Pentru Socialism, noiembrie 1969 (Anul 19, nr. 4907-4932)

1969-11-21 / nr. 4924

2 Șoferii, beneficiari „de facto“ ai parcului auto al întreprinderilor socialiste ? (Urmare din pag. 1). dota cu saci de legume ai unor călători frauduloși. Șoferul S. Gă­­dăleanu și-a recunoscut vina pe loc. El s-a angajat să achite 1.000 de lei amendă, cu condiția să nu fie popularizat în ziar. Organele de miliție i-au aplicat doar amen­da legală, iar noi îi publicăm fo­tografia. In jurul orei 10, pe platforma de parcare nou amenajată în spa­tele pieții staționa autocamionul 21 MM 2483. „Aducem nuci de la centrul din Giocotiș al C.L.F. Tg. Lăpuș", ne-a informat șoferul V. Petruț. Intr-adevăr în mașină se aflau nuci, ambalate în saci. Ce cantitate? In actele prezentate de șofer (achizitorul Gavril Bărbos, care însoțea marfa, era plecat să rezolve niște probleme personale în oraș) era specificat negru pe alb: 3.100 kg. După două ore de așteptare, iată-l și pe achizitor. Firește că nu i-a surîs de loc propunerea de a cîntări nucile. Și era firesc din punctul său de vedere. După re­­cîntărire, la sectorul fructe al C.L.F. Baia Mare, cele 3.100 kg nuci s-au „umflat" ajungînd la 3.462 kg. Două lăzi cu mere Iona­­than, care se aflau în mașină, G. Bărbos ne-a spus că sunt desti­nate unui medic băimărean pen­tru „facere de bine". Tot ce se poate. Dar cele 362 kg nici cui erau destinate? Lăsăm această „e­­nigmă" spre dezlegare celor în drept. In comuna Tăuți­ Măgherăuș organele de control opresc pen­tru verificarea actelor autocamio­nul 21 MM 1177 al C.A.P. din localitate, încărcat cu bușteni de rășinoase. Zîmbind, contabilul cooperativei Ioan Ghișa spune că formele de însoțire a materialu­lui lemnos sunt în urmă, la trac­torul care vine și el încărcat... După sosirea tractorului se veri­fică din nou actele. Se constată că pădurarul Laurențiu Poli, din raza cantonului de unde au fost tăiați și transportați buștenii, nu vizase nici o formă de însoțire. Ni se spune că nici ceilalți pă­durari de la Ocolul silvic din Tăuți Măgherăuș nu-și pun viza pe formele de însoțire a mate­rialului lemnos scos din pădure. In felul acesta, după cum se vede, din acea pădure se poate scoate și transporta material lemnos la discreție. Fără acte de însoțire nu poți ști nici ce destinație au lemnele transportate. In dreptul drumului ce duce la Valea Borcutului a fost oprit au­tocamionul 21 MM 533 aparțină­tor întreprinderii de explorări mi­niere din Baia Mare. Venea de la lilia. In autocamion se aflau 5 călători frauduloși. Șoferul Petru Hofer explică „nedumerit": „I-am luat și eu așa fiindcă erau în drum. Ce era să fac?" Explicații similare a dat șoferul Gheorghe Pop, de pe au­și­tocamionul 21 BV 421, aparținător întreprinderii de instalații-montaj, Grupul Cluj, șantierul Baia Mare, oprit la intrarea în comuna Seini, care transporta 4 călători fraudu­loși. Șoferul a mai susținut că în cabină se află și șeful șantierului, tov. Voiculescu, dar acesta a re­fuzat să se legitimeze în această calitate. Lui Gheorghe Pop i s-a încheiat proces-verbal de către organele de control. Autocamionul 21 B 1180 apar­ținător T.C.M.M., șantierul Șuior, transported muncitori, s-a anga­jat într-o depășire periculoasă în dreptul flotației Săsar. Oprit la timp de către organele de con­trol, acestea au constatat cu sur­prindere că pe talonul de evi­dență al șoferului Vasile Marchiș erau notate încă trei abateri de la legile circulației, fapt ce a dus la reținerea carnetului de condu­cător auto. Lăsînd la o parte a­­cest incident, ne gîndim la ușu­rința cu care factorii de răs­pundere de la T.C.M.M. încredin­țează viața muncitorilor unor oa­meni lipsiți de spiritul răspun­derii. La intrarea în Baia Mare s-au verificat actele și șoferului Petru Pop de pe autoturismul 2 B 7229 al I.P.L. București, ce deservește grupul de geologi aflați la între­prinderea de explorări miniere. In loc de geologi, în autoturism erau 300 litri de vin. Șoferul au­toturismului a prezentat adeve­rința de producător, fiind însă vorba de mașină, a precizat că aceasta i-a fost aprobată verbal de conducătorul grupului, ing. Aurel Ștefănoiu. De cînd mijloa­cele de transport ale întreprinde­rii sînt aprobate în scopuri strict personale ? Sîntem pe traseul Baia Mare— Satulung. E aproape de neînchi­puit la cîte șiretlicuri recurg con­ducătorii auto și alții spre a-și rezolva problemele personale sau a realiza venituri ilicite. Oprim mașina 1 MM 1612 con­dusă de șoferul Gh. Moțoc. Ve­rificăm actele. Intervine însă Oc­­tavian Codreanu, administrator la I.M.A. Satulung, care încearcă să justifice : — Avem o recepție la I.R.E.M. Acolo ne ducem. — Tot acolo duceți și cartofii ? — A. nu, îi ducem la o mătușă. Știți... dacă tot facem drumul la Baia Mare. Folosim ocazia! Și pe acest traseu am găsit destule mașini ale statului folo­site în interes personal. Aurel Zah, salariat la I.F. Baia Mare, transporta acasă în Lăpușel ca­­hlele unei sobe de teracotă. Vasile Tămaș, pe mașina Aeroportului, împreună cu alți salariați de aici, se îndeletnicea cu transportul u­­nor saci doldora de mere. Vasile Rus, șofer la Autobaza nr. 1, transporta în camion 3 saci cu porumb. Autoutilitara 31 MM 2936 du­cea rumeguș la Mireșu Mare. La volan, Ioan Zrampareț, întrebăm: — Știm că această categorie de mașini ale întreprinderii comuna­le nu poate ieși în afara muni­cipiului . — Da, așa-i. — Atunci ? — Lucrez la noapte și m-am gîndit să fac acest drum. Dacă-s șofer... Vasile Groșan, șofer pe un trac­tor cu remorcă, aparținînd Gru­pului de șantiere nr. 1 al T.C.M., transporta și el rumeguș la Pri­­bilești. Tot acasă. Fără forme legale, ca și­ ceilalți, de altfel. Adesea sosesc la redacție zeci de sesizări privind neregulile ce se petrec pe cursele muncitorești. Sute de salariați rămîn prin stații ori călătoresc înghesuiți deoare­ce șoferii transportă alți călători. Și de astă dată ne-am convins că așa stau lucrurile. Gheorghe Bran, care conducea o cursă ce deser­vește E.M. Baia Sprie, e găsit cu nu mai puțin de... 10 călători frauduloși. In plus, mașina e pli­nă de saci cu diverse alimente. Oamenii stau înghesuiți ca sar­delele. Desigur, mașina e supra­încărcată, ceea ce constituie pe­ricol de accidente. La fel proce­dează și șoferul Vasile Andreicuț de pe cursa ce vine de la E.M. Săsar. Printre șoferi circulă o vorbă: — Unde lucrezi ? — La „filonul de aur". Așadar, filonul de aur, în înțelesul șofe­rilor, înseamnă cursă muncito­rească. De ce ? Pentru că nume­roși șoferi de pe aceste curse în­casează ciubucuri foarte mari, realizînd astfel cîștiguri ilicite, prejudiciind statul și totodată du­­cînd la uzura prematură a mași­nilor. O seamă de mașini aparținând unor unități socialiste transpor­tau diverse mărfuri fără forme legale. Mașina cooperativei de consum Ariniș era trimisă după benzină la Baia Mare. Era însă supraîncărcată. Transporta prin­tre altele și peste 30 de gîște. Simion Mureșan, achizitor, caută să ne explice : — Gîștele sînt destinate coope­rativei Săsar. Provin din achiziții. — Actele ? — Poftim. Și găsim că de fapt n-are actele în regulă. Ne-a pre­zentat o foaie de expediție din data de 5 noiembrie. Cam veche. •Marți era însă zi de tîrg la Baia Mare ... Anton Mureșan de la coopera­tiva de consum Ulmeni transporta mărfuri și două butelii de aragaz tot fără acte legale. Șoferul An­ton Erhardt cu mașina 31 MM 2274 se îndrepta­­scă spre Cluj, cu mașina atelier de reparat aparate medicale. Transportă însă și 3 călători frauduloși și diverse mărfuri. Vasile Dorea, șofer la coopera­tiva „Viitorul" Șomcuta Mare, are în mașină 10 călători. Drept bănci, niște legături de coceni de po­rumb. Trebuia să aducă cherestea de la fabrica din Tăuții de Sus și s-a apucat de ... ciubucărit. Zeci de șoferi nu aveau rol de parcurs și circulau după bunul lor plac cu mașinile statului. Merg unde vor și garează mași­nile unde-i taie capul. Se vede că tovarășii din conducerile în­treprinderilor și instituțiilor nu-i controlează și nu știu ce se în­­tîmplă cu mașinile de care dis­pun. Alex. Recea, de la I.T.A. Baia Mare, a garat acasă mașina plină cu marfa adusă din Cluj, diverse piese auto­ Ioan Marcu de la Combinatul alimentar se ducea după lemne la Ariniș. Ma­șina însă n-are permis pentru asemenea transporturi. Și Iosif Vezeși de la Autobaza nr. 2 a parcat mașina acasă la Coltirea. Ioan Călăuz de la Autobaza nr. 1 adusese sodă calcinată tocmai de la Suceava. A sosit seara în Baia Mare și n-a descărcat. Cu mașina plină s-a dus acasă la Gîrdani... ★ Am relatat doar o mică parte din cazurile întîlnite cu ocazia sondajului efectuat. Concluzia e limpede: în transportul de mărfuri și călători există o mare dezordi­ne datorită lipsei de control din partea conducerilor unor între­prinderi și instituții. Această dez­ordine lasă porți largi pentru ac­tele ilegale săvîrșite de conducă­torii auto și de către alți salariați puși de fapt să utilizeze mașinile în scopuri bine determinate și nu pentru căpătuiala celor certați cu legea. Vasile Dorea, șofer la Cooperativa „Viitorul" Șomcuta Mare, are in mașină zece călători. Drept bănci, niște legături de coceni de porumb. Trebuia să aducă cherestea de la Fa­brica din Tăuții de Sus și s-a apucat de... ciubucărit. „Aducem nuci de la centrul din Ciocotiș al C.S.F. Tîrgu Lăpuș“ — ne-a informat șo­ferul V. Petruț de la volanul au­tocamionului din fotografie. Ce can­titate ? Ni se ara­tă documentele din care reies 3.100 kg. Dar du­pă ce cîntărim sacii aflăm că în autocamion sunt 3.462 kilograme de nuci. Cui era destinată diferența de 362 kg nuci ? La volan șoferul S. Gădăleanu de la Exploatarea­ minieră Șuior. Cu mașina întreprinderii s-a apucat omul de ... că­răușie. Organele de miliție i-au aplicat amenda binemeritată [UNK] Extinderea plantațiilor de viță de vie în podgoria Seiniului (Urmare din pag. 1) văzi vestitele vinuri ale I.A.S. In consecință masivul viticol ar tre­bui să poarte denumirea de „Pod­goria Seinilor". S-a mai preconi­zat încă de mult să se extindă viile pe aceste extrem de favora­bile și valoroase dealuri, însă nu cunosc cui se datorește stagnarea acestei acțiuni. Compoziția solu­lui este de natură argilo-calcaroa­­să, posedind scoici foraminifere, asemănătoare acelora din podgo­ria Cotnarilor și a Tokayului, da­torită cărui fapt se justifică fine­țea vinurilor obținute, cu alte cu­vinte, aceste vinuri ar rivaliza cu acelea de la Cotnari și de la To­kay. Am certitudinea că necesită studiată cu temeinicie problema punerii în valoare a versanților sus-citați, ce vor constitui, repet, o bogăție de preț a județului Ma­ramureș și implicit a țării. Necesită de asemenea să se fa­că cercetări complimentare, atît asupra soiurilor autohtone, împă­­mîntenite și care se vor putea in­troduce pe viitor (soiuri noi), ce se pretează și se vor preta pe coastele acestor dealuri; concomi­tent să se studieze natura pro­­priu-zisă a solului, oscilațiile de temperatură, posibilități de plan­tare a viilor în terase, cum și ca­lamitățile frecvente din ultimii 20 ani (grindină, îngheț, brume tim­purii și tîrzii, secetă etc.). In a­­celași timp trebuie să se pășească la combaterea eroziunii solului, să se studieze posibilitățile de i­­rigare ete. Am rămas frapat și inventat totodată de importanța și expozi­ția acestor versanți și consider oportun și de toată actualitatea să se procedeze neintirziat punerea in valoare a acestui ma­la­re bazin al Seinilor, care se pre­tează în mod cu totul deosebit culturii viței de vie. PENTRU SOCIAT KM Ce este MAXIMAFILLA ? La această rubrică scriam nu demult de­spre deschiderea la Baia Mare a primei expoziții maximafilă din județul nostru. Colecționarea i­­lustratelor maxime este îndrăgită de tot mai mulți filateliști ma­ramureșeni. Drept urma­re, pe lîngă cercul filate­lic al municipiului Baia Mare a fost înființată zilele trecute o secție de maximafilie. Pentru început secția numără 15 membri. Ce este de fapt maxi­­mafilia și cum a apărut? Primele ilustrate maxime au apărut la începutul secolului nostru cu to­tul întîmplător, ele fiind realizate de colecționarii de cărți poștale ilustra­te. Se povestește că un voiajor prin Egipt ar fi trimis unor prieteni, în­tre anii 1900—1910, mai multe cărți poștale, în­­fățișînd sfinxul și pira­midele, pe fața cărora a aplicat mărci avînd a­­celași subiect, găsite în­tîmplător la Oficiul poș­tal din Cairo, care au fost obliterate în mod obișnuit cu poștei. Intenționat ștampila sau nu, călătorul primele ilustrate realizase maxi­me. Definind ilustrata maximă trebuie să spu­nem că ea este o carte poștală ilustrată, franca­tă și obliterată pe partea vederii, astfel ca cele trei componente să fie cit mai bine puse în evidentă. La noi în tară maxi­­mafilia a cunoscut puternică dezvoltare în­a deosebi în ultimii 10 ani cînd au apărut numeroa­se serii de ilustrate ma­xime. In 1965, în cadrul Asociației Filateliștilor din România a fost în­ființată Secția de maxi­mafilie. In același an la București s-a organizat prima expoziție maxima­filă din țară. La expozi­țiile filatelice organiza­te de atunci ilustratele maxime au ocupat un loc de seamă. Maximafilii din țara noastră au ob­ținut succese de seamă și la expozițiile interna­ționale de la Varșovia — 1962, Praga — 1962, Geneva — 1963,­­ Buda­pesta — 1963 etc, cu care prilej au obținut diplome și medalii. Puternicul avînt pe care l-a luat maximafi­­lia se datorește în pri­mul rând faptului că a­­ceasta oferă colecționa­rului o dublă satisfacție. Aceea de a-și putea rea­liza singur diferite ilus­trate maxime prin îm­binarea armonioasă celor trei elemente ce v­a compun și apoi de a co­lecționa cele mai joase exemplare de fru­i­­lustrate, un adevărat univers de frumuseți. A­­ceastă îndeletnicire va cîștiga cu siguranță noi și noi aderenți, și în pri­­­­mul rind dintre tineri. ION BELU Vineri 21 noiembrie 1969 17.00 — Deschiderea emisiunii 17.30 — Chimie (clasele a VIII-a și a XlI-a) 18.00 — Lumea copiilor — Fami­lia năzdrăvană... joacă șah 18.20 — Filmul „Martin în An­tarctica" 18.30 — Podgoria de la Drăgășani. 19.00 — Telejurnalul de seară 19.20 — La volan — emisiune pentru conducători auto 19.30 — Mai aveți o întrebare ? Tema: Transplant de cord sau inimă artifi­cială ? 20.15 — Film artistic: „Moartea lui Joe Indianul" — o producție a studioului „București" 21.55 — Reflector — telefoileton cotidian 22.05 — Cadran — emisiune de actualitate internațională 22.35 — Studio dans XX 23.05 — Telejurnalul de noapte 23.15 — închiderea emisiunii n cinema Vineri 21 noiembrie 1969 BAIA MARE : Dacia: Balta­gul; Minerul: Noaptea genera­lilor; Tineretului: In umbra coltului; 1 Mai: Creola, ochii-ți ard ca flacăra. BAIA SPRIE: Mila regească. SIGHETUL MAR­­MAȚIEI primăverii. Muncitoresc: Apele VIȘEUL DE SUS: Omul momentului. BORȘA: Am două mame și doi sați- BAIA BORȘA: Neîmblînzita Angelică. CAVNIC — Minerul: Marianna, agentul 0555. Gutinul: Fratele Dr. Homer. TIRGU LAPUȘ: La est de Eden. ȘOMCUTA MARE: Comedianții. SEM­I: Ale­xandru cel fericit. BÂIUȚ: Tar­zan, omul junglei. CÎMPULUNG LA TISA: Bună ziua, contesă. Vineri 21 noiembrie 1969 Sîmbătă 22 noiembrie 1969 PROGRAMUL 1­5.05—6.00 Program muzical de dimineață. 5.20 Gimnastică. 6.05—9.30 Muzică și actualități. 9.30 Miorița. 10.05 Lucrări de cameră. 10.30 Emisiune de la Moscova. 11.05 Ciclul „Să înțe­legem muzica". 11.36 Soliști și formații artistice de amatori. 12.00 Cîntă Elena Vondrachova. 12.15 Arii din opere. 12.30 In­­tîlnire cu melodia populară. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.10 Vreau să știu. 14.35 Varietăți folclori­ce. 15.00 Radioclub turistic. 15.20 Cîntă Gigi Marga. 15.30 Compozitorul săptămînii. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Scurt recital Cristophe. 16.30 Dîmbovița — noiembrie 1969. 16.50 Prelucrări corale. 17.05 Antena tineretu­lui. 17.20 Din melodiile ecranu­lui. 17.40 Cîntă Sonia Vlahco­­vici, Nicolae Trofin și Florea Netcu. 18.05 Știință, tehnică, fantezie. 18.30 O melodie pe a­­dresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Cîntece populare. 20.20 Emines­ciana. 20.25 Zece melodii prefe­rate. 21.00 In jurul globului. 21.20 Revista șlagărelor. 21.30 Moment poetic. 21.35 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Mari inter­preți ai canțonetei. 23.00 Ex­pres melodii. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. Vremea Timpul probabil pentru astăzi, 21 noiembrie . Vremea se menține schimbă­toare, cu cerul temporar norosu izolat va ploua. Temperatura mi­nimă între —2 și 5, iar maximă între 6 și 12 grade. Vînt potri­vit din sectorul vest. DORIȚI CÎȘTIGURI MARI ? CONTRACTAȚI CU ÎNTREPRIN­DEREA DE CONTRACTĂRI, ACHIZIȚII ȘI PREINDUSTRIALI­­ZARE A MATERIILOR PRIME PENTRU INDUSTRIA UȘOARĂ MARAMUREȘ ÎNTREAGA PRODUCȚIE DE LÎNA DE OI DIN ANUL 1970 IN CONDIȚII AVANTAJOASE. BENEFICIAȚI DE UN AVANS DE PRIMA PÎNA LA 45 LA SUTA DIN VALOAREA CONTRACTULUI. Grupul industrial de metale neferoase și rare Baia Mare vinde din stocuri disponibile, fără repartiție: — MATERIALE ELECTRICE; — CHIMICALE ȘI STICLĂRIE DE LA­BORATOR; — FITINGURI DIN P.V.C.j . — RULMENȚI; — PIESE DE SCHIMB AUTO. Listele detaliate se pot consulta la ser­viciul aprovizionării, str. Eliberării nr. 15, telefon 1518. T. C. M. M. BaIa Mare PIAȚA MINERILOR NR. 1 VINDE DIN STOC SUPRANORMATIV PE BAZĂ DE COMANDA FERMĂ URMĂTOARELE MATERIALE : — PLĂCI GRESIE ; — BUTOAIE DIN TABLĂ DE 200 LITRI; — DALE NEVADA; — ROBINEȚI ABURI 0100 ȘI 0­50 MM. LISTA COMPLETĂ SE POATE CONSULTA LA SERVICIUL A­­PROVIZIONARE, TELEFON 3159.

Next