarea cu mai mult simț de răspundere a acestei probleme, cea judicioasă a mijloacelor folosite transport ar fi dat fără îndoială rezultate mai bune. Luați prin surprindere Ca pretutindeni, și în raionul Satu Mare sunt gospodari și... gospodari. Pe mulți primăvara i-a luat prin surprindere și acum îi fac reproșuri că a venit mult prea devreme. Și astfel pregătirile necesare au suferit o mare rămînere în urmă. Să luăm doar problema semințelor. In multe unități semințele nu sînt încă asigurate. S-a prevăzut, de pildă, ca o cantitate de 289 tone de porumb hibrid să fie schimbată la Agrosem. Semințele sunt puse de mult la dispoziția cooperativelor, dar, schimbul se desfășoară cu o încetineală ce nu-și găsește justificare. Din cantitatea de mai sus, pînă la data de 25 februarie s-au ridicat doar 122 tone. Dacă cooperatorii din Baba Novac au deja în malagie 9.000 kg semințe, cei din Beltiug 7.000 kg, iar cei din Botiz 6.560 kg (din cele 7.000 necesare), în 16 unități (Sătmărel, Rătești, Vetiș, Gerăușa, Ardud, Hrip și altele) nu a fost adus încă nici un kilogram de sămînță. In timp ce vecinii lor, din Tătărești au schimbat 3.600 kg porumb, cei din Viile Satu Mare- avînd planificate 10.000 kg nu au schimbat nimic. In problema asigurării semințelor cooperatorii întîmpină și anul (Continuare în pag. a 2-a) — Cum se desfășoară pregătirile pentru campania de primăvară in raionul Satu Mare Culmile Gutinului își mai păstrează căciula albă, dar la poalele lor primăvara și-a trimis vestitorii. E vremea relor. Timpul mărțișe adăruirii acestor podoabe miniaturale care ilustrează prologul primăverii, cele dinții zimbete ale naturii reînviate. ... Duminică, pe potecile Dealului Florilor băimărenii s-au întîlnit cu primii ghiocei—stropi de primăvară ce vor însoți azi bibelourile din metal aurit, din lemn pri os lucrate cu migală. Ieri, pe malul drept al Săsarului, în cartierul schelelor, grupuri de copii se revărsau din școala nouă și cîntau „Vine, vine primăvara!" In cîte din ghiozdanele acestora caietele de matematică ori manualele de istorie tăinuiesc de aseară minuscule plicuri cu căprioara, iepurașul, ursulețul, marinarul etc. care-și dezvăluie gingășia în această primă zi din martie. Am privit tot ieri o macara cu gîtul de girafă u iașă. Și-a plimbat rul" deasupra „mărțișos chelelor, deasupra cartierului, înălța sute de cărămizi pentru constructorii de la etajul nouă... Mărțișoarele naturii și cele pe care le daruim azi bunicii, mamei, soției, surioarei ori tovarășei de muncă se împletesc aidoma șnurului cu care însoțim această miniaturală lume a unei străvechi datini românești. E ziua hărțișoarelor — semne ale prieteniei și dragostei, simboluri ale optimismului. Optimismului izvori din freamătul peisajului ce simte primăvara și aroma ierbii fragede. Optimismului ce-și are obârșia în bogăția anilor ce vin. In rodnicia muncii însuflețite. In nețărmurita dragoste față de lumină, față de soare. Optimismului năzuințelor tinerești, visurilor înaripate și energiei creatoare a unui popor aflat în anotimpul tinereții. .. Daruim azi mărțișoare cu gîndul la zilele și anotimpurile ce vin, la belșugul de azi și de mîine, la viața liberă, la pace. Dintre multe mărțișoare e greu să-l alegi pe cel așteptat