Pentru Socialism, septembrie 1970 (Anul 20, nr. 5161-5186)

1970-09-15 / nr. 5173

A 1 r r A pmmrm­m rmms mm, vm­m i ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XX nr. 5173 Marți 15 septembrie 1970 4 pagini — 30 de ban! SALUTUL Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România adresat cadrelor didactice și elevilor cu prilejul deschiderii noului an școlar Stimați tovarăși învățători și profesori, Dragi elevi. cu prilejul începerii noului an de învățământ, Comitetul tras al Partidului Comunist Cen­Ro­mân, Consiliul de Stat și Con­siliul de Miniștri ale Republicii Socialiste România adresează un călduros salut corpului didactic și elevilor, organizațiilor de partid și tineret din școli, părin­ților și tuturor acelora care, prin munca și strădaniile lor, partici­pă la nobila operă de instruire și educare a tineretului la progresul și înflorirea patriei, școlii românești. Deschiderea noului an școlar are loc în condițiile când întrea­ga țară își desfășoară larg forțe­le pentru înfăptuirea cu succes a prevederilor ultimului an cincinalului și trecerea la urmă­al­torul plan de cinci ani, cînd acti­vitatea creatoare din patria noas­tră se concretizează în noi și în­semnate realizări în domeniul e­­conomiei, științei și culturii — expresie a atașamentului nem­ăr­­ginit al întregului popor față de politica marxist-leninistă a parti­dului și statului, a hotărîrii sale de a transpune în viață vastul program stabilit de cel X-lea Congres al Partidului de­ al Co­munist Român, în vederea dez­voltării multilaterale a societă­ții noastre socialiste. Acest an școlar marchează un moment de seamă în procesul transpunerii în viață a Directive­lor Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român cu privi­re la dezvoltarea și perfecționa­rea învățămîntului de toate cele. Se încheie cuprinderea gra­în clasa I a tuturor copiilor de vîrsta de 0 ani și începe funcțio­na­narea cu toate clasele a școlii generale de 10 ani. Se continuă acțiunea de modernizare și per­fecționare a învățămîntului — ceea ce-i va da posibilitatea să răspundă î­ntr-o măsură și mai mare cerințelor sporite pe opera de edificare socialistă care progresul general al țării le pu­și­ne în fața sa. Ne exprimăm convingerea că membrii corpului dida­ctic, puter­nicul detașament al învățători­lor, profesorilor și educatorilor — a cărui activitate se bucură de o înaltă stimă și prețuire din­ partea partidului și statului, a întregului popor — își­ va­ dăr­ui­ cu­ însufleți­re și devotament priceperea și întreaga cunoștințele, la expe­riență pentru educarea și instrui­rea tinerelor generații, astfel cu credință idealurile slujind de progres și civilizație ale națiunii socialiste, ale înfloririi materia­le și spirituale a patriei. Profesori, învățători și educa­tori! Munca dumneavoastră, cadrelor didactice, trebuie să o­­­­fere elevilor datele cele mai im­portante ale științei și tehnicii moderne, să le dezvolte gîndirea creatoare, interesul și pasiunea pentru studiu și cercetare, să le stimuleze aptitudinile și talen­tele, să-i­ pregătească temeinic pentru viață, să-i formeze ca buni și de nădejde constructori ai socialismului în patria noastră. Receptivă la cerințele concrete ale societății noastre, școala tre­buie să educe tineretul în spiri­tul respectului și dragostei față de muncă, ajutîndu-l să-și însu­șească temeinice deprinderi pen­(Continu­are in pag. a 3-a) I ÎNCEPUT DE I SCOLIE Eveniment important, deschiderea noului an șco­lar angajează toate vîrste­­le: copii, părinți, reuniți sub impulsul bunici, luiași perpetuu efort ace­de învățare, de transmitere a din generație în generație valorilor științifice și culturale din inestimabilul tezaur al inteligenței uma­ne. De la învățarea prime­lor litere de alfabet pînă la momentul definitoriu al alegerii profesiei eforturi­le se multiplică în caden­ța cerută de actuala dina­mică a dezvoltării social­­culturale a țării. In județul nostru, la tradiționalul ceas de în­ceput, peste 80 000 de elevi se vor alătura colegilor lor din celelalte școli ale patriei. Dintre aceștia 9.700 se vor întîlni pentru prima dată cu caietele și manualele școlare, cu das­căli știutori de multe, cu ritmarea timpului în ore avînd hotărnicie sunet de clopoțel. In fiecare zi mul­țime de păpuși și mingi vor rămîne abandonate, iar drumurile vor avea un sens mai precis: școala­­ începutul de an școlar 1970—1971 aduce și o sem­nificație inedită: primii e­­levi ai clasei a X-a a șco­lilor generale. In școlile din Maramureș pentru în­­ttia oară aproximativ 1.000 de elevi vor deschide ma­nualele de debut ale aces­tei clase. Vacanta își înclină stea­­gurile voiajînd doar , în colțurile intime ale adu­cerilor aminte. Dincolo de acestea vacanta își etalea­ (Continuare in pag. a 2-a) A In pagina a 3-a Duminică cu soare dar... plină de nori Fotbal — Divizia A, B și C Handbal, Divizia B, seria a li-a *masculin !“__| % In zilele de 11 și 12 septembrie a.c., o delegație de partid și guver­namentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist­ Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întîlnit, la Ruse și Giurgiu, cu o de­legație de partid și guvernamenta­lă a Republicii Populare Bulgaria, condusă de tovarășul Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii Po­pulare Bul­garia. Din partea română la întîlnire au participat: Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România; Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. P.C.R., vicepreședinte al Consiliu­­l­­ui de Miniștri al Republicii Socia­liste România; ing. Octavian Groza, membru supleant al C.C. al P.C.R., ministrul energiei elec­trice; Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România la Sofia. Din partea bulgară au participat: Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.B., prim-vice­­președinte al Consiliului de Mi­niștri al Republicii Populare Bul­garia; Pencio Kubadinski membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.B., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Bulgaria; ing. Constantin Populare Popov, membru supleant al C.C. al P.C.R , ministrul energeticii și combusti­bilului din Republica Populară Bulgaria. Delegațiile au avut convorbiri o­­ficiale, au vizitat unele obiective economice din cele două țări, s-au întîlnit cu oameni ai muncii, acti­viști de partid și de stat. La Ruse, oaspeții români au vizitat centrul județean de calcul, iar în comuna Straklevo gospodăria agricolă coo­perativă de muncă ,,Al VlII-lea Congres al P.C.R.", oaspeții bulgari au vizitat complexul zootehnic de la Giurgiu Nord și întreprinderea agricolă de stat, Copăceni. Conducătorii de partid și de stat din cele două țări au fost întîmpî­­nați pretutindeni cu multă căldură și ospitalitate — expresie a senti­mentelor de prietenie și stimă re­ciprocă ce caracterizează relațiile, cu vechi tradiții, dintre poporul român și bulgar, dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comu­nist Bulgar. In cadrul întâlnirii, delegațiile au examinat unele probleme privind realizarea complexului hidroener­getic din zona Islaz-Somovit, pe Dunăre, și au adoptat hotărârea de a continua lucrările de proiectare ținîndu-se seama de folosirea com­plexă a potențialului hidroenergetic al fluviului Dunărea, în special de cel al porțiunii român­o-bulgare. In acest scop, a fost semnat un pro­tocol special. Delegațiile au făcut,­de asemenea, un schimb de păreri în legătură cu relațiile bilaterale — în domeniul economic, tehnico-științific — constatând cu satisfație că acestea se dezvoltă în mod fructuos. Toto­dată, delegațiile au constatat că e­­xistă condiții pentru o zi mai ma­re dezvoltare a relațiilor multilate­rale, precum și posibilități încă ne­folosite în domeniul colaborării e­conomice dintre cele două țări. In acest scop au fost luate hotărîri corespunzătoare pentru lărgirea pe mai departe a colaborării economi­ce, îndeosebi în domeniul cooperă­rii și specializării în producția in­dustrială. In acest sens a fost sem­nat un protocol special. Cele două delegații, apreciind pozitiv relațiile de prietenie și co­laborare dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist Bul­gar, au reafirmat hotărîrea de a dezvolta schimbul de experiență, întîlnirile tovărășești, informarea reciprocă și consultările în proble­me de interes comun. S-a convenit ca o delegație de partid și guvernamentală a Republi­cii Socialiste România să facă o vi­zită oficială în Republica Populară Bulgaria, în luna noiembrie 1970,­ cu care prilej să fie semnat. Trata­tul de prietenie, colaborare și asis­tență mutuală între Republica So­cialistă România și Republica Popu­lară Bulgaria. Delegațiile au făcut un schimb de păreri cu privire la unele probleme ale situației internaționa­le actuale. Părțile au reafirmat ho­tărîrea lor de a contribui­­­a instau­rarea unui climat de colaborare și securitate în Balcani, în și în întreaga lume, de a Europa s milita pentru întărirea mișcării comunis­te și muncitorești internaționale, a tuturor forțelor antiimperialiste, democratice și progresiste. Convorbirile s-au desfășurat în spiritul prieteniei și colaborării re­ciproce. Cele două delegații au apreciat că intîlnirea și convorbirile care au avut loc constituie o contribu­ție la dezvoltarea multilaterală a relațiilor de prietenie și colabora­re dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria, dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist Bul­gar, în interesul popoarelor român și bulgar, al cauzei socialismului și păcii, dintre întîlnirea prietenească delegația de partid și guvernamentală română condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu și delegația de partid și guvernamentală bulgară condusă de tovarășul Todor Jivkov C­OMUNICAT Planetariul din Baia Mare. ANCHETA SOCIALA Repa­usul pentru masa­și prevedere răstălmăcită că­­ un lucru bine știut repausul masă este un pentru mijloc eficient prin care sa­lariatul, indiferent de specificul preocupări­lor, are posibilitatea să-și refacă forțele de­­ muncă și să-și recape­te agerimea și abili­tatea diminuate după cîteva ceasuri de e­­fort. In acest sens Co­dul muncii la articolele 51 și 52 prevede expres că în timpul zilei de lucru se va acorda an­gajaților un pentru masă care repaus nu se include în durata timpului de muncă. Durata repausului va fi de cel puțin 12 oră și de cel mult o oră. Prevederea este clară. La toate întreprinderi­le și instituțiile s-a introdus în mod ofi­cial repausul pentru masă cu o durată de 30 de minute. Pe parcurs însă repausul pentru masă a­­ fost în unele locuri ajustat­, știrbit, înjumătățit, s-au manifestat ten­dințe chiar de a-i eli­mina cu desăvîrșire. Spre a ne convinge de situația reală în a­­ceastă direcție am în­treprins o anchetă în unități economice și instituții. Am ascultat păreri ale factorilor de răspundere cît­­ și ale unor salariați mai ales din municipiul Baia Mare. La Centrala minieră am găsit o deosebită preocupare al factori­lor de răspundere în­dreptată către îmbu­nătățirea continua disciplinei muncii, a a utilizării cu o maximă eficiență a orelor­ a­­fectate producției, atît a salariaților de mine și unități de pre­sa lucrare ,cît și a celor din domeniul tehnico­­administrativ. Repau- VASILE OANȚĂ (Continuare pag. a 2-a) în VASILE BAIEȘ, in­structor cu legislația muncii la Consiliul județean Maramureș al U.G.S.R. încheierea convorbirilor oficiale La 12 septembrie s-au încheiat la Giurgiu convorbirile oficiale în­tre delegația de partid și guver­namentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, și delegația de partid și guver­namentală a Republicii Populare Bulgaria, condusă de tovarășul Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Certlral al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri al Republi­cii Populare Bulgaria. Convorbirile s-au desfășurat în­­tr-o atmosferă tovărășească, cor­dială. t*&!>&<X>0.000000!XXì 00†X>0¹ X›000<¹&&&&G<‹lа 00"&C›OOOQQ<S actualitatea internațională • Cea de-a 25-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. în­cepe astăzi. • Orientul Apropiat. • Se aduză un complot împotriva candidatului stîngii chiliene. • O noua escalada­re a războiului dus de S.U.A. in Laos. • O lume dispărută. O privire asupra opțiunilor culturale ale caselor de cultură nu obligă la tratarea exhausti­vă a activităților desfășurate aici, dar impune abordarea unor chestiuni de orientare, meto­dologie și finalitate — adică tocmai ceea ce-și propune ma­terialul de față. Sunt mulți ani de ,cînd casele de cultură și-au asumat răspun­derea de a fi foruri de la care se cere o emanație spirituală și unde află omul în orele sale libere un joc de popas util, lo­cul unde oamenii își pot afir­ma înclinațiile spre frumos. Cum se produc toate acestea astăzi și care este cadrul inte­lectual în care se pun proble­mele culturale la aceste institu­ții? Timp de cîteva zile am văzut la fața­­ locului activiști cultu­rali săvîrșind un proces firesc de muncă, am cunoscut, gîndu­­rile și intențiile lor și mai a­­les am înregistrat eforturile lor de autodepășire. Nu este mai puțin adevărat că nu întotdea­una aceste aspirații teoretice au devenit viabile, motivele fiind multiple și ne vom ocupa de unele în continuare. Mai mult ca în alți ani în cîmpul magnetic al caselor de cultură au intrat manifestări ca­re au suscitat interesul oame­nilor într-un grad înalt, axate pe ideea popularizării eveni­mentelor de însemnătate social­­politică petrecute în țara noas­tră în ultima vreme. S-au reți­nut atenției noastre dezbateri­le publice pe teme cum ar fi: ,,Inițiative ale României pen­tru dezvoltarea colaborării în­tre popoare și consolidarea pă­cii în lume"; „înflorirea națiu­nii socialiste — dezvoltarea forței și coeziunii ei"; „Colabo­rarea și alianța frățească a Ro­mâniei cu tarile sistemului mondial socialist" etc., tinute de intelectuali prestigioși, acți­uni care au avut ecoul meritat și dorit. La Vișeul de Sus, Si­­ghetul Marmatiei, Borșa și Clu­bul Baia Borșa au remarcat o acută receptivitate față de i­­deile majore desprinse din do­cumentele de partid și­ de stat, din programul de înflorire a României socialiste, străduința de a răspunde operativ și com­petent la nevoile de informare ale publicului. Ceea ce se re­marcă în mod deosebit este că s-a renunțat în bună parte la metoda lectorului-cititor, mo­dalitate cu totul in practica muncii ineficientă culturale. Formele de transmitere au fost cele devenite clasice: simpozi­oane, expuneri libere, dezbateri, întrebări și răspunsuri etc., în­tregite mai întotdeauna cu cite un spectacol folcloric repre­zentativ. . . Din nefericire însă frecven­ța acestor acțiuni nu este con­stantă. Dacă în lunile de iarnă la Sighetul Marmației și Borșa aveau loc cite patru-cinci ase­menea acțiuni pe lună, în pe­rioada următoare ele au scă­zut simțitor. La toate casele de­­ cultură vizitate s-a observat tendința de organizare a aces­tui tip de activități mai mult în întreprinderile și instituțiile o­­rășenești respective, foarte rar și aproape deloc în sediile lă­­cașelor de cultură, care ar fi putut oferi un cadru auditiv mai larg și condiții cu mult mai bune. De un interes aparte s-au bucurat la Vișeul de Sus și Si­ghetul Marmației manifestările de transmitere a valorilor lite­raturii, științei și culturii româ­nești și universale, cu o frec­vență statornică și cu o orien­tare demnă de­ relevat, desfă­șurate sub forma unor șezători literare, concursuri de recitări, montaje­­ de versuri din poeți consacrați, seri ale folclorului literar din mediul sătesc și muncitoresc etc. Amintim aici acțiunile „Omagiu­l Luceafăru­lui", „Poeții români cîntă li­bertatea", „Meșteri Manole con­temporani", „11 mii de cruci", „Jean de la Fontaine" etc. (la Vi­șeul de Sus), „Ion Creangă"; procesul literar al romanului „Tăunul"; concursul literar „Dialogul cărților", „Umorul în opera lui Creangă" și altele (la Sighetul Marmației). Am sugera totuși colectivelor caselor de cultură o mai mare diversitate de forme in propa­garea valorilor culturii și in­troducerea în practica curentă a caselor de cultură a „Alma­nahului cultural", o modalitate nouă deosebit de atractivă ini­țiată de Comitetul județean pen­tru cultură și artă și prezen­tată de altfel într-un schimb de experiență cu directorii de case de cultură în iarna aces­tui an la Vișeul de Sus. Aceas­tă­ formă oferă prilejul folosirii tuturor mijloacelor audio-vizu­­ale de care dispun la această oră instituțiile culturale. „Almanahul cultural" nu se suprapune clasicei forme a bri­găzilor științifice și nici n-o su­plinește. De altfel pe această linie, mai ales la Vișeul de Sus și Sighetul Marmației brigăzile științifice au efectua­, 11 și res­pectiv 7 deplasări în întreprin­deri, cartierele orașului, gurile de exploatare minieră și fores­tieră și în comunele apropiate. V. R. GHENCEANU V. LESCHIANU (Continuare in pag. a 2-a) OPȚIUNILE CULTURALE ALE CASELOR DE CULTURĂ ” k à O s­s­s \ \ \ s * \

Next