Pentru Socialism, aprilie 1969 (Anul 19, nr. 4723-4748)
1969-04-01 / nr. 4723
t J ACȚIUNI CONCRETE - CONDIȚIE A FINALIZĂRII HOTĂRIRILOR Pentru a asigura orientarea justă și organizarea rațională a muncii politice, cu prilejul alegerii comitetului de partid de la întreprinderea industrială „Băimăreana" a fost adoptată o hotărîre care cuprinde principalele probleme și domenii ce vor fi urmărite și analizate în activitatea viitoare, au fost create premise ca în atenția organului de partid să stea permanent aspectele esențiale ale activității politice și organizatorice. Planul periodic de muncă al comitetului de partid și al organizațiilor de bază se întemeiază pe această hotărîre, ținînd seama de sarcinile actuale care stau în fața comuniștilor. Pentru a fi mereu la curent cu problemele ce apar și a avea un tablou veridic al activităților ce se desfășoară în diversele locuri de muncă, membrii comitetului de partid și comuniștii din conducerea întreprinderii au fost repartizați pe lîngă organizațiile de bază cu sarcina de a îndruma activitatea acestora. Pornind de la acest cadru, comitetul de partid a reușit, în mare parte, să acorde un sprijin însemnat tehnico-administrative, conducerii îndrumînd-o, exercitîndu-și dreptul de control asupra ei. Comitetul de partid a inițiat mai multe acțiuni pe linia activității economice, situîndu-se în fruntea activității pentru îndeplinirea indicatorilor de plan. In prima decadă a lunii ianuarie s-a constatat o anumită rămînere în urmă față de sarcinile de plan în sectoarele metal și lemn. Acționînd cu promptitudine, comitetul de partid a discutat în prezența celor doi șefi de sector cauzele care au determinat această situație. Roadele acestei dezbateri s-au făcut simțite în scurtă vreme. Sub îndrumarea comitetului de partid, comitetul U.T.C. a organizat diferite activități în sprijinul producției. De un deosebit succes s-a bucurat concursul organizat cu lăcătușii, pe teme profesionale, dotat cu premii în cărți. îndrumarea comitetului de sindicat își găsește expresia în buna organizare a întrecerii socialiste pe echipe, secții, ateliere și sectoare.Comitetul de partid a hotărît să dezbată în ședințe de comitet lărgite cîteva probleme importante pentru buna desfășurare a procesului de producție. In ianuarie s-a analizat aprovizionarea tehnico-materială a întreprinderii, iar în februarie — creșterea, selecționarea și promovarea cadrelor. Stabilirea tematicii acestor ședințe a fost cît se poate de bună. De așteptat era că și informările să fie bogate în conținut, pătrunse de spirit critic și autocritic. Dar nu s-a întîmplat așa. Dacă, în general, comitetului de partid i se poate reproșa ceva, aceasta este tocmai faptul că ședințele de comitet și adunările generale ale organizațiilor de bază n-au fost pregătite cu suficientă atenție. Dacă în ședințele de comitet, în adunările generale din discuții au reieșit totuși aspecte semnificative, legate de problema dezbătută, nu același lucru se poate spune despre măsurile ce urmau a fi luate. Uitîndu-se de sensul lor — găsirea soluțiilor, stabilirea direcțiilor de urmat — aceste ședințe și adunări căpătau un caracter formal. Acest lucru s-a constatat la organizațiile de bază din sectoarele metal, mobilier comercial și lemn, care de la alegerile de la sfîrșitul lunii octombrie încoace nu au stabilit în adunările lor generale nici o măsură concretă, deși au fost analizate probleme actuale. In urma ajutorului primit din partea Comitetului municipal de partid, care a analizat fhunca politică desfășurată la această întreprindere, comitetul de zid de la „Băimăreana" darși-a îndreptat atenția spre eliminarea deficiențelor sus-amintite. Practica dovedește că eficacitatea muncii politice cunoaște valorile cele mai înalte atunci cînd organele de partid nu-și irosesc forțele cu simple măsuri tehnico-administrative ci depun eforturi susținute pentru ridicarea rolului conducător al organizațiilor de bază, ca fiecare comunist să știe cum poate contribui la materializarea politicii partidului. Nu încape îndoială că, perfecționîndu-și în continuare stilul de muncă, comitetul de partid de la această întreprindere va reuși să concentreze toate energiile comuniștilor, ale salariaților spre realizarea sarcinilor de plan, a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. M. HORTENSIA “7 GÎNDIREA CREATOARE A ELEVULUI (Urmare din pag. 1) Dezvoltarea explozivă a științelor a determinat zdruncinarea echilibrului a așa-zisului raport echitabil dintre informație formație în procesul de invăță șimînt. Uneori profesorul trăiește sub spectrul necesității transmite un volum mare de acte cunoștințe, e de părere profesoara Vera Ambruș de la Liceul nr. 3 din Baia Mare, pentru care abia îi ajunge timpul fizic și astfel se transformă într-un transmițător de informații, nu-și mai rezervă timp suficient pentru sistematizarea materialului, nu ierarhizează ideile, ceea ce duce la dezorientarea elevilor, la formarea unei gîndiri dezordonate a acestora. Greșeala provine de acolo că unii profesori tratează programa analitică și manualul nu ca îndreptare, ci ca legi imuabile, eludînd obligația educatorului de a selecta, de a discerne, de o eleva. In acest caz, volumul mare de cunoștințe prevăzute în programă îl împiedică pe profesor să antreneze gîndirea elevului, să-i dea răgazul necesar să evalueze și să ordoneze datele spre a le putea da o interpretare proprie, pierzîndu-se din vedere lucrul cel mai de preț: mobilitatea gindirii, creativitatea, gîndirea Sintetică, setea nepotolită de cunoaște, care laolaltă indică a valoarea socială a Individului, utilitatea sa pentru semeni, lată, bunăoară, cum poate îngusta cîmpul de acțiune al copilului aplicarea mecanică a programei pentru preșcolari la desen. Aici criteriul de apreciere a lucrării copilului este indicat a fi asemănarea cu cea realizată de educatoare, de aceea nu i se îngăduie să aibă pe măsură o altă culoare cu cea folosită în desenul dede pe tablă. — Cînd le-am cerut viitoarelor educatoare aflate în practică la o grădiniță să lase copiii să deseneze după gustul lor obiectul indicat și intuit în prealabil, mi-au răspuns că pregătirea lor se apreciază după felul cum se încadrează în mod felul cu todică și programă — ne spunea inspectorul școlar Vasile Grumaz. De îndată însă ce li s-a permis copiilor să deseneze uzină — și nu cea desenată de o educatoare —, ei și-au uimit asistența cu ingeniozitatea, fantezia, vioiciunea și farmecul lucrărilor. De astă dată Uzina n-a mai apărut colorată doar în roșu, fără nici o animație sau ruptă de restul lumii, ci Copiii au plasat-o in peisajul natură și uman firesc. Lecția a folosit mai ales educatoarelor. E un exemplu convingător despre ceea ce se numește dezăgăzuirea căilor de afirmare și cultivare a creativității. Unii profesori se declară pe deplin mulțumiți cînd elevul a reprodus exact spusele lor sau cele citite din carte, ceea ce strivește creativitatea. In acest caz, preciza lectorul universitar Maximilian Boroș, nu se realizează nivel de cunoaștere, ci doar înmagazinate de cunoștințe, întregul proces de învățămînt pierzînd din funcția sa formativă. Pentru că dezvoltarea funcțiilor intelectuale superioare implică o asimilare conștientă a informației, o asimilare prelucrativă. De aceasta este legată și satisfacția elevului de a fi creat desigur o formă proprie de evidențiere a cunoștințelor. In convorbirile pe care le-am avut cu numeroase cadre didactice am încercat, fără succes, să stăm de vorbă cu un învățător sau profesor care să ne poată spune că în urma asistentelor pe care le-a avut lecțiile predate i-au fost apreciate și prin prisma cultivării creativității. Aceasta nu înseamnă însă că nu există, ci doar că nu i-am găsit noi. Dar mai înseamnă că nu sunt chiar atît de mulți pe cît ar fi de necesar. Cu alte cuvinte, majoritatea celor care asistă la lecții sînt mai înclinați să observe anumite contribuții sau lipsa acestora la completarea programei, decit la valorificarea potențialului creativ al elevilor. Intr-adevăr, remarca inspectoarea școlară Nora Pop, această cerință e formulată destul de palid, iar cei care îndrumă munca la clasă — fie ei inspectori sau directori — au in primul tind datoria să încurajeze asemenea strădanii nobile. Cei care se știu orienta, care se înalță să vadă peste gard, văd limpede lucrurile, iar cei care se mulțumesc să privească prin ei văd totul ca prin ceață. E mai comod să constați dacă profesorul îndeplinește programa ca volum decit să-ți bați capul cu idei noi. Aici se poate vedea cel mai bine gîndirea creatoare a profesorului, care se reazămă pe cîteva însușiri motivaționale și de caracter. Dacă ei posedă asemenea însușiri nu va pregeta să le cultive și la elevi. Am înclina să credem că acolo unde se rezervă puțin timp muncii independente a elevului, indiferent în care clasă ar fi ei, unde nu se urmărește finalizarea în convingeri a asimilării principiilor generale nu e de mirare că elevii nu se pot aplica deși pe planul abstractului ei operează cu ele fără dificultăți. Nu de cunoștințe se duce lipsă, ci mai ales de priceperea de a se aplica. Nota, care ar putea și ea să fie un stimulent al creativității, oglindește prea de multe ori fidelitatea materialului reprodus și mai puțin originalitatea soluțiilor descoperite, independența gîndirii, capacitatea de a interpreta și aplica cunoștințele. . O dată cu elaborarea proiectului planului de invățămint al școlii generale de 10 ani s-au pus în dezbaterea cadrelor didactice și viitoarele programe analitice. De asemenea, s-au luat în discuție și manualele școlare spre a le face să răspundă mai deplin cerințelor școlii noastre, care trece prin profunde prefaceri. Educatorul, învățătorul și profesorul rămîn totuși principalii factori care dau viață programelor, care trebuie să sădească în subletul elevului dorința de cunoaște, de a se face util soacietății, iar spiritul de creație cultivat cu grijă încă din cei mai tineri ani ai copilăriei este un indiciu că drumul a fost bine ales. PENTRU SOCIALISM I Lecție de bunăcuviință ■ S-au întîlnit în magazinul alimentar din str. Lunci, cartierul ■ Ferneziu. Se cheamă Florica I Tomniuc și Felicia Lungu. Locul iese pe aceeași stradă. Din dosarrul 79 — allat la comisia de judecată a Consiliului popular I municipal Baia Mare — rezultă că F. L. a insultat-o pe F. T. in magazin. In ia(a mai multor ■ cumpărători, s-a adresat cuvin■te injurioase. Trei martore, în depozițiile lor, întăresc faptele. Cît a „costat-o“ pe F. L. ieșirea ei necugetată? 300 lei. Este amenda aplicată, ca măsură de influențare obștească, de către comisia de judecată. După „faptă" și răsplată. Drept lecție și pentru alții. Apă caldă Ieri, am fost martorul unui spectacol rar întîlnit. Intre hotelul „București“ și unul din blocurile din vecinătate se formase un lanț de oameni care își dădeau unul altuia găleți pline cu apă. — A izbucnit un incendiu? — Da de unde. Transportăm apă caldă pentru musafirii care vor să facă baie — ne-a răspuns supărat V. Chioreanu, responsabilul hotelului... Da, așa stau lucrurile. Aproape de o săptămînă, de cînd I.G.O. efectuează lucrări de modernizare la centrala termică nr. 1, hotelul „București“ nu are apă caldă. Este adevărat, calendaristic a sosit primăvara, dar în apă rece tot nu se poate face baie... Om „înțelegător“ Nu de mult, organele de control au făcut o vizită inopinată la magazinul alimentar nr. 79 Baia Mare. Cu acest prilej au găsit in tejghea un caiet de credit. Om „înțelegător“, gestionarul Lazăr Andrei dădea mărfuri pe credit la prieteni și cunoscuți. Dar nu din buzunarul lui, ci din avutul statului. Ciți debitori avea? Așa cam ia 40— 50. A doua zi la inventar, s-a stabilit o lipsă in gestiunea lui L. Andrei de peste 6.000 lei. Organele de control n-au acordat gestionarului nici un „credit”, ci i-au încheiat acte de dare în judecată. „Bolidul“ In ziua de 25 martie, Gheorghe Bușecan, președinte, și Gheorghe Ghita, contabil șef la Cooperativa agricolă de producție din Tămaia, se sculaseră în zori. Erau chemați urgent la Baia Mare. După vreo oră de așteptare in stație și-a făcut apariția și autobuzul. A oprit înainte de a ajunge în stație cu vreo 100 de metri și după ce a coborît un pasager a trecut ca un bolid pe lingă cei doi călători. Aceștia de-abia au reușit să-i citească numărul pe tabla de imatriculare (31 MM 108). Cei doi călători au ajuns cu întîrziere la Baia Mare. Ne-au informat însă pe noi de pățania lor, rugîndu-ne să-l „punctăm“ niței pe șoferul bolidului. Rubrică realizată sub îngrijirea lui I. BARDAU Combinatul chimico-metalurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Gara Mare str. Eliberării nr. 15, vinde din stocuri disponibile, fără repartiției — chimicale și sticlărie de laborator; — rulmenți; — piese auto; — materiale electrice. Lista specificativă se poate consulta la serviciul aprovizionare unde se depun și comenzile. Informații. la telefon 1518. Marți 1 aprilie 1969 Miercuri 2 aprilie 1969 PROGRAMUL 15.05—6.00 Program muzical de dimineață. 5.45 Gimnastică. 0.05— 9.30 Muzică și actualități. 930 Matineu literar. 10.00 Album de madrigale. 10.10 Curs de limba germană. *10.30 Muzică populară. 11.05 Din creația compozitorului Ion Vasilescu. 11.30 Piese corale. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Melodii de ieri, interpreți de azi. 12.15 Cronica muzicală. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.21 Muzică ușoară. 14.T0 File de legendă. „Piscul doamnei". Scenariu de Cristian Munteanu. 14.35 Concertul zilei. 15.05 Valsuri celebre. 15.15 Studioul de poezie (reluare). 15.35 Antologie corală: Teodor Teodorescu. Prezintă D. D. Botez. 16.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 16.10 Melodiile anotimpurilor. 16.30 Antena tineretului. 16.55 Radio publicitate. 17.00 Orchestra Cornel Popescu. 17.15 Cvartetul nr. 1 în Re major de Karol Ditters von Dittersdorf. 17.30 La microfon Mihaela Mihai și Donald Lautrec. 17.45 Radiosimpozion. Cadrul obiectiv și perfecționării democrației. 18.05 Album folcloric. 18.30 Gazeta radio. 19.00 O melodie pe adresa dumneavoastră. 19.20 Sport. 19.30 Din înregistrările violonistului Ion Luca Bănățeanu și ale clarinetistului Guți Adolf. 19.50 Șansonele. 20.05 Fragmente din operete. 20.20 Formația de muzică ușoară Coral. 20.30 Serenada pentru tenor, corn și orchestră de Benjamin Britten. 21.05 Știință, tehnică, fantezie. 21.30 Pagini din opera „Michelangelo“ de Alfred Mendelsohn. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport. 22.20 Vechi melodii populare. 22.40 Moment poetic. Versuri de Dimitrie Stelaru. 22.45 Actualitatea muzicală. 23.20 Muzică ușoară. 23.30 Patru piese pentru orchestră și cantata „Cîntecul păcii" de Zeno Vancea. 0.05—500 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 6.00 Din programul zilei. 6 10 Ritmurile dimineții. 6.45 Gîntec joc și voie bună. 7.10 Valsuri, polci, marșuri. 7.37 Melodii distractive. 7.45 Cîntece și jocuri oltenești. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 8.25 Duete din opereta „Vînt de libertate" de Dunaevski. 8.34 Suita de balet „Tricornul" de De Falla. 9.10 Curs de limba germană. 9.30 Soliști de muzică ușoară. 10.05 Recital Radu Aldulescu. 10.30 Antena tineretului. Radio-enciclopedie (reluare). 10.55 Arii celebre din opere. 11.15 Partita pentru orchestră de Dan Constantinescu. 11.40 Fantezii din operete. 12.05 Avan-BAIA MARE — Dacia. Pentru încă puțini dolari (de la orele: 9, 11, 13,15, 15,30, 17,45, 20). Minerul: Expresul colonelului von Ryan: 1 Mai: Columna, seriile I și a II-a. BAIA SPRIE: Domnișoarele din Rochefort. SIGHETUL MARMAȚIEI — Muncitoresc: Sfîrșitul agentului W. 4. c.; Studio: Mesteacănul. VIȘEUL DE SUS: Aventurile lui Tom Sawyer și Moartea lui doe Indianul. BORȘA: Frumoasele vacanțe. CAVNIG : Minerul: Viața începe la ora 8 seara. Gutinul: Veșnicul întîrziat. TG. LĂPUȘ: Porumbelul de argilă. ȘOMCUȚA MARE: Samuraiul. SEMI: Moștenirea lui Achile. CÎMPULUNG LA TISA: Ierburi amare. BÂIUT: Vicontele plătește polița, premieră cotidiană. 12.16 Concert de prînz. 13.00 Din muzica popoarelor. 13.15 Lieduri interpretate de Ileana Cotrubaș. 13.30 Unda veselă (reluare). 14.10 Interpreți de muzică populară. Magda Constantinescu și Ion Rădulescu. 14.30 Moment științific. 14.35 Muzică ușoară de Radu Gheorghiu, Fromi Moreno și Ion Rădulescu. 15.00 De la preclasici la moderni. 15.30 Muzică ușoară. 15.40 Radio publicitate. 16.00 Cîntece de loan Chirescu. 16.15 Consultație juridică. 16.25 Muzică ușoară. 17.00 Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic. 17.10 Soliști și formații artistice de amatori. 1730 Arte frumoase. 17.45 „Simfonia brevis" de Cornel Țăranu. 1805 Recital de poezie susținut de Emil Bota. 18.25 Mozaic muzical. 19.05 Luminile rampei. 19.30 Gurs de limba germană. 19.50 Noapte bună, copii. 19.55 Discografie Hugo Wolf. 20.30 Ora specialistului: Prezent și viitor in știința agricolă. 20.50 Teatru radiofonic: „Maestrul" de Elmer Rice. Traducere și adaptare radiofonică de Ali Adania. Regia artistică M’bai Zirra. 22.06 Concertul pentru suflători, pian și percuție de Walter Mihai Klepper. Suita pentru suflători, percuție și cor de copii de Liviu Glodeanu. 22.30 Cronica muzicală. 22.45 Cîntece de dragoste. 23.07 Opera „Zborul de noapte" de Luigi Dallapiccola (fragmente). 23.45 Orchestra Mantovani. 23.58—1.00 Cantata „Carmina Burana" de Carl Orff. Marți 1 aprilie 1969 17.30 Telex TV. 17.35 Pentru elevi: Consultații la limba română (clasa a XlI-a). Tema: Direcții in dezvoltarea romanului din perioada interbelică. Prezintă prof. dr. docent Al. Piru. 18.05 Limba engleză. Lecția 52. 18.30 Pentru copii: „Telebotanicus". Plante de apă. 19.00 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 19.30 Teleuniversitatea: „De la lunetă la radiotelescop". 20.00 Seară de teatru: „Hora domnițelor" de Radu Stanca. Transmisie de la Teatrul Național din Cluj. Regia Ioan Taub. In pauze: Cronica muzicală, de Petre Codreanu. Calendar UNESCO: Alecu Russo. 22.20 Varietăți pe peliculă. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. Marți 1 aprilie 1960 I.L. F. Maramureș, cu sediul în Baia Mare strada Depozitelor nr. 2, angajează vînzători sezonieri pentru desfacerea legumelor și fructelor la chioșcuri și cărucioare mobile. Solicitanții trebuie să aibă 7—8 clase elementare. Cei interesați să se adreseze serviciului personal. Uzina de preparare a minereurilor Săsar str. Victoriei nr. 73, Baia Mare, telefon 6080, angajează prin concurs: — un maistru electromecanic; — tehnician electromecanic. Concursul se va ține în ziua de 5 aprilie 1969, ora 10, la sediul exploatării. Condițiile de stagiu și studii pentru ocuparea posturilor sunt cele prevăzute de normativele în vigoare. LUNA APRILIELUNA CURĂȚENIEI! Devenită tradițională, luna aprilie este și „Iurna curățeniei". Cetățeni! Păstrați curățenia gospodăriilor dv., a locurilor de muncă, a străzilor și a localurilor publice. Aruncați resturile menajere, gunoaiele, hîrtiile etc., în locurile destinate acestui scop, care să fie amenajate în așa fel nicit să nu constituie focare de infecție, de înmulțire a muștelor și rozătoarelor. Păstrând curățenia vă apărați Sănătatea! întreprinderea forestieră Baia Mare livrează fără repartiție FAG, stas 3344—67. CALUPURI DE Solicitanții se pot adresa întreprinderii forestiere Baia Mare, serviciul desfacere, str. Avram Iancu nr. 29, telefon 1101. PE ȘANTIERELE PRIMĂVERII Remetea Chioarului (Urmare din pag. 1) pucat de treabă în „Boiște" săpînd un canal pentru scurgerea surplusului de apă care a dijmuit ani de zile recolta de pe mai bine de 20 hectare teren. In sfîrșit, al treilea, împreună cu cooperatorii Cornel Pop, Ioan Țința, Elisabeta Rațiu și cu mulți alții, a întreprins o acțiune de curățire de sălcii și arini „Sub coastă", reușind să dea în folosință peste 6 hectare de teren. Satele de pe Valea Someșului (Urmare din pagi)șunt încă 5 hectare de finețe. Exemplul comuniștilor Gheorghe Crainic, Ștefan Nistor, Gheorghe Moga și al altora care s-au evidențiat la aceste acțiuni a fost preluat și de cei peste 100 cooperatori din satul Buzești, care, în frunte cu comuniștii loan Făt, Gheorghe Pop și loan Pop, au săpat ultimii 250 m.l. de canal pe Valea de la Buzești. In sfîrșit, cele 70 hectare de finețe și teren arabil supuse pînă acum pericolului inundațiilor își vor aduce din plin aportul la sporirea producției vegetale. Bune sînt și rezultatele obținute de cooperatorii din Tămaia, care au curățat pînă acum de tufișuri și mușuroaie peste 70 de hectare pășune. Sîntem informați că atît la Tămaia, cît și la Fărcașa timpul va fi folosit și în continuare cu același entuziasm în vaste acțiuni de defrișare și curățire a pășunilor și la ample lucrări de hidroameliorații, întreaga masă de cooperatori fiind hotărîtă să smulgă pămîntului producții tot mai bune.