Pentru Socialism, septembrie 1969 (Anul 19, nr. 4855-4879)

1969-09-02 / nr. 4855

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI­VA / ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XIX nr. 4855 I Marți 2 septembrie 1969 4 pagini — 30 de bani C.I.L. Sigt­etul Marmației. Aspect din secția de placaj. u­em­ c­nH Optimism pe baze. După 8 luni de muncă din a­­cest an, evoluția producției de minereuri și metale la Exploata­rea minierit Cavnic se prezintă, cumulat, cu indicatori sub nive­lul celor planificați. La 20 mai a.c. ziarul nostru (vezi nr. 4­764) publica un articol critic asupra mersului activității producției la această mare exploatare minieră. Cu acel prilej inseram unele mă­suri după care, considerau cadre­le de conducere ale exploatării, urm­a ca nivelul producției ulte­rioare să cunoască un progres simțitor. De atunci au trecut mai bine de trei luni de zile. Care es­te așadar situația acum, ce perspective are exploatarea în a­­cest an? La încheierea a șapte luni de muncă, E.M. Cavnic prezenta 85,4 la sută din planul cumulat de mi­nereu excavat, circa 96 la sută din planul de­ extracție precum, inerent, și mari rămîneri în ur­mă la planul de metale. In au­gust o oarecare revenire face ca planul lun­ar la minereu excavat și extras să fie depășit simți­tor, rămînînd însă restanțe la sar­cinile pe metalele de bază — plumb și zinc. Nu vom insista asupra cauzelor care au generat activitatea slabă a exploatării. Ele sînt aceleași ca și în semna­lul critic din luna mai. Acum, îngrijorează altceva și anume că optimismul manifestat de condu­cerea exploatării nu prea are ba­ză în perspectivă.­­ Restanțele acumulate pînă în august, ne spune inginerul șef Nicolae Dicu, vor ră­mîne ne­recuperate. In schimb, pînă la fi­­nele anului ne vom realiza sarci­nile aferente la minereu excavat, extras precum și la metale în echivalent. Este un optimism (la fel cu cel manifestat cu 3 luni în ur­mă) care stă pe baze sigure? In primul rînd, nu se prevede în­deplinirea planului pe metalele de bază, ci numai în echivalent, scontîndu-se pe continuarea spo­rului la cupru în concentrate și alte metale auxiliare. Planul pe trimestrele III și IV este mult mai mare decît cel al primului semes­tru (la minereu extras cu 8 la sută, la plumb metal circa cu peste 12 la sută, iar la zinc cu aproape 30 la sută)­, în con­dițiile cînd conținutul metalic al minereului este inferior celui pre­liminar și luat în calculul de plan. De altfel, în luna septem­brie, pentru a se încadra în li­mitele planului trimestrial, Cav­­nicul v­a trebui să extragă cu cel puțin 40 la sută mai mult mi­­nereu, să asigure o depășire plumb în concentrare de cel pu­ln­țin 35 la sută și de minim 30 la sută zinc, rămînînd totuși nerecu­perată restanta generală a pri­mului semestru. Or, așa cum­ stau lucrurile după două luni din­ cel de-al 3-lea trimestru, șansele nu sînt deloc favorabile. Este a­­devărat că , în prezent, prin deta­șarea unui important efectiv de muncitori, E.M. Cavnic și-a dimi­nuat cu circa 50 la sută lipsa de efectiv la nivelul planului, dar oricum aceasta nu poate consti­tui o garanție nici pentru îndepli­nirea sarcinilor trimestriale, nici pentru cele, sporite, ale ultimu­lui trimestru. De altfel, la con­ducerea Combinatului de pe a­­cum se acreditează ideea că la E.M. Cavnic, ca și la E.M. Ilba, E.M. Baia Borșa, sarcinile anua­le de plan la sortimente de me­tale nu se vor realiza integral, nesigure lucru foarte grav pentru activi­tatea mineritului nostru. Iată deci, că după mai bine de trei luni de la semnalul nostru critic, la E.M. Cavnic lucrurile nu s-au îndreptat, rămîn la ace­lași nivel nesatisfăcător Conside­răm că în perioada care a mai­ rămas din acest an, dată fiind si­tuația acestei exploatări minie­re, la nivelul combinatului se im­pune o reevaluare a defalcă­­ri sarcinilor la metale pe exploatări. In nici un caz, ideea neîndeplini­­rii planului anual nu poate acceptată. Cît privește activita­ti­tea E.M. Cavnic aici trebuie de­puse strădanii pentru intensifica­rea exploatării pe filoanele care prezintă perspective bune (filo­nul Gheorghe, ramura vest etc.) mai ales în sensul îmbunătățirii calitative a minereului extras. Desigur, sunt necesare eforturi mai susținute pentru asigurarea efectivelor de muncitori la ni­velul cerințelor. Ing. GH. DUMITRESCU Pe urmele unor semnale critice Pe bulevardul București din Baia Mare. Concluzii de mare eficacitate In județul Maramureș pajiștile naturale ocupă 27% din suprafața agricolă și ca atare grija ce o acordă lucrătorii din agricultură păstrării și conservării fondului funciar este justificată. Poate că tocmai varietatea formelor de relief îmbinate cu preocupările agricultorilor pentru ridicarea potenția­lului productiv al solului au oferit Secției de botanică din cadrul Societă­ții de biologie din România cadrul pen­tru organizarea ce­lei de a 7-a Con­sfătuiri de geobota­­nică, la­ nivel repu­blican, aici în Ma­ramureș și la care au luat parte spe­cialiști din întreaga țară, pre­cum și delegați ai Direcției agri­cole județene. Printre obiectivele vizitate, și unde s-au purtat fructuoase dis­cuții privind valorificarea rațio­­nală a pajiștilor naturale, a fost și pășunea model de pe muntele Prislop. Aici, printre altele este construit un canton pastoral, ce deservește 3.648 ha pășune în­­tr-un singur trup. Lucrările de readucere în circuitul pastoral a suprafețelor de pajiști invada­te cu arbuști și tufișuri lemnoase nevaloroase au început pe acest masiv în anul 1949 și au conti­nuat apoi într-un ritm susținut pînă astăzi, aplicîndu­-se desigur o întreagă gamă de lucrări. Me­rită menționate dintre lucrările complementare pe cele de ferti­lizare, construirea de tabere de vară, tarlail­area, pășunatul sis­tematic, u­rlchea rațională și în­deosebi lucrările de amenajare a adăpătorilor. Una dintre inițiativele cele mai lăudabile și unice din țară pînă acum în faza de activitate a unui canton pastoral este acea de con­struire a taberelor de vară în număr mare, deocamdată 27,­ din care 18 numai pe muntele Pris­lop, cu o capacitate de cca. 2.500 vite mari. Ele deservesc sectoare­le zootehnice de la mai multe unități agricole cum ar fi cele din Vișeul de Jos, Vișeul de Mijloc, Leordina, Petrova, Săliștea de Sus, Dragomirești, Bogdan Vo­dă, Rozavlea etc. Numai pe trupul de pășune de la Prislop sunt, printre alte animale, 850 de vaci, cu lapte, a căror producție s-a dublat la scurt timp după ieșirea la pășunat. Trebuie reținut de asemenea și pro­cedeul de folosire a laptelui, în special a celui degresat, ca­re se administrează în hrana a 87 viței supuși la îngrășat, în îngrășătoria cu ciclu închis amena­jată aici. Nu putem omite nici faptul că pe această pășu­ne sînt crescute 250 vitele de prăsilă, care se dezvoltă în condiții deosebit de bune și că în sfîrșit pe întreaga suprafață este organizat un pă­șunat dirijat, din care 650 ha sînt tarlalizate și împrejmuite. Această măsură permite încărca­rea pășunei cu 1,5 unități vită mare, în medie pe ha, lucru pu­țin obișnuit în complexele pasto­rale supuse intervențiilor ame­liorative. Acestea ar fi numai cîteva din măsurile organizatorice c­e s-au Dr. I. RESMERIȚA de la Centrul de cercetări biologice, Filiala din Cluj a Academiei R. S. România Í Continuare la pag. 1­2-a) Pe pășunea model de la Prislop VIZITA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU. ÎN IRAN Plecarea din București Luni dimineața a părăsit Ca­pitala, plecând spre Teheran, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, care, ia invitația Maiestății Sale Imperia­le Șahinșahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr și a Maiestății Sale împărăteasa Iranului, va fa­ce o vizită oficială în Iran. Președintele Consiliului de Stat este însoțit de Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliu­lui de Miniștri, Corneliu Mănes­­cu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini, și Ale­xandru Albescu, adjunct al mi­nistrului comerțului exterior. La plecare, pe aeroportul Bă­neasa, erau prezenți tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Nicules­­cu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheor­­ghe Rădulescu, Virgil Trofin, Maxim Berghianu, Florian Dănă­­lache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheor­ghe Stoica, Vasile Vîscu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajo­­vici, Mihai Gere, Ion Iliescu, general-colonel Ion Ioniță, Vasile Pa­linet, Dumitru Popa, vice­președinți ai Consiliului de Mi­niștri, membri ai Consiliului de Stat, miniștri, conducători de instituții centrale și organizații obștești, generali, ziariști români și corespondenți ai presei străi­ne. Erau de fată Yahya Motamed-e Yaziri, însărcinat cu afaceri ad-interim al Iranului la Bucu­rești, și membri ai Ambasadei Iranului, șefi ai misiunilor diplo­matice acreditați în țara noastră. Pe aeroportul Băneasa era ar­borat drapelul de stat al Republi­cii Socialiste România. Un mare număr de cetățeni ai Capitalei aflați pe aeroport au salutat cu deosebită căldură pe președintele Consiliului de Stat. (Agerpres) Sosirea la Teheran TEHERAN 1. — Trimișii spe­ciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Paul Finanțu, transmit­ ședintele Consiliului de Stat Pre­României, Nicolae Ceaușescu, al a fost primit în capitala Iranului cu entuziasm, cu sentimente de prietenie și stimă. Flori și ovații, urări de bun so­sit și ceremonii au constituit manifestare­a unor sentimente iz­­o­vorîte din ascendența constantă a raporturilor prietenești dintre cele două țâri și popoare, din do­­­rința lor comună de a conlucra mai strîns și de a se cunoaște mai bine, de a contribui la în­făptuirea aspirațiilor lumii con­temporane de pace și cooperare. Ora 15. Avionul prezidențial, escortat din momentul intrării în spațiul aerian al Iranului de a­­vioane cu reacție ale forțelor ar­mate iraniene, coboară lin pe pista aeroportului Mehrabad. Drapelele de stat ale României și Iranului se profilează pe cerul albastru. Stegulete tricolore flu­tură în mîinile numeroșilor lo­cuitori ai Teheranului veniți în întîmpinarea înaltului oaspete ro­mân. In sunetele fanfarei militare își fac apariția pe treptele avionului președintele Consiliului de Stat­ al României, Nicolae Ceaușescu, și soția sa, Elena Ceaușescu. A­­­cest moment este marcat­­ prin ovații și aplauze puternice, pre­lungite. La coborîrea din avion, pre­ședintele Consiliului de Stat soția sa sînt întîmpinați cu cor­și dialitate de Maiestatea Sa Im­perială, Șahinșahul Mohammad Reza Pahlavi Iranului, Arya­mehr, și de împărăteasa Farah. Cei doi șefi de state își string călduros mîinile. Șahinșahul u­­rează șefului statului român bun sosit pe pămîntul Iranului. Înal­tele oficialități sînt „asaltate“ de sutele de fotoreporteri,, opera­tori ai jurnalelor de actualități cinematografice și de televiziune prezenți pe aeroport. In întîmpinarea oaspeților ro­mâni au sosit, de asemenea, pri­mul ministru al Iranului, Amir Abbas Hareida, cu soția, Sărit Emami, președintele Senatului, cu soția, Abdulah Riazi, președinte­le Camerei Deputaților, cu soția, Assadollah Alam, ministrul curții imperiale, cu soția, Ardeshir Za­­hedi, ministrul afacerilor externe, generalul de armată Fereydun Djam, șeful statului major al co­mandamentului suprem al armate­lor imperiale, și alte personalități oficiale iraniene. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, prezintă Șahinșahului persoanele oficiale române care Îl însoțesc: Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu,­ ministrul afacerilor externe, Ion Avram, ministrul construcțiilor de mașini, Alexan­dru Albescu, adjunct al minis­trului comerțului exterior. Pe aeroport se aflau de ase­menea,­­Pavel Silard, ambasado­rul țării noastre la Teheran, mem­brii ambasadei, precum și un grup de specialiști români care lucrează în Iran, în baza acordu­rilor de cooperare economică e­­xistente între cele două țări. Au fost de față șefi ai misiuni­lor diplomatice acreditate la Te­heran. In semn de salut sunt trase 21­ de salve de artilerie. Grupuri de copii iranieni români înmînează înalților vas­și­peți buchete de flori. După intonarea imnurilor de stat ale celor două țări, președin­­tele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România și Șa­hinșahul Iranului trec în revistă garda militară de onoare aliniată pe aeroport. Președintele Nicolae Ceaușescu și Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, au luat loc într-o mașină deschisă, escor­tată de motocicliști. Coloana ma­șinilor oficiale se îndreaptă spre Palatul imperial Golestan, reșe­dința rezervată înaltului oaspete român. Pe întregul traseu, de la aero­port și pînă la intrarea în Tehe­ran, președintele Nicolae Ceaușes­cu­ și Șahinșahul Iranului au fost (Continuare în pag. a 4-a) Este binecunoscut rolul pe care trebuia să-l joace bibliote­ca, în condițiile contemporane, în viața comunelor și orașelor noastre. In afară de faptul că ea pune la dispoziția cititorilor de solicitate, opere­bi­bliotecii îi revin sarcini precise în sensul organizării unor specifice manifestări cu car­tea. . Județul Mara­mureș dispune în prezent de 248 de biblioteci pu­blice, dintre ca­re 241 își desfă­șoară activitatea în mediul rural. In ce măsură bibliotecile din comunele județului nostru îndepli­nesc dezideratul de focar de cultu­ră prin activitățile pe care le des­fășoară? întrebarea o adresăm tovară­șului Ioan Nădișan, inspector prin­cipal la Comitetul județean pen­tru cultură și artă: — Munca cu cartea presupune­­multă pricepere și pasiune, ne răspunde interlocutorul. Meseria de bibliotecar trebuie să însume­ze mai multe calități în aceeași persoană. Manifestările atrăgă­toare de public numeros poartă amprenta priceperii Floricăi Pop din Cicîrlău, a lui Cornel Lazăr din Tg. Lăpuș, Ivonne Lángi, boan­a lui Ion Igna, Bota de la bibliotecile din Baia Mare, Sighe­­tul Marmației și Ieud etc. Con­știenți de sarcinile ce le revin, majoritatea bibliotecarilor se stră­duiesc să găsească formele cele mai adecvate pentru a face po­sibilă pătrunderea cărții în rîn­­durile maselor. Există însă cazuri, destul de frecvente încă, de așa­­ziși bibliotecari care consideră biblioteca un simplu loc de refu­giu, o haltă de cîteva luni. La Valea Chioarului într-un singur an s-au schimbat nu mai puțin de trei bibliotecari, rolul lor re­­ducîndu-se astfel la simpla in­ventariere­ a cărților. Situația es­te identică la Satulung și Tăuți Măgherăuș.­­ Devenită dăunătoare, această fluctuație de cadre se cere a fi în­lăturată Ce măsuri s-au luat în acest sens? — Fluctuația de cadre este un fenomen general. Pentru a fi sim­țitor ameliorată, Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, în colaborare cu Ministerul Invăță­­mîntului, a dispus începînd cu a­­cest an înfințarea unei școli de specialitate post-liceală de biblio­­teconomi cu durata de doi ani, care va școlariza bibliotecari cu pregătire medie pentru biblioteci comunale, orășenești și munici­pale în ale căror nomenclatoare se prevăd funcții cu pregătire medie. — Cine se poate prezenta la con­cursul de admitere și ce condiții trebuie să îndeplinească? — La concurs se pot prezen­ta candidații re­crutați de comi­tetele județene de cultură și ar­tă. După exa­men declarați candidații admiși vor încheia un contract, conform dispozițiilor în vi­goare, cu comite­tele județene pen­tru cultură și ar­tă. — Ce avantaje oferă această nouă formă de școlarizare? — In primul rînd, la sfârșitul școlarizării absolvenții vor pri­mi diploma de bibliotecar, apoi vor fi obligatoriu încadrați pe ra­za județului în care-și au domi­ciliul. Pe tot timpul școlarizării elevii beneficiază , de bursă con­form legislației în vigoare.­­ — Unde se află sediul școlii, cînd va avea loc examenul și în ce va consta concursul? — Sediul școlii se găsește în București. Concursul de admitere se va desfășura între 25—30 sep­tembrie 1969. Examenul de adm­iu­e constă din două probe: literatu­ra română (scris și oral) și istoria României (scris). REMUS LUPȘA Pentru înlăturarea fluctuației de cadre din biblioteci I Interviul nostru­­ Vedere de ansamblu a Combinatului chimico metalurgic din Baia Mare.

Next