Pentru Socialism, septembrie 1969 (Anul 19, nr. 4855-4879)
1969-09-02 / nr. 4855
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚIVA / ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XIX nr. 4855 I Marți 2 septembrie 1969 4 pagini — 30 de bani C.I.L. Sigtetul Marmației. Aspect din secția de placaj. uem cnH Optimism pe baze. După 8 luni de muncă din acest an, evoluția producției de minereuri și metale la Exploatarea minierit Cavnic se prezintă, cumulat, cu indicatori sub nivelul celor planificați. La 20 mai a.c. ziarul nostru (vezi nr. 4764) publica un articol critic asupra mersului activității producției la această mare exploatare minieră. Cu acel prilej inseram unele măsuri după care, considerau cadrele de conducere ale exploatării, urma ca nivelul producției ulterioare să cunoască un progres simțitor. De atunci au trecut mai bine de trei luni de zile. Care este așadar situația acum, ce perspective are exploatarea în acest an? La încheierea a șapte luni de muncă, E.M. Cavnic prezenta 85,4 la sută din planul cumulat de minereu excavat, circa 96 la sută din planul de extracție precum, inerent, și mari rămîneri în urmă la planul de metale. In august o oarecare revenire face ca planul lunar la minereu excavat și extras să fie depășit simțitor, rămînînd însă restanțe la sarcinile pe metalele de bază — plumb și zinc. Nu vom insista asupra cauzelor care au generat activitatea slabă a exploatării. Ele sînt aceleași ca și în semnalul critic din luna mai. Acum, îngrijorează altceva și anume că optimismul manifestat de conducerea exploatării nu prea are bază în perspectivă. Restanțele acumulate pînă în august, ne spune inginerul șef Nicolae Dicu, vor rămîne nerecuperate. In schimb, pînă la finele anului ne vom realiza sarcinile aferente la minereu excavat, extras precum și la metale în echivalent. Este un optimism (la fel cu cel manifestat cu 3 luni în urmă) care stă pe baze sigure? In primul rînd, nu se prevede îndeplinirea planului pe metalele de bază, ci numai în echivalent, scontîndu-se pe continuarea sporului la cupru în concentrate și alte metale auxiliare. Planul pe trimestrele III și IV este mult mai mare decît cel al primului semestru (la minereu extras cu 8 la sută, la plumb metal circa cu peste 12 la sută, iar la zinc cu aproape 30 la sută), în condițiile cînd conținutul metalic al minereului este inferior celui preliminar și luat în calculul de plan. De altfel, în luna septembrie, pentru a se încadra în limitele planului trimestrial, Cavnicul va trebui să extragă cu cel puțin 40 la sută mai mult minereu, să asigure o depășire plumb în concentrare de cel pulnțin 35 la sută și de minim 30 la sută zinc, rămînînd totuși nerecuperată restanta generală a primului semestru. Or, așa cum stau lucrurile după două luni din cel de-al 3-lea trimestru, șansele nu sînt deloc favorabile. Este adevărat că , în prezent, prin detașarea unui important efectiv de muncitori, E.M. Cavnic și-a diminuat cu circa 50 la sută lipsa de efectiv la nivelul planului, dar oricum aceasta nu poate constitui o garanție nici pentru îndeplinirea sarcinilor trimestriale, nici pentru cele, sporite, ale ultimului trimestru. De altfel, la conducerea Combinatului de pe acum se acreditează ideea că la E.M. Cavnic, ca și la E.M. Ilba, E.M. Baia Borșa, sarcinile anuale de plan la sortimente de metale nu se vor realiza integral, nesigure lucru foarte grav pentru activitatea mineritului nostru. Iată deci, că după mai bine de trei luni de la semnalul nostru critic, la E.M. Cavnic lucrurile nu s-au îndreptat, rămîn la același nivel nesatisfăcător Considerăm că în perioada care a mai rămas din acest an, dată fiind situația acestei exploatări miniere, la nivelul combinatului se impune o reevaluare a defalcări sarcinilor la metale pe exploatări. In nici un caz, ideea neîndeplinirii planului anual nu poate acceptată. Cît privește activitatitea E.M. Cavnic aici trebuie depuse strădanii pentru intensificarea exploatării pe filoanele care prezintă perspective bune (filonul Gheorghe, ramura vest etc.) mai ales în sensul îmbunătățirii calitative a minereului extras. Desigur, sunt necesare eforturi mai susținute pentru asigurarea efectivelor de muncitori la nivelul cerințelor. Ing. GH. DUMITRESCU Pe urmele unor semnale critice Pe bulevardul București din Baia Mare. Concluzii de mare eficacitate In județul Maramureș pajiștile naturale ocupă 27% din suprafața agricolă și ca atare grija ce o acordă lucrătorii din agricultură păstrării și conservării fondului funciar este justificată. Poate că tocmai varietatea formelor de relief îmbinate cu preocupările agricultorilor pentru ridicarea potențialului productiv al solului au oferit Secției de botanică din cadrul Societății de biologie din România cadrul pentru organizarea celei de a 7-a Consfătuiri de geobotanică, la nivel republican, aici în Maramureș și la care au luat parte specialiști din întreaga țară, precum și delegați ai Direcției agricole județene. Printre obiectivele vizitate, și unde s-au purtat fructuoase discuții privind valorificarea rațională a pajiștilor naturale, a fost și pășunea model de pe muntele Prislop. Aici, printre altele este construit un canton pastoral, ce deservește 3.648 ha pășune într-un singur trup. Lucrările de readucere în circuitul pastoral a suprafețelor de pajiști invadate cu arbuști și tufișuri lemnoase nevaloroase au început pe acest masiv în anul 1949 și au continuat apoi într-un ritm susținut pînă astăzi, aplicîndu-se desigur o întreagă gamă de lucrări. Merită menționate dintre lucrările complementare pe cele de fertilizare, construirea de tabere de vară, tarlailarea, pășunatul sistematic, urlchea rațională și îndeosebi lucrările de amenajare a adăpătorilor. Una dintre inițiativele cele mai lăudabile și unice din țară pînă acum în faza de activitate a unui canton pastoral este acea de construire a taberelor de vară în număr mare, deocamdată 27, din care 18 numai pe muntele Prislop, cu o capacitate de cca. 2.500 vite mari. Ele deservesc sectoarele zootehnice de la mai multe unități agricole cum ar fi cele din Vișeul de Jos, Vișeul de Mijloc, Leordina, Petrova, Săliștea de Sus, Dragomirești, Bogdan Vodă, Rozavlea etc. Numai pe trupul de pășune de la Prislop sunt, printre alte animale, 850 de vaci, cu lapte, a căror producție s-a dublat la scurt timp după ieșirea la pășunat. Trebuie reținut de asemenea și procedeul de folosire a laptelui, în special a celui degresat, care se administrează în hrana a 87 viței supuși la îngrășat, în îngrășătoria cu ciclu închis amenajată aici. Nu putem omite nici faptul că pe această pășune sînt crescute 250 vitele de prăsilă, care se dezvoltă în condiții deosebit de bune și că în sfîrșit pe întreaga suprafață este organizat un pășunat dirijat, din care 650 ha sînt tarlalizate și împrejmuite. Această măsură permite încărcarea pășunei cu 1,5 unități vită mare, în medie pe ha, lucru puțin obișnuit în complexele pastorale supuse intervențiilor ameliorative. Acestea ar fi numai cîteva din măsurile organizatorice ce s-au Dr. I. RESMERIȚA de la Centrul de cercetări biologice, Filiala din Cluj a Academiei R. S. România Í Continuare la pag. 12-a) Pe pășunea model de la Prislop VIZITA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUȘESCU. ÎN IRAN Plecarea din București Luni dimineața a părăsit Capitala, plecând spre Teheran, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, Elena Ceaușescu, care, ia invitația Maiestății Sale Imperiale Șahinșahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr și a Maiestății Sale împărăteasa Iranului, va face o vizită oficială în Iran. Președintele Consiliului de Stat este însoțit de Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ioan Avram, ministrul industriei construcțiilor de mașini, și Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerțului exterior. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenți tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîscu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, general-colonel Ion Ioniță, Vasile Palinet, Dumitru Popa, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, membri ai Consiliului de Stat, miniștri, conducători de instituții centrale și organizații obștești, generali, ziariști români și corespondenți ai presei străine. Erau de fată Yahya Motamed-e Yaziri, însărcinat cu afaceri ad-interim al Iranului la București, și membri ai Ambasadei Iranului, șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în țara noastră. Pe aeroportul Băneasa era arborat drapelul de stat al Republicii Socialiste România. Un mare număr de cetățeni ai Capitalei aflați pe aeroport au salutat cu deosebită căldură pe președintele Consiliului de Stat. (Agerpres) Sosirea la Teheran TEHERAN 1. — Trimișii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Paul Finanțu, transmit ședintele Consiliului de Stat PreRomâniei, Nicolae Ceaușescu, al a fost primit în capitala Iranului cu entuziasm, cu sentimente de prietenie și stimă. Flori și ovații, urări de bun sosit și ceremonii au constituit manifestarea unor sentimente izovorîte din ascendența constantă a raporturilor prietenești dintre cele două țâri și popoare, din dorința lor comună de a conlucra mai strîns și de a se cunoaște mai bine, de a contribui la înfăptuirea aspirațiilor lumii contemporane de pace și cooperare. Ora 15. Avionul prezidențial, escortat din momentul intrării în spațiul aerian al Iranului de avioane cu reacție ale forțelor armate iraniene, coboară lin pe pista aeroportului Mehrabad. Drapelele de stat ale României și Iranului se profilează pe cerul albastru. Stegulete tricolore flutură în mîinile numeroșilor locuitori ai Teheranului veniți în întîmpinarea înaltului oaspete român. In sunetele fanfarei militare își fac apariția pe treptele avionului președintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, și soția sa, Elena Ceaușescu. Acest moment este marcat prin ovații și aplauze puternice, prelungite. La coborîrea din avion, președintele Consiliului de Stat soția sa sînt întîmpinați cu corși dialitate de Maiestatea Sa Imperială, Șahinșahul Mohammad Reza Pahlavi Iranului, Aryamehr, și de împărăteasa Farah. Cei doi șefi de state își string călduros mîinile. Șahinșahul urează șefului statului român bun sosit pe pămîntul Iranului. Înaltele oficialități sînt „asaltate“ de sutele de fotoreporteri,, operatori ai jurnalelor de actualități cinematografice și de televiziune prezenți pe aeroport. In întîmpinarea oaspeților români au sosit, de asemenea, primul ministru al Iranului, Amir Abbas Hareida, cu soția, Sărit Emami, președintele Senatului, cu soția, Abdulah Riazi, președintele Camerei Deputaților, cu soția, Assadollah Alam, ministrul curții imperiale, cu soția, Ardeshir Zahedi, ministrul afacerilor externe, generalul de armată Fereydun Djam, șeful statului major al comandamentului suprem al armatelor imperiale, și alte personalități oficiale iraniene. Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, prezintă Șahinșahului persoanele oficiale române care Îl însoțesc: Ilie Verdeț, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Ion Avram, ministrul construcțiilor de mașini, Alexandru Albescu, adjunct al ministrului comerțului exterior. Pe aeroport se aflau de asemenea,Pavel Silard, ambasadorul țării noastre la Teheran, membrii ambasadei, precum și un grup de specialiști români care lucrează în Iran, în baza acordurilor de cooperare economică existente între cele două țări. Au fost de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditate la Teheran. In semn de salut sunt trase 21 de salve de artilerie. Grupuri de copii iranieni români înmînează înalților vasșipeți buchete de flori. După intonarea imnurilor de stat ale celor două țări, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și Șahinșahul Iranului trec în revistă garda militară de onoare aliniată pe aeroport. Președintele Nicolae Ceaușescu și Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, au luat loc într-o mașină deschisă, escortată de motocicliști. Coloana mașinilor oficiale se îndreaptă spre Palatul imperial Golestan, reședința rezervată înaltului oaspete român. Pe întregul traseu, de la aeroport și pînă la intrarea în Teheran, președintele Nicolae Ceaușescu și Șahinșahul Iranului au fost (Continuare în pag. a 4-a) Este binecunoscut rolul pe care trebuia să-l joace biblioteca, în condițiile contemporane, în viața comunelor și orașelor noastre. In afară de faptul că ea pune la dispoziția cititorilor de solicitate, operebibliotecii îi revin sarcini precise în sensul organizării unor specifice manifestări cu cartea. . Județul Maramureș dispune în prezent de 248 de biblioteci publice, dintre care 241 își desfășoară activitatea în mediul rural. In ce măsură bibliotecile din comunele județului nostru îndeplinesc dezideratul de focar de cultură prin activitățile pe care le desfășoară? întrebarea o adresăm tovarășului Ioan Nădișan, inspector principal la Comitetul județean pentru cultură și artă: — Munca cu cartea presupunemultă pricepere și pasiune, ne răspunde interlocutorul. Meseria de bibliotecar trebuie să însumeze mai multe calități în aceeași persoană. Manifestările atrăgătoare de public numeros poartă amprenta priceperii Floricăi Pop din Cicîrlău, a lui Cornel Lazăr din Tg. Lăpuș, Ivonne Lángi, boana lui Ion Igna, Bota de la bibliotecile din Baia Mare, Sighetul Marmației și Ieud etc. Conștienți de sarcinile ce le revin, majoritatea bibliotecarilor se străduiesc să găsească formele cele mai adecvate pentru a face posibilă pătrunderea cărții în rîndurile maselor. Există însă cazuri, destul de frecvente încă, de așaziși bibliotecari care consideră biblioteca un simplu loc de refugiu, o haltă de cîteva luni. La Valea Chioarului într-un singur an s-au schimbat nu mai puțin de trei bibliotecari, rolul lor reducîndu-se astfel la simpla inventariere a cărților. Situația este identică la Satulung și Tăuți Măgherăuș. Devenită dăunătoare, această fluctuație de cadre se cere a fi înlăturată Ce măsuri s-au luat în acest sens? — Fluctuația de cadre este un fenomen general. Pentru a fi simțitor ameliorată, Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, în colaborare cu Ministerul Invățămîntului, a dispus începînd cu acest an înfințarea unei școli de specialitate post-liceală de biblioteconomi cu durata de doi ani, care va școlariza bibliotecari cu pregătire medie pentru biblioteci comunale, orășenești și municipale în ale căror nomenclatoare se prevăd funcții cu pregătire medie. — Cine se poate prezenta la concursul de admitere și ce condiții trebuie să îndeplinească? — La concurs se pot prezenta candidații recrutați de comitetele județene de cultură și artă. După examen declarați candidații admiși vor încheia un contract, conform dispozițiilor în vigoare, cu comitetele județene pentru cultură și artă. — Ce avantaje oferă această nouă formă de școlarizare? — In primul rînd, la sfârșitul școlarizării absolvenții vor primi diploma de bibliotecar, apoi vor fi obligatoriu încadrați pe raza județului în care-și au domiciliul. Pe tot timpul școlarizării elevii beneficiază , de bursă conform legislației în vigoare. — Unde se află sediul școlii, cînd va avea loc examenul și în ce va consta concursul? — Sediul școlii se găsește în București. Concursul de admitere se va desfășura între 25—30 septembrie 1969. Examenul de admiue constă din două probe: literatura română (scris și oral) și istoria României (scris). REMUS LUPȘA Pentru înlăturarea fluctuației de cadre din biblioteci I Interviul nostru Vedere de ansamblu a Combinatului chimico metalurgic din Baia Mare.