Pentru Socialism, aprilie 1969 (Anul 19, nr. 4723-4748)

1969-04-01 / nr. 4723

t J ACȚIUNI CONCRETE - CONDIȚIE A FINALIZĂRII HOTĂRIRILOR Pentru a asigura orientarea justă și organizarea rațională a muncii politice, cu prilejul ale­gerii comitetului de partid de la întreprinderea industrială „Băimăreana" a fost adoptată o hotărîre care cuprinde principa­lele probleme și domenii ce vor fi urmărite și analizate în ac­tivitatea viitoare, au fost create premise ca în aten­ția organului de partid să stea permanent aspectele e­­sențiale ale activității politice și organizatorice. Planul periodic de muncă al comitetului de partid și al organizațiilor de bază se întemeiază pe această hotărîre, ținînd seama de sar­cinile actuale care stau în fața comuniștilor. Pentru a fi mereu la curent cu problemele ce a­­par și a avea un tablou veridic al activităților ce se desfășoa­ră în diversele locuri de mun­că, membrii comitetului de partid și comuniștii din con­ducerea întreprinderii au fost repartizați pe lîngă organiza­țiile de bază cu sarcina de a îndruma activitatea acestora. Pornind de la acest cadru, comitetul de partid a reușit, în mare parte, să acorde un sprijin însemnat tehnico-administra­tive, conducerii îndru­­mînd-o, exercitîndu-și dreptul de control asupra ei. Comite­tul de partid a inițiat mai mul­te acțiuni pe linia activității economice, situîndu-se în frun­tea activității pentru îndepli­nirea indicatorilor de plan. In prima decadă a lunii ia­nuarie s-a constatat o anumită rămînere în urmă față de sar­cinile de plan în sectoarele metal și lemn. Acționînd cu promptitudine, comitetul de partid a discutat în prezența celor doi șefi de sector cauze­le care au determinat această situație. Roadele acestei dez­bateri s-au făcut simțite în scurtă vreme. Sub îndrumarea comitetului de partid, comitetul U.T.C. a organizat diferite activități în sprijinul producției. De un deosebit succes s-a bucurat concursul organizat cu lăcătu­șii, pe teme profesionale, dotat cu premii în cărți. îndrumarea comitetului de sindicat își găsește expresia în buna organizare a întrecerii so­cialiste pe echipe, secții, ate­liere și sectoare.­­Comitetul de partid a hotă­­rît să dezbată în ședințe de comitet lărgite cîteva probleme importante pentru buna des­fășurare a procesului de pro­ducție. In ianuarie s-a analizat aprovizionarea tehnico-mate­­rială a întreprinderii, iar în februarie — creșterea, selecțio­narea și promovarea cadrelor. Stabilirea tematicii acestor șe­dințe a fost cît se poate de bu­nă. De așteptat era că și infor­mările să fie bogate în conți­nut, pătrunse de spirit critic și autocritic. Dar nu s-a întîm­­plat așa. Dacă, în general, co­mitetului de partid i se poate reproșa ceva, aceasta este toc­mai faptul că ședințele de co­mitet și adunările generale ale organizațiilor de bază n-au fost pregătite cu suficientă atenție. Dacă în ședințele de comitet, în adunările generale din discu­ții au reieșit totuși aspecte sem­nificative, legate de problema dezbătută, nu același lucru se poate spune despre măsurile ce urmau a fi luate. Uitîndu-se de sensul lor — găsirea soluții­lor, stabilirea direcțiilor de ur­mat — aceste ședințe și adu­nări căpătau un caracter for­mal. Acest lucru s-a constatat la organizațiile de bază din sec­toarele metal, mobilier comer­cial și lemn, care de la alegeri­le de la sfîrșitul lunii octom­brie încoace nu au stabilit în adunările lor generale nici o măsură concretă, deși au fost analizate probleme actuale. In urma ajutorului primit din partea Comitetului muni­cipal de partid, care a a­­nalizat fhunca politică des­fășurată la această între­prindere, comitetul de zid de la „Băimăreana" dar­și-a îndreptat atenția spre elimina­rea deficiențelor sus-amintite. Practica dovedește că efica­citatea muncii politice cunoaș­te valorile cele mai înalte a­­tunci cînd organele de partid nu-și irosesc forțele cu simple măsuri tehnico-administrative ci depun eforturi susținute pen­tru ridicarea rolului conducă­tor al organizațiilor de bază, ca fiecare comunist să știe cum poate contribui la materiali­zarea politicii partidului. Nu încape îndoială că, per­­fecționîndu-și în continuare stilul de muncă, comitetul de partid de la această întreprin­dere va reuși să concentreze toate energiile comuniștilor, ale salariaților spre realizarea sarcinilor de plan, a angaja­mentelor luate în întrecerea socialistă. M. HORTENSIA “7 GÎNDIREA CREATOARE A ELEVULUI (Urmare din pag. 1) Dezvoltarea explozivă a știin­țelor a determinat zdruncinarea echilibrului a așa-zisului raport echitabil dintre informație formație în procesul de invăță­ și­mînt. Uneori profesorul trăiește sub spectrul necesității transmite un volum mare de a­cte cunoștințe, e de părere profe­soara Vera Ambruș de la Liceul nr. 3 din Baia Mare, pentru ca­re abia îi ajunge timpul fizic și astfel se transformă într-un transmițător de informații, nu-și mai rezervă timp suficient pen­­tru sistematizarea materialului, nu ierarhizează ideile, ceea ce duce la dezorientarea elevilor, la formarea unei gîndiri dezor­donate a acestora. Greșeala provine de acolo că unii pro­fesori tratează programa anali­tică și manualul nu ca îndrep­tare, ci ca legi imuabile, elu­­dînd obligația educatorului de a selecta, de a discerne, de o eleva. In acest caz, volumul mare de cunoștințe prevăzute în programă îl împiedică pe p­rofesor să antreneze gîndirea elevului, să-i dea răgazul ne­cesar să evalueze și să ordo­neze datele spre a le putea da o interpretare proprie, pier­­zîndu-se din vedere lucrul cel mai de preț: mobilitatea gin­­dirii, creativitatea, gîndirea Sin­tetică, setea nepotolită de cunoaște, care laolaltă indică a valoarea socială a Individului, utilitatea sa pentru semeni, lată, bunăoară, cum poate în­gusta cîmpul de acțiune al co­pilului aplicarea mecanică a programei pentru preșcolari la desen. Aici criteriul de a­­preciere a lucrării copilului es­te indicat a fi asemănarea cu cea realizată de educatoare, de aceea nu i se îngăduie să aibă pe­ măsură o altă culoare cu­ cea folosită în desenul de­de pe tablă. — Cînd le-am cerut viitoarelor educatoare aflate în practică la o grădini­ță să lase copiii să deseneze după gustul lor obiectul indicat și intuit în prealabil, mi-au răspuns că pre­gătirea lor se apreciază după felul cum se încadrează în mo­d felul cu todică și programă — ne spu­nea inspectorul școlar Vasile Grumaz. De îndată însă ce li s-a permis copiilor să deseneze uzină — și nu cea desenată de o educatoare —, ei și-au uimit a­­sistența cu ingeniozitatea, fan­tezia, vioiciunea și farmecul lu­crărilor. De astă dată Uzina n-a mai apărut colorată doar în ro­șu, fără nici o animație sau rup­tă de restul lumii, ci Copiii au plasat-o in peisajul natură­ și uman firesc. Lecția a folosit mai ales educatoarelor. E un exem­plu convingător despre ceea ce se numește dezăgăzuirea căilor de afirmare și cultivare a crea­tivității. Unii profesori se declară pe deplin mulțumiți cînd elevul a reprodus exact spusele lor sau cele citite din carte, ceea ce strivește creativitatea. In acest caz, preciza lectorul universitar Maximilian Boroș, nu se reali­zează nivel de cunoaștere, ci doar înmagazinate de cunoștin­țe, întregul proces de învăță­­mînt pierzînd din funcția sa for­mativă. Pentru că dezvoltarea funcțiilor intelectuale superioare implică o asimilare conștientă a informației, o asimilare prelu­­crativă. De aceasta este legată și satisfacția elevului de a fi creat desigur o formă proprie de evidențiere a cunoștințelor. In convorbirile pe care le-am avut cu numeroase cadre didac­tice am încercat, fără succes, să stăm de vorbă cu un învățător sau profesor care să ne poată spune că în urma asistentelor pe care le-a avut lecțiile pre­date i-au fost apreciate și prin prisma cultivării creativității. Aceasta nu înseamnă însă că nu există, ci doar că nu i-am găsit noi. Dar mai înseamnă că nu sunt chiar atît de mulți pe cît ar fi de necesar. Cu alte cuvinte, majoritatea celor care asistă la lecții sînt mai încli­nați să observe anumite contri­buții sau lipsa acestora la com­pletarea programei, decit la va­lorificarea potențialului creativ al elevilor. Intr-adevăr, remar­ca inspectoarea școlară Nora Pop, această cerință e formulată destul de palid, iar cei care în­drumă munca la clasă — fie ei inspectori sau directori — au in primul tind datoria să încura­jeze asemenea strădanii nobile. Cei care se știu orienta, care se înalță să vadă peste gard, văd limpede lucrurile, iar cei care se mulțumesc să privească prin ei văd totul ca prin ceață. E mai comod să constați dacă pro­fesorul îndeplinește programa ca volum decit să-ți bați capul cu idei noi. Aici se poate ve­dea cel mai bine gîndirea crea­­­­toare a profesorului, care se rea­­­­zămă pe cîteva însușiri motiva­ționale și de caracter. Dacă ei posedă asemenea însușiri nu va pregeta să le cultive și la elevi. Am înclina să credem că a­­colo unde se rezervă puțin timp muncii independente a elevului, indiferent în care clasă ar fi ei, unde nu se urmărește finaliza­­­­rea în convingeri a asimilării­­ principiilor generale nu e de­­ mirare că elevii nu se pot apli­­­­ca deși pe planul abstractului­­ ei operează cu ele fără dificul­tăți. Nu de cunoștințe se duce lipsă, ci mai ales de priceperea de a se aplica. Nota, care ar pu­tea și ea să fie un stimulent al creativității, oglindește prea de multe ori fidelitatea materialului reprodus și mai puțin originali­tatea soluțiilor descoperite, in­de­pendența gîndirii, capacitatea de a interpreta și aplica cunoștințe­le. . O dată cu elaborarea pro­­­­iectului planului de invă­țămint al școlii generale de 10 ani s-au pus în dez­baterea cadrelor didactice și vii­toarele programe analitice. De asemenea, s-au luat în discuție și manualele școlare spre a le face să răspundă mai deplin cerințelor școlii noastre, care trece prin profunde prefaceri. Educatorul, învățătorul și pro­fesorul rămîn totuși principalii factori care dau viață programe­lor, care trebuie să sădească în subletul elevului dorința de cunoaște, de a se face util so­a­cietății, iar spiritul de creație cultivat cu grijă încă din cei mai tineri ani ai copilăriei este un indiciu că drumul a fost bi­ne ales. PENTRU SOCIALISM I Lecție de­­ bunăcuviință ■ S-au întîlnit în magazinul a­­­­limentar din str. Lunci, cartierul ■ Ferneziu. Se cheamă Florica I Tomniuc și Felicia Lungu. Locu­­l iese pe aceeași stradă. Din dosa­­r­rul 79 — allat la comisia de ju­­­­decată a Consiliului popular I municipal Baia Mare — rezultă­­ că F. L. a insultat-o pe F. T. in­­ magazin. In ia(a mai multor ■ cumpărători, s-a adresat cuvin­­■­­­te injurioase. Trei martore, în depozițiile­­ lor, întăresc faptele. Cît a „costat-o“ pe F. L. ieșirea ei ne­cugetată? 300 lei. Este amenda aplicată, ca măsură de influen­țare obștească, de către comi­sia de judecată. După „faptă" și răsplată. Drept lecție și pen­tru alții. Apă caldă Ieri, am fost martorul unui spectacol rar întîlnit. Intre ho­telul „București“ și unul din blocurile din vecinătate se for­mase un lanț de oameni care își dădeau unul altuia găleți pline cu apă. — A izbucnit un incendiu? — Da de unde. Transportăm apă caldă pentru musafirii care vor să facă baie — ne-a răspuns supărat V. Chioreanu, responsa­bilul hotelului... Da, așa stau lucrurile. Aproa­pe de o săptămînă, de cînd I.G.O. efectuează lucrări de mo­dernizare la centrala termică nr. 1, hotelul „București“ nu are apă caldă. Este adevărat, ca­lendaristic a sosit primăvara, dar în apă rece tot nu se poa­te face baie... Om „înțelegător“ Nu de mult, organele de con­trol au făcut o vizită inopinată la magazinul alimentar nr. 79 Baia Mare. Cu acest prilej au găsit in tejghea un caiet de credit. Om „înțelegător“, gestio­narul Lazăr Andrei dădea măr­furi pe credit la prieteni și cu­noscuți. Dar nu din buzunarul lui, ci din avutul statului. Ciți debitori avea? Așa cam ia 40— 50. A doua zi la inventar, s-a stabilit o lipsă in gestiunea lui L. Andrei de peste 6.000 lei. Organele de control n-au acor­dat gestionarului nici un „cre­dit”, ci i-au încheiat acte de da­re în judecată. „Bolidul“ In ziua de 25 martie, Gheor­ghe Bușecan, președinte, și Gheorghe Ghita, contabil șef la Cooperativa agricolă de pro­ducție din Tămaia, se sculaseră în zori. Erau chemați urgent la Baia Mare. După vreo oră de așteptare in stație și-a făcut a­­pariția și autobuzul. A oprit î­­nainte de a ajunge în sta­ție cu vreo 100 de metri și după ce a coborît un pasager a trecut ca un bo­lid pe lingă cei doi călători. A­­ceștia de-abia au reușit să-i citească numărul pe tabla de i­­matriculare (31 MM 108). Cei doi călători au ajuns cu întîr­­ziere la Baia Mare. Ne-au in­format însă pe noi de pățania lor, rugîndu-ne să-l „punctăm“ niței pe șoferul bolidului. Rubrică realizată sub îngriji­rea lui I. BARDAU Combinatul chimico-metalurg­ic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Gara Mare str. Eliberării nr. 15, vinde din stocuri disponibile, fără repartiției — chimicale și sticlărie de la­borator; — rulmenți; — piese auto; — materiale electrice. Lista specificativă se poate consulta la serviciul aprovizionare unde se depun și comenzile. In­formații. la telefon 1518. Marți 1 aprilie 1969 Miercuri 2 aprilie 1969 PROGRAMUL 1­5.05—6.00 Program muzical de dimineață. 5.45 Gimnastică. 0.05— 9.30 Muzică și actualități. 930 Matineu literar. 10.00 Album de madrigale. 10.10 Curs de limba germană. *10.30 Muzică populară. 11.05 Din creația compozitorului Ion Vasilescu. 11.30 Piese cora­le. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Me­lodii de ieri, interpreți de azi. 12.15 Cronica muzicală. 12.30 In­­tîlnire cu melodia populară și in­terpretul preferat. 13.10 Avanpre­mieră cotidiană. 13.21 Muzică u­­șoară. 14.T0 File de l­egendă. „Pis­cul doamnei". Scenariu de Cristian Munteanu. 14.35 Concertul zilei. 15.05 Valsuri celebre. 15.15 Stu­dioul de poezie (reluare). 15.35 Antologie corală: Teodor Teodo­­rescu. Prezintă D. D. Botez. 16.00 Radiojurnal. Sport. Buletin me­teorologic. 16.10 Melodiile ano­timpurilor. 16.30 Antena tineretu­lui. 16.55 Radio publicitate. 17.00 Orchestra Cornel Popescu. 17.15 Cvartetul nr. 1 în Re major de Karol Ditters von Dittersdorf. 17.30 La microfon Mihaela Mihai și Donald Lautrec. 17.45 Radiosim­­pozion. Cadrul obiectiv și perfec­ționării democrației. 18.05 Al­bum folcloric. 18.30 Gazeta radio. 19.00 O melodie pe adresa dum­neavoastră. 19.20 Sport. 19.30 Din înregistrările violonistului Ion Lu­ca Bănățeanu și ale clarinetistu­lui Guți Adolf. 19.50 Șansonele. 20.05 Fragmente din operete. 20.20 Formația de muzică ușoară Coral. 20.30 Serenada pentru tenor, corn și orchestră de Benjamin Britten. 21.05 Știință, tehnică, fantezie. 21.30 Pagini din opera „Michelan­gelo“ de Alfred Mendelsohn. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.20 Vechi melodii popu­lare. 22.40 Moment poetic. Versuri de Dimitrie Stelaru. 22.45 Actua­litatea muzicală. 23.20 Muzică u­­șoară. 23.30 Patru piese pentru orchestră și cantata „Cîntecul pă­cii" de Zeno Vancea. 0.05—500 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 6.00 Din programul zilei. 6 10 Ritmurile dimineții. 6.45 Gîntec joc și voie bună. 7.10 Valsuri, polci, marșuri. 7.37 Melodii dis­tractive. 7.45 Cîntece și jocuri oltenești. 8.10 Tot înainte (emisiu­ne pentru pionieri). 8.25 Duete din opereta „Vînt de libertate" de Dunaevski. 8.34 Suita de balet „Tricornul" de De Falla. 9.10 Curs de limba germană. 9.30 Soliști de muzică ușoară. 10.05 Recital Radu Aldulescu. 10.30 Antena ti­neretului. Radio-enciclopedie (re­luare). 10.55 Arii celebre din o­­pere. 11.15 Partita pentru orches­tră de Dan Constantinescu. 11.40 Fantezii din operete. 12.05 Avan-BAIA MARE — Dacia. Pentru încă puțini dolari (de la orele: 9, 11, 13,15, 15,30, 17,45, 20). Mine­rul: Expresul colonelului von Ryan: 1 Mai: Columna, seriile I și a II-a. BAIA SPRIE: Domnișoa­rele din Rochefort. SIGHETUL MARMAȚIEI — Muncitoresc: Sfîrșitul agentului W. 4. c.; Stu­dio: Mesteacănul. VIȘEUL DE SUS: Aventurile lui Tom Sawyer și Moartea lui doe Indianul. BOR­­ȘA: Frumoasele vacanțe. CAVNIG : Minerul: Viața începe la ora 8 seara. Gutinul: Veșnicul întîr­­ziat. TG. LĂPUȘ: Porumbelul de argilă. ȘOMCUȚA MARE: Samu­raiul. SEM­I: Moștenirea lui A­­chile. CÎMPULUNG LA TISA: Ier­buri amare. BÂIUT: Vicontele plă­tește polița, premieră cotidiană. 12.16 Concert de prînz. 13.00 Din muzica po­poarelor. 13.15 Lieduri interpreta­te de Ileana Cotrubaș. 13.30 Un­da veselă (reluare). 14.10 Inter­preți de muzică populară. Magda Constantinescu și Ion Rădulescu. 14.30 Moment științific. 14.35 Mu­zică ușoară de Radu Gheorghiu, Fromi Moreno și Ion Rădulescu. 15.00 De la preclasici la moderni. 15.30 Muzică ușoară. 15.40 Radio publicitate. 16.00 Cîntece de loan Chirescu. 16.15 Consultație juri­dică. 16.25 Muzică ușoară. 17.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 17.10 Soliști și for­mații artistice de amatori. 17­30 Arte frumoase. 17.45 „Simfonia brevis" de Cornel Țăranu. 1805 Recital de poezie susținut de E­­mil Bota. 18.25 Mozaic muzi­cal. 19.05 Luminile rampei. 19.30 Gurs de limba germană. 19.50 Noapte bună, copii. 19.55 Discografie Hu­go Wolf. 20.30 Ora specialistului: Prezent și viitor in știința agri­colă. 20.50 Teatru radiofonic: „Maestrul" de Elmer Rice. Traduce­re și adaptare radiofonică de Ali Adania. Regia artistică M’bai Zirra. 22.06 Concertul pentru su­flători, pian și percuție de Walter Mihai Klepper. Suita pentru suflă­tori, percuție și cor de copii de Liviu Glodeanu. 22.30 Cronica mu­zicală. 22.45 Cîntece de dragoste. 23.07 Opera „Zborul de noapte" de Luigi Dallapiccola (fragmente). 23.45 Orchestra Mantovani. 23.58—1.00 Cantata „Carmina Bu­­rana" de Carl Orff. Marți 1 aprilie 1969 17.30 Telex TV. 17.35 Pentru e­­levi: Consultații la limba româ­nă (clasa a XlI-a). Tema: Direcții in dezvoltarea romanului din pe­rioada interbelică. Prezintă prof. dr. docent Al. Piru. 18.05 Limba engleză. Lecția 52. 18.30 Pentru copii: „Telebotanicus". Plante de apă. 19.00 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 19.30 Tele­­universitatea: „De la lunetă la radiotelescop". 20.00 Seară de teatru: „Hora domnițelor" de Ra­du Stanca. Transmisie de la Tea­trul Național din Cluj. Regia Ioan Taub. In pauze: Cronica muzicală, de Petre Codreanu. Calendar UNESCO: Alecu Russo. 22.20 Va­rietăți pe peliculă. 22.45 Telejur­nalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. Marți 1 aprilie 1960 I.L. F. Maramureș, cu sediul în Baia Mare strada Depozitelor nr. 2, angajează vînzători se­zonieri pentru desfacerea legumelor și fructelor la chioșcuri și cărucioare mobile. Solicitanții trebuie să aibă 7—8 clase ele­mentare. Cei interesați să se adreseze serviciului per­sonal. Uzina de preparare a minereurilor Săsar str. Victoriei nr. 73, Baia Mare, telefon 6080, angajează prin con­curs: — un maistru electromecanic; — tehnician­­ electromecanic. Concursul se va ține în ziua de 5 aprilie 1969, ora 10, la sediul exploatării. Condițiile de stagiu și studii pentru ocuparea posturilor sunt cele prevăzute de normativele în vigoare. LUNA APRILIE­­LUNA CURĂȚENIEI! Devenită tradițională, luna aprilie este și „Iur­na curățeniei". Cetățeni! Păstrați curățenia gospodăriilor dv., a locurilor de muncă, a străzilor și a localurilor publice. Aruncați resturile menajere, gunoaiele, hîrtii­­le etc., în locurile destinate acestui scop, care să fie amenajate în așa fel nicit să nu constituie focare de infecție, de înmulțire a muștelor și rozătoarelor. Păstrând curățenia vă apărați Sănătatea! întreprinderea forestieră Baia Mare livrează fără repartiție FAG, stas 3344—67. CALUPURI DE Solicitanții se pot adresa întreprinderii forestiere Baia Mare, serviciul desfacere, str. Avram Iancu nr. 29, telefon 1101. PE ȘANTIERELE PRIMĂVERII Remetea Chioarului (Urmare din pag. 1) pucat de treabă în „Boiște" să­­pînd un canal pentru scurgerea surplusului de apă care a dijmuit ani de zile recolta de pe mai bi­ne de 20 hectare teren. In sfîrșit, al treilea, împreună cu coopera­torii Cornel Pop, Ioan Țința, Eli­­sabeta Rațiu și cu mulți alții, a întreprins o acțiune de curățire de sălcii și arini „Sub coastă", reu­șind să dea în folosință peste 6 hectare de teren. Satele de pe Valea Someșului (Urmare din pag­i)­șunt încă 5 hectare de finețe. E­­xemplul comuniștilor Gheorghe Crainic, Ștefan Nistor, Gheorghe Moga și al altora care s-au evi­dențiat la aceste acțiuni a fost preluat și de cei peste 100 coope­ratori din satul Buzești, care, în frunte cu comuniștii loan Făt, Gheorghe Pop și loan Pop, au să­pat ultimii 250 m.l. de canal pe Valea de la Buzești. In sfîrșit, cele 70 hectare de finețe și teren ara­bil supuse pînă acum pericolului inundațiilor își vor aduce din plin aportul la sporirea producției ve­getale. Bune sînt și rezultatele obținu­te de cooperatorii din Tămaia, care au curățat pînă acum de tu­fișuri și mușuroaie peste 70 de hectare pășune. Sîntem informați că atît la Tămaia, cît și la Făr­­cașa timpul va fi folosit și în con­tinuare cu același entuziasm în vaste acțiuni de defrișare și cu­rățire a pășunilor și la ample lucrări de hidroameliorații, în­treaga masă de cooperatori fiind hotărîtă să smulgă pămîntului pro­­ducții tot mai bune.

Next