Pentru Socialism, septembrie 1969 (Anul 19, nr. 4855-4879)
1969-09-12 / nr. 4864
2 PENTRU SOCIALISM Poate lectura romanelor polițiste; fascinația produsă de maeștrii Sherlock Holmes și Maigret; poate serialele pe care televiziunea ni le oferă în ultima vreme; poate izbucnirea tardivă a unei vocații sau... încăpăținarea mea de a afla răspunsuri la unele întrebări. De ce întîrzieri în orarul autobuzelor de călători? De ce trebuie să citesc de două ori cele patru pagini ale ziarului pînă cînd un ospătar binevoiește să mă întrebe (nu să mă servească) ce doresc? De ce la gara din Baia Mare este deschisă o singură casă în ore de aglomerație, și în ziua de 1 a IX-a a.c. personalul de Satu Mare a plecat cu zece minute mai tîrziu ca să se poată elibera bilete tuturor călătorilor? (Ar mai fi ele și altele, dar consider că pentru o viață de om este destul dacă reușesc dezlegarea acestor trei mistere). Am zis poate pentru că nu știu exact care din aceste motive m-a determinat să iau hotărîrea. Fapt este că într-o bună zi m-am prezentat la „Clubul detectivilor amatori". — Vasăzi că dumneata vrei să devii detectiv? — m-a întrebat președintele clubului, după ce a citit cererea mea. — Exact. Este o dorință mai veche... pasiunea supremă a vieții mele... — Ai comis vreo spargere pînă acum? — mă întrerupe el. Exaltarea mea nu-i producea nici o impresie (cel puțin, nu una bună). — Spargere?!... Vă rog, eu nu sînt delicvent. — Atunci cum vrei să devii detectiv, cînd habar nu ai ce este o spargere? Cum vei putea reconstitui fapta și urmări pe autori? — Să fiu sincer — dar vă rog să rămînă între noi — cîteva spargeri am comis... Cînd eram copil, am spart un geam cu mingea. .. Altă dată am spart capul unui prieten de joacă, cu praștia. .. Săptămîna trecută am încercat să repar robinetul și am spart chiuveta. Președintele rîdea cu hohote. — Dragul meu, ești delicios, dar cu astfel de „spargeri" rău că nici măcar drac nu poți deveni. Ca să fii primit membru al clubului nostru, trebuie să faci dovada unor calități adecvate. Pe scurt, examenul constă în comiterea unei spargeri. Obiectivul ți-l alegi dumneata. Experții noștri vor analiza metoda de „lucru" și vor aviza. — O spargere serioasă... asta cam miroase a cod penal, am observat eu. — N-ai nici o grijă. Există o înțelegere între noi și organele de resort. — Și dacă mă surprinde cineva asupra faptului? — Explici că e o glumă, ori se turnează un film, găsești dumneata ceva. Un bun detectiv trebuie să știe să se descurce în orice împrejurare. î Am acceptat și am plecat. Mi-am procurat din timp recuzita necesară — o gură de lup, un bomfaer, iarba fiarelor, o lanternă oarbă, mască etc. Cam după orele zece seara, cînd circulația se rărește, am început acțiunea. Mi-am ales magazinul de încălțăminte nr. 9 din Piața Păcii, îmi convenea că eram camuflat de două chioșcuri de ziare, plus copacii din față. Am privit precaut în jur și am început lucrul. Mi-am fixat lanterna la butonieră și am scos din trusă gura de lup... Ușa însă, care nu era... miel, nu ceda. După mai multe încercări nereușite, am început s-o descînt cu iarba fiarelor, doar s-o-ndupleca. Aș! Ușa FOILETON tăcea ca... ușa. Er a dracului! Ce-ar fi să folosesc bomfaerul? Prind într-o mină instrumentul, cu cealaltă apăs pe clanță și... mă rostogolesc vreo doi metri, pînă lîngă raftul cu pantofi de damă. Mă ridic, mă scutur de praf și mă prinde un rîs de răsuna magazinul. „Mi-o făcuși Comele!“. (Cu responsabilul, Cornel Melega, sînt bun prieten). Vasăzi că aici am dat chix. De unde era să știu eu că ușa era.. . descuiată? M-am grăbit s-o închid și s-o șterg repede, să nu mă observe cineva. După eșecul suferit să mai fiu și acuzat... de spargere! M-am dus la birtul „Igniș” din Piața Libertății. Un local de alimentație cu grătare și coniac nu poate rămîne „deschis" după ora „închiderii" — mi-am zis eu. Aici însă mă aștepta o surpriză, dar un detectiv trebuie să fie pregătit pentru orice. O potaie se ospăta cu un os chiar în fața ușii. „Asta o fi cumva angajat pe post de paznic?“. Nu-i exclus. Responsabilul birtului, Pop, este cunoscut ca un Tiberiu foarte vigilent. Oricum, dar om trebuie să înlătur obstacolul, eu arăt gura de lup, dar lavra înceti pe să minte. De teamă să nu mă confunde cu... un lup, scot iarba fiarelor și nesimțitul mă privește indiferent. Se vede că-i imun. Abia după ce-l ameninț că să-i tai coada cu bomfaerul, disp pare. .. înăuntru. Asta-i culmea! Ca și cum toți responsabilii de unități plasate în piețe au fost subit cuprinși de amnezie. Partida încă nu-i pierdută. Cunosc eu un magazin Costat pe Strada 23 August care niciodată nu rămîne deschis. Mi-a spus chiar responsabilul în persoană, Ilie Butuioc. M-am dus odată să cumpăr struguri și mi-a zis să mă grăbesc că vrea să-nchidă. După ce comit spargerea îi explic eu cum devine chestia și ne-mpăcăm noi. In stația de autobuz mă opresc și scrutez strada de-a lungul. — Tovarășe! Cine mă strigă la ora asta? Chiar în fața magazinului „meu" deslușesc silueta unui om. Cine să fie? Poate chiar unul din „experții“ clubului, trimis să mă urmărească. A văzut ce-am pățit cu încercările anterioare și acum a aflat un obiectiv unde pot să-mi demonstrez virtuozitatea. Chiar Gostatul meu. Ei bine, o să asiste și o să se convingă că nu trișez. Cînd m-am apropiat, un om în uniforma pazei civile contractuale m-a salutat scurt, militărește. — Vino să vezi și dumneata, să fii martor. Magazinul a fost uitat descuiat. Dacă vrei să cumperi cartofi... Simt că mă cuprinde amețeala. Cartofi... pantofi... mici... Se învîrtesc în capul meu intr-un dans lugubru. — Și eu ce fac acum? — Semnezi procesul verbal în calitate de martor și te duci să te culci. — Dar bine, domnule — încep eu să strig — în orașul ăsta nu poți deveni detectiv? — Nu numai în ăsta, nici în Sighetul Marmației, nici în Tg. Lăpuș. Numai în trimestrul II al anului curent au fost găsite în județ deschise sau neasigurate cu încuietori un număr de 232 de unități, de tot felul (comerciale, meșteșugărești, instituții, întreprinderi). Am plecat furios. Am să-i dau în judecată pe toți cei 232 de responsabili și șefi. Să-mi plătească despăgubiri pentru ușile de la apartamentul meu, sparte în perioada de „practică" efectuată în vederea examenului de detectiv amator. S. DOLHA A. GEVEREANU De ce n-am devenit detectiv ? La înălțimea misiunii încredințate A (Urmare din pag. 1) lo, pompierii! Veniți repede! Ferma de la Groși a luat foc!... La capătul firului, glasul unei fetițe stăruia cu îngrijorare. Era aproape de miezul nopții într-una din zilele de iarnă ale acestui an. Flăcările cuprinseseră nr. 6 Groși, hala nr. 3 a fermei aparținînd I.A.S. Seini. Erau în pericol 1.500 pui și clădirile fermei. Căpitanul Mihai Cristian, șeful gărzii de intervenție pentru stingere din acea noapte, și-a pus în mișcare oamenii. In cîteva minute mașinile de luptă se aflau pe drumul Groșilor. O dată ajuns, efectivul de militari s-a desfășurat pentru lupta cu flăcările, fiecare în parte fiind o rotiță a unui complex angrenaj de stingere a focului. Sergenții Trăian Vitcu, Ștefan Toderașcu, fruntașii Ion Oșan, Vasile Galan, Gheorghe Amariei și Ion Onofrei s-au remarcat în mod deosebit. Puii și construcțiile fermei, în valoare de circa 150.000 lei, au fost salvate... — Alo, pompierii! Magazia de alimente a Spitalului din Baia Sprie a luat foc... Locotenentul Paul Mureșan, șeful G.I.L., abia se întorsese cu subunitatea de la un incendiu la Șișești. In ziua respectivă avuseseră loc mai multe incendii. De la apelul telefonic n-a durat nici un minut pînă cînd subunitatea s-a pus din nou în mișcare. Grupele sergenților Vasile Țigănuș și Aurel Alupului n-au pregetat nici o clipă și au intrat în acțiune. Caporalul Ion Crișan, ca șef de țeavă, și caporalul Ioan Aghatlnl S-au urcat în podul clădirii dînd dovadă de mult curaj și îndemânare. Astfel au fost salvate alimente, materiale diverse, obiecte medicale, inventar gospodăresc... — Alo, pompierii!... Apelul telefonic adresat grupului de pompieri din Baia Mare a fost recepționat în acest an de zeci de ori. Numai gărzile de intervenție pentru stingere din compania Baia Mare au participat la peste 50 de incendii sau începuturi de incendii.. . In afara celor înfățișate se cuvine a menționa faptul că în răstimpul dintre incendii pompierii militari desfășoară o susținută muncă de pregătire profesională și politică-educativă. Compania de pompieri comandată de maiorul Petru Pintea a obținut pentru a cincea oară titlul de „Subunitate de frunte", iar 82 la sută din efectivul de militari sunt deținători ai titlului de „Militar de frunte". întregul efectiv al companiei manifestă o grijă deosebită pentru tehnica de luptă, prelungind, în acest an, durata de rulaj la mașini cu 5.000 respectiv 10.000 km, făcînd și însemnate economii prin prelungirea duratei de funcționare a acumulatorilor, anvelopelor etc. De menționat că în subunitate toți militarii sînt membri de partid sau uteciști. Acțiunile lor de interes patriotic desfășurate în cadrul municipiului, rezultatele dobîndite au constituit aprecierea Comitetului județean U.T.C., care a acordat „Diploma de onoare" la 7 militari, dintre care cităm pe serg. Iosif Epic, Ion Buburu, fr. Constantin Berende și Gheorghe Milici. De o largă preocupare pentru paza contra incendiilor este legată și activitatea comisiilor tehnice P.C.I. și a formațiilor de pompieri civili. La Combinatul chimico-metalurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Baia Mare, obiectiv industrial de însemnătate mare în rețeaua economică a județului nostru, am aflat că munca depusă de comisia tehnică P.C.I., precum și de formația de pompieri civili a fost mult apreciată, fapt ce a determinat organele în drept să acorde locul întîi pe județ în întrecerea patrotică dintre formațiile de pompieri din obiective. De fapt, această apreciere nu constituie o noutate pentru nimeni și mai puțin pentru cei de la Combinat. Formația de pompieri de aci fost din 1964 încoace printre primele formații din județ și tradiția de muncă exigentă în această direcție nu a slăbit nici o clipă. Fabrica de tricotaje „Unitatea" din Sighetul Marmației a sărbătorit în acest an 20 de ani de existență. Cu acest prilej a fost scos în evidentă și un amănunt meritoriu pentru pompierii de aici, care se referea la faptul că timp de 20 de ani în cadrul fabricii nu a avut loc nici un incendiu. Amănuntul acesta presupune o muncă susținută de prevenire. La C.I.L. Sighetul Marmației, unitate economică supusă oricînd unui pericol de incendiu datorită materiei prime folosită — lemnul — am întâlnit, din nou, acea problemă de conștiință care îi caracterizează pe toți oamenii muncii față de bunul statului. Șeful formației de pompieri civili, Vasile Arba, ne povestește că în acest an au avut loc 4 începuturi de incendii, dar care nu s-au extins datorită intervenției prompte a echipelor de pompieri voluntari de la locurile de muncă. Instruirea P.C.R. pe locuri de muncă cu sarcinile generale și specifice a făcut din maiștrii Nicolae Dumitrașcu și Gavrilă Petrio propagandiști de bază în apărarea bunurilor statului. Pe lîngă această organizarea echipelor de instruire, intervenție a făcut posibil ca cele patru începuturi de incendii să fie repede stinse, acțiuni instantanee unde s-au remarcat pompierii voluntari Ion Alba, Gheorghe Covaci, Vasile Mihnea, Carol Thun precum și pompierii Simion Chirila, Bratu Pantilimon, Gheorghe Căciulatu și Dezideriu Varga. ★ Grija pentru proprietatea socialistă, pentru prevenirea incendiilor am întîlnit-o peste tot pe unde am trecut: la ocoalele silvice, la Uzina chimico-metalurgică, U.I.S. Tăuții de Sus etc. Pompierii militari și civili, comisiile tehnice P.C.I., pompierii voluntari precum și salariații încadrați în echipe de intervenție la locurile de muncă dau dovadă de multă perspicacitate în pregătirea lor și în intervenții, ridicîndu-se tot mai mult la înălțimea misiunii încredințate. r~ ~ ’ I | Demonstrații \ \ ale pompierilor I Sărbătorirea zilei de 13 septembrie. Ziua pompierilor din Republica Socialistă România, prilejuiește o seamă de manifestații. ) Astfel, mîine 13 septembrie a.c. ora 14,00, 1 pe Cîmpul tineretului din Baia Mare, staț țdioanele sportive din Sighetul Marmației și la Vișeul de Sus, oamenii muncii au ocazia să s i participe la demonstrațiile pompierilor militari și civili cât și la festivitatea sărbătoririi „Zilei pompierilor". La demonstrațiile ei practice vor fi folosite utilaje și mașini de producție românească. ț DE AICI DIN PĂDURILE VIȘEULUI BOGĂȚIA PĂDURILOR PORNEȘTE PE DRUMUL VALORIFI MARII SALE. Foto: A. ȘUTH Sîmbătă 13 septembrie 1969 PROGRAMUL 1 5.05—6.00 Program muzical de dimineață. 5.20 Gimnastică. 5.30 Jurnal agrar. Buletin agro-meteorologic. 6.05—9.30 Muzică și actualități. 9.30 Miorița. 10.05 Selecțiuni din operete românești. 10.30 Din țările socialiste. 11.05 Ciclul „Să înțelegem muzica". 11.30 Varietăți muzicale. 12.00 Melodii de Laurențiu Profeta. 12.15 Recital de operă. 12.30 întâlnire cu melodia populară interpretul preferat. 13.00 Radioși jurnal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.10 Vreau să știu. 14.50 Buchet de melodii populare. 15.00 Ce e nou în județul nostru. 15.15 Cîntă Karel Gott. 15.30 Compozitorul săptămînii — Franz Schubert. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Fotbal minut cu minut. 18.20 Program oferit de postul Radio-Vacanța. 19.00 Gazeta radio. 19.20 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Mari orchestre de muzică populară „Crișana" din Oradea. 20.30 Eminesciana. 20.35 Pentru magnetofonul dv. 21.00 Poșta radio. 21.10 Revista șlagărelor. 21.30 Sport. 21.40 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Caleidoscop ritmic. 22.55 Moment poetic. 23.00 Expres melodii. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. 1 PROGRAMUL NI 6.00 Din programul zilei. 6.10 Varietăți matinale. 7.00 Radiojurnal. 7.10 Varietăți matinale. 8.10 Tot înainte. 8.25 Concertul pentru pian și orchestră de Sabin Drăgoi. Solistă Maria Fotino. 9.00 Opera „Polița de căsătorie" , de Rossini. 10.10 Radio publicitate. 10.30 Almanah muzical. 11.30 Bibliotecă de poezie românească. 11.50 Cîntece și prelucrări corale. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.15 Caleidoscop muzical. 13.00 „De la 1 la 5“. 17.00 Dansuri simfonice de compozitori români. 17.30 Mîine, în emisiunile muzicale. 17.35 Știință, tehnică, fantezie. 18.00 Varietăți muzicale. 18.30 Oameni de seamă: „Traian Vuia". 18.50 Melodii populare. 19.00 Cîntă Little Tony. 19.20 Revista literară radio. 19.50 Formația Pete Fountain. 20.00 Igor Markevitch la pupitrul orchestrei simfonice a Radioteleviziunii române interpretează simfonia a VI-a de Ceaikovski. 20.45 Scriitori la microfon — Toma George Maiorescu. 21.05 Cîntă Maria Lătărețu. 21.20 Opereta „Farmecul unui vals" de Oscar Straus. 22.20 Teatru radiofonic serial: „Ursita". 22.39 Cîntece de petrecere și jocuri populare. 23.05 Concertul pentru vioară și orchestră de Dumitru Capoianu. 24.00—1.00 Concert Haendel. Vineri 12 septembrie 1969 10.00 Limba rusă (reluare). 10.25 Limba spaniolă (reluare). 17.30 Buletin de știri. 17.35 Lanterna magică. 18.05 Nuntă în Maramureș. 18.35 Seară de balet. 19.00 Transmisiune de la Expoziția Realizărilor Economiei Naționale România '69. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film artistic „O poveste ca în filme". 21.20 Reflector. 21.35 Muzică ușoară. 22.05 Mult e dulce și frumoasă. 22.30 Telejurnalul de noapte: 22.50 Varietăți pe peliculă: Vineri 12 septembrie 1969 BAIA MARE — Dacia: Omul, orgoliul și vendetta; Minerul: Baladă pentru Mărimea (film românesc): Tineretului: Pașa. 1 Mai: Profesioniștii: BAIA SPRIE: Neîmblînzita Angelică; SIGHETUL MARMAȚIEI — Muncitoresc: Crimă în stil personal: VIȘEUL DE SUS: Comisarul X și banda „Trei cîini verzi"; BORȘA: Rio Bravo; BAIA BORȘA: Jurămîntul soldatului Polley; CAVNIC — Minerul: La est de Eden; Gutinul: Sîngeroasa nuntă macedoneană; TG. LĂPUȘ: Scana Boa; ȘOMCUȚA MARE: Tarzan, omul junglei; SEMI: Riscurile meseriei; BAIUT: Verificat, nu există mine; CÎMPULUNG LA TISA: Ziua în care vin peștii. modemn, cu caracteristici superioare, tehnice poate satisface cele mai exigente gusturi. Avînd diagonala ecranului de 59 cm, prevăzut cu un tub cinescop protector, oferă o vizibilitate perfectă, plăcută. De vînzare în magazinele specializate ale comerțului de stat la prețul de 5.100 lei și cu plata în rate. Vineri 12 septembrie 1969 NOUTĂȚI LA C.E.C. Cștîguri în aragazuri cu butelii După cum se știe, la depunerile pe libretele de economii cu dobîndă și cîștiguri Casa de Economii și Consemnațiuni acordă în afară de dobînzi și cîștiguri în obiecte diferite prin trageri la sorți trimestriale. Venind în intîmpinarea dorințelor depunătorilor de la orașe și sate, începînd cu tragerea la sorți pentru trim. 11/1969, care va avea loc la 30 septembrie a.c., Casa de Economii și Consemnațiuni va acorda prin trageri la sorți pe lîngă cîștigurile la alegere la obiecte și cîștiguri în aragazuri cu butelii. La tragerile la sorți trimestriale participă cu drept de cîștig toate libretele de economii cu dobîndă și cîștiguri care au un sold mediu trimestrial de cel puțin 50 de lei. Cîștigurile se acordă integral titularilor libretelor ieșite la sorți, care au un sold mediu trimestrial egal cu cel puțin 10 la sută din valoarea cîștigului, iar dacă acest sold este mai mic de 10 la sută, se acordă un cîștig a cărui valoare este de 10 ori mai mare decit soldul mediu trimestrial al libretului. Libretele de economii cu dobîndă și cîștiguri se emit de orice filială sau agenție C.E.C., unități poștale, ghișee C.E.C. din întreprinderi și instituții, precum și de mandatarii comunali C.E.C. Consumați FRUCO, FRUCOLA, FRUCADE, BĂUTURI RĂCORITOARE RECONFORTANTE DIN FRUCTE CITRICE ȘI PLANTE EXOTICE. I.I.L. „ELECTROMETAL“ CLUJ, str. Budai Nagy Antal nr. 33, livrează fără repartiție unităților interesate următoarele materiale: — oglindă retrovizoare cu braț lung; — lampă număr spate; — braț ștergător parbriz dreapta și stingă; — lampă cabină interioară; — lampă tricompartimentală cu număr și fără număr; — lamă ștergător parbriz; — laminate de alamă; — bare trase din oțel carbon; — bandă laminată la rece și cald; — stiplex de 2 mm; — azotat de argint; — cloroform; — sîrmă pt. șuruburi 0 1 mm; — nitrolac verde. Listele detaliate se pot consulta la serviciile aprovizionare și desfacere. Informații la telefon nr. 11475. Vremea Vremea devine ușor instabilă, iar cerul va fi schimbător. Vor cădea averse locale de ploaie însoțite de descărcări electrice, cu deosebire în cursul după-amiezii. Temperatura minimă între 8—14 grade, maximă între 20—26 grade. Vînt potrivit din sectorul sudic. Școala telnie peatticială de construcții Baia Mare anunță un concurs de admitere pentru specialitățile: — construcții civile și industriale; — arhitectură și sistematizare. Totodată se anunță și examen la școala profesională. Amănunte privind înscrierea și ținerea examenelor se primesc la secretariatul școlii, telefon 3653.