Pentru Socialism, decembrie 1966 (Anul 16, nr. 4000-4026)

1966-12-01 / nr. 4000

r ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL AL P.C. R. $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL MARAMUREȘ Fabrica de confecții „Mondiala" din Satu Mare. In sala III de producție banda rulantă este acțio­nată de moderne instalații automate. Foto. I. DEAK CHEMĂM REBUTUL LA RAPORT Un control riguros, un semn cu creta, o fișă spe­cială completată și... o piesă abia turnată este tri­misă acolo de unde nu de mult luase ființă, în cubi­lou. „Rebut“ inscripție care se mai poate vedea pe destule piese confecționate­ sau prelucrate în sec­țiile Uzinei „Unio" din Satu Mare. De unde provin „rebuturile", ce anume le generează, cum se luptă în uzină împotriva acestora, iată cîteva întrebări care au constituit „mobilul" unui recent raid printre metalurgiștii sătmăreni. Ce cuprinde „buletinul calității“ la conducerea uzinei ni s-a spus, și nu fără mândrie, că în ultimele luni uzina nu a primit reclamații din partea beneficiarilor pentru calitatea utilajelor livrate. Dar în secții cum se stă? Cităm din „Bu­letinul calității", un document al serviciului de control tehnic, pen­tru luna trecută: „turnătoria — rebut 15 tone piese de fontă, cu 2,90 la sută peste limita admisă, la piese neferoase limita depășită cu 2,21 la sută, forja a întrecut rebutul admis cu 0,36 la sută.. ." Pe uzină în 10 luni rebuturile au avut o valoare de aproape 700.000 lei. Șapte sute de mii lei, pur și simplu, aruncați în vînt, la care turnătoria a „contribuit" cu peste 300.000 lei, mecanica cu peste 100.000 lei, iar secția a VI-a, cu aproape 100.000 lei. Cauze recunoscute dar... Stăm de vorbă cu inginerul Gruiță Ionășoiu, șeful turnătoriei: — N-am avut fontă corespun­zătoare, tovarășe, asta-i greutatea cea mai mare. Serviciul nostru de aprovizionare ne-a adus fontă cu conținut de fosfor de 4,5 ori mai mare decât cel admis. Or, fosfo­rul provoacă crăpături în piese în timpul răcirii. — Și, dacă așa au stat lucruri­le, tehnologia de turnare nu pre­vede nici un procedeu care să permită defosforizarea fontei? — Da, tehnologia prevede așa ceva, dar aici­ e vorba de res­pectarea procesului tehnologic care nu s-a prea... respectat. Din cauza slabei asistențe a maiștrilor secției, la unele piese destul de pretențioase s-a adăugat prea mult ferosiliciu la șarjă, ceea ce a dus la creșterea volumului de rebu­turi. Măsurile luate de noi, con­ducerea secției, față de asemenea indisciplină de producție au fost bune în fond, dar neaplicate cu consecvență. Secția forță, altă secție aflată pe primele locuri ale rebuturilor calitative. Mai întîi un bilanț, în octombrie, 205 kg piese semifinite rebutate din cauza materialului necorespunzător, retrase din circuitul 1900 kg piese tehnologic din cauza neatenției forjărilor. Conducerea secției ne dă exemplu cazul forjarului Iosif Asztalos care a executat greșit forjarea a 260 plăci tampon pentru remorci auto­basculante. Forjarul a greșit în adevăr, dar numai el e vinovat? Ce au făcut: șeful de echipă Ludovic Villand, controlul de ca­litate din secție, maistrul de schimb și șeful secției, care aveau obligația de a controla prima pie­să forjată. Forjatului i-au fost di­minuate realizările lunare, dar ceilalți vinovați de fapt încă nu au primit „recompensa" ce pe drept li se cuvine. Disciplina — element esențial Cele prezentate mai sus au o cauză comună: lipsa de disciplină din partea unor echipe, a maiștri­lor, a celor însărcinați cu contro­lul interfazic. La acest capitol se vede că Uzina „Unio" este încă deficitară. Măsurile ce ar trebui luate întîrzie să fie puse în apli­care, pentru că cei răspunzători se mîngîie cu faptul că realizările globale sînt bune. I. GEORGESCU D. CREȚU Sporesc economiile populației Creșterea sistematică a bună­stării materiale a oamenilor mun­cii se oglindește între altele în acțiunile de economisire a ma­și­nilor prin C.E.C. In raionul și 11 In cursul acestei săptă­­mîni, la Fabrica „1 Septem­brie" din Satu Mare a început montarea unui cazan de mare capacitate și a celui de-al doi­lea cuptor-tunel pentru trata­rea termică a pieselor emai­late. El Tot de la această fabrică ni se comunică intrarea în fabricație, în cursul lunii de­cembrie, a unui nou tip de so­bă de încălzit cu cărbuni „Su­­per-2", orașul Satu Mare, ne scrie to­­to­varășul A. Illeși, directorul Ca­­­­sei raionale C.E.C., sumele eco­nomisite de populație de la înce­putul anului și pînă acum sînt cu peste 30 la sută mai mari față de aceeași perioadă a anului tre­cut, iar numărul depunătorilor a crescut cu peste 2.000. Fiecare al treilea locuitor al orașului este depunător la C.E.G., iar în me­diul sătesc revin H0 librete la mia de locuitori. Utila­ pentru exploa­tările mini­ere Zilele acestea pe adresa Combinatului minier din Baia Mare au sosit din diferite părți ale țării însem­nate cantități de uti­laje pentru exploată­rile din regiune. Prin­tre altele amintim vagoneții basculanți și ficși, locomotive electrice, electropom­­ps și 6 autobascu­lante „Tatra". Cu șase zile înainte de termen Colectivul Exploatării miniere Herța a raportat înde­plinirea planului pe luna trecută al șase zile înainte de termen, realizînd însemnate cantități de minereu peste pre­vederi. La baza succeselor stau preocupările pentru introduce­rea tehnicii noi. Amintim în acest sens utilizarea metodei de exploatare cu fîșii înclinate și înmagazinare în panouri scurte, aplicată în II locuri de muncă. Joi Anul XVI Nr. 4000 1 decembrie 1966 4 pagini — 25 bani ißa ami­zării/ 4000 V<3 aduceți aminte despre ce am scris în primele noastre nu­mere? Repararea unor utilaje vechi era obiectul unui amplu reportaj, intr-ajutorarea cîtor­­va gospodării individuale țără­nești, apreciată ca un deosebit succes, alfabetizarea a douăzeci de muncitori consemnată cu multă satisfacție. Și azi? Scriem despre­­ noile obiective moderne, dotate cu agregate la nivelul tehnicii mon­diale, despre cooperativele agri­cole de producție care aplică cu­ceririle științei agricole, despre numărul crescând al muncitori­lor care urmează sau au absol­vit liceul, despre noile cartiere de locuințe. Aceste 4.000 de numere cuprind deci în ele o întreagă perioadă istorică, bogată în semnificații. Tot ce a obținut bun și va­loros ziarul nostru regional se datorează conducerii de către Comitetul regional de partid, ca­re a orientat întreaga activita­te a presei regionale spre sluji­rea cu devotament a cauzei partidului, a oamenilor muncii care-și dăruiesc întreaga capaci­tate și putere de muncă pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al IX-lea al P.C.R. Aveți în mină numărul 4.000 al ziarului, o cifră rotundă care marchează un eveniment în is­toria presei noastre regionale. De patru mii de ori a cerut muncitorul, țăranul, intelectua­lul maramureșean ,,Pentru so­cialismul“ — care i-a devenit în acești ani nu numai un mijloc de informare, dar și un prieten, un tovarăș pe care 11 consultă, cu care se sfătuiește. Răsfoind colecțiile ziarelor noastre din acești ani, vedem în ele cronica vie a marilor reali­zări obținute pe meleagurile re­giunii Maramureș în anii socia­lismului, in complexul mărețe­lor succese ale întregii noastre patrii. Vor trece ani și ani, iar copiii noștri, cercetătorii eventuali își vor da poate mai bine seama și prin intermediul ziarului de urcușul pe care l-am parcurs în perioada care s-a scurs de la numărul unu pînă la numă­rul patru mii. Vor vedea de ce sînt în stare minerul, muncitorul forestier, ță­ranul, intelectualul, fo­t oame­nii muncii maramureșeni, elibe­rați de cătușe, însuflețiți de ideologia partidului. Expoziție de artă culinară Cu ocazia „Lunii preparate­lor culinare", zilele acestea s-a deschis în sala restauran­tului din Șomcuta o expoziție cu vînzare de produse de artă culinară. Cu acest prilej bucă­tarii și cofetarii au prezentat consumatorilor peste 100 de preparate culinare, firește, n-au lipsit cele cu specific local. Primirea la Comitetul Central al Partidului Comunist Român a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Guineea Tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.G. al P.C.R., Chivu Stoica, membru al Comi­tetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului de Miniștri, au primit miercuri dimineața de­legația de partid și guvernamen­tală a Republicii Guineea, con­dusă de Diakite Moussa, membru al Biroului Politic Național al Partidului Democratic, ministrul comerțului exterior și al băncilor, care se află în vizită în țara noastră. La primire au participat tova­rășii Petre Blajovici, membru su­pleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.G.R., vicepreședinte Consiliului de Miniștri, și Gheor­gl­ghe Cioară, membru al C.G. P.C.R., ministrul comerțului exte­­­­rior. Cu acest prilej a avut loc discuție care s-a desfășurat într-o o atmosferă prietenească. Vizita tovarășului Iosip Broz Tito în țara noastră La invitația secretarului gene­ral al Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, Nicolae Ceaușescu, președintele R.S.F. Iu­goslavia și președintele U.C.S., Iosip Broz Tito, va face între 1 și 3 decembrie a.c. o vizită neoficia­lă în Republica Socialistă Româ­nia. Președintele I. B. Tito va fi în­soțit de Mialko Todorovici, se­cretarul Comitetului Executiv al G.G. al U.C.I., Marko Nikezici, se­cretar de stat pentru afaceri ex­terne, membru al C.C. al U.C.I., și Kira Gligorov, secretar federal pentru finanțe, membru al C.C. al U.C.I. COMUNICAT La invitația Maiestății Sale Im­periale Haile Sellassie I, președin­tele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Chivu Stoica, împreună cu soția, va face o vizită oficială de prietenie în Etiopia, între 5 și­­ 1966. decembrie Start în Luna cadourilor Azi dimineață, vitrinele uni­tăților comerciale din Baia Mare au întîmpinat trecă­torii într-o nouă înfățișare. Pentru „Luna cadourilor" multe din magazine au că­pătat aspectul unor expo­ziții atrăgătoare. Ghirlande­le de brad, beculețele mul­ticolore, marea varietate de mărfuri invită la vizitarea magazinelor și cumpărarea darurilor pentru cei dragi. Fotoreporterul nostru An­drei Șuth a realizat acest instantaneu în momentul cînd vitrinierul executa ul­timele finisări la vitrinele din Piața Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej. Pagina a 3-a Conferințele organizațiilor raionale de partid Șomcuta și Lăpuș 99 Zilele trecute. Ansamblul artistic al Institutului pedago­gic de 3 ani din Baia Mare a fost oaspetele publicului din Seini. Cele două reprezenta­ții cu spectacolul muzical-co­­regrafic „La braț cu tinere­țea" s-au bucurat de un bine­meritat succes.­­De la GRIGO­­RE MUREȘAN, directorul că­minului cultural). Olarul Tănase din Săcel continuă Cocean tza- ||||­diția vestiților meșteri populari din valea Izei. TM M L­ U­NILE DE AUR­ ­ am văzut pe Stan Pătraș la conferința raională de partid Sighet. Era într-o pauză. Sta de vorbă cu Vida Gheza, Artist al Poporului. Se depanau amintiri, se schimbau pă­reri. Privindu-l pe omul din Săpînța mi-am amintit de o altă în­­tîmplare. Treceam pe valea Tisei, cu autobuzul. Lume multă, în­ghesuială, fusese zi de tîrg la Sighetul Marmației. Cineva întrebă de Stan Pătraș și un săpînțean se oferi, volubil, să-i povestească despre el, despre mîinile lui de aur. — Lucră ca un artist, nu de pomană i-a dat de la București o diplomă, spunea săpînțeanul. Să mergeți în cimitirul nou, să ve­deți. E muzeu, nu altceva. Apoi poarta de la intrarea în sediul cooperativei. Ăsta are mîini de aur. I-am privit acum mîinile, niște mîini de Manole cu care iscă frumusețile. Cu ele imortalizează pe lemn viața oamenilor, scene­le cele mai semnificative, definitorii ale individului. Despre Stan Pătraș se vorbește nu numai în Săpînța. Acasă la el o să-ți arate, cu modestie, un număr din „Les lettres françaises“. E portretul lui acolo. M­ara parcă a vrut să se întîlnească mai repede cu sora ei , Iza, și și-a tăiat pieziș albia, înconjurînd Vadul. In acest sat trăiește un alt creator popular maramureșean. Se iscă­lește Gheorghe Borodi, își trage vila dintr-unul din cei mai mari cioplitori în lemn din Maramureșul de dincolo de Gutîi. Pe sub porțile create în Vad trece oricine care vizitează Muzeul satului din București sau Muzeul etnografic din pădurea Hoia, de lingă Cluj. Ca o carte de vizită este și poarta prin care se intră în Mara­mureș dinspre Cluj, pe valea Chioarului. Gheorghe Borodi din Vad și-a lăsat aici o parte din sufletul său de artist, încrustată simbo­lic în motivele de pe stîlpii porții. Un critic de artă numea por­țile lui Borodi „capodopere de artă românească". Gheorghe Borodi va împlini nu peste multă vreme o jumătate de secol. „Am fost cioban, povestește el. Și tata a fost cioban, în munte. Și am văzut frămîntarea asta a bătrînului, care a moște­nit-o de la altu, și­ acela de la altu, și mi-a fost greu s-o las să moară". Mîinile de aur ale omului, șlefuite de el prin muncă, prin tru­dă și sudoare, nu pot să piară. Despre ele se vorbește în orice îm­prejurare, ceea ce fac ele nu se uită. Petru Ardelean din Vad are 80 de ani, își amintește de Gheorghe a Ioanei Sacalîș, născut în 1842, spunînd: „A fost om harnic, în sat au mai fost meșteri de porți, dar nu ca el". Tradiția lui Gheorghe a Ioanei Sacalîș este purtată cu mîndrie simplă de țăran de Gheorghe Borodi. C­ălătorul, turistul care străbate văile Izei și Marei face cu­noștință cu porțile maramureșene, ne spunea tovarășa Vio­rica Oros, vicepreședinte al Comitetului executiv al Sfa­tului popular raional Sighet. Ele stîrnesc admirație. Cioplitul în lemn se transmite din tată în fiu. Ca această tradiție să se dez­volte, noi am organizat în raion două cercuri de sculptură. Tinerii vor învăța din experiența celor bătrîni, vor duce mai departe a­­ceastă tradiție, înfrumusețînd viața oamenilor... O inițiativă lăudabilă. S-ar putea ca nu peste mult să auzim vorbindu-se despre un colectiv organizat de meșteri populari, în care să-și valorifice măiestria și talentul. S-ar putea și ar fi bine­ și pentru ei și pentru produsele noastre de artizanat. Fiindcă ra­ionul Sighet e un bogat tezaur de artă populară, creată de mîinile de aur ale meșterilor de la sate, VASILE GAFTONE 1

Next