Pentru Socialism, septembrie 1970 (Anul 20, nr. 5161-5186)
1970-09-15 / nr. 5173
A 1 r r A pmmrmm rmms mm, vmm i ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XX nr. 5173 Marți 15 septembrie 1970 4 pagini — 30 de ban! SALUTUL Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România adresat cadrelor didactice și elevilor cu prilejul deschiderii noului an școlar Stimați tovarăși învățători și profesori, Dragi elevi. cu prilejul începerii noului an de învățământ, Comitetul tras al Partidului Comunist CenRomân, Consiliul de Stat și Consiliul de Miniștri ale Republicii Socialiste România adresează un călduros salut corpului didactic și elevilor, organizațiilor de partid și tineret din școli, părinților și tuturor acelora care, prin munca și strădaniile lor, participă la nobila operă de instruire și educare a tineretului la progresul și înflorirea patriei, școlii românești. Deschiderea noului an școlar are loc în condițiile când întreaga țară își desfășoară larg forțele pentru înfăptuirea cu succes a prevederilor ultimului an cincinalului și trecerea la urmăaltorul plan de cinci ani, cînd activitatea creatoare din patria noastră se concretizează în noi și însemnate realizări în domeniul economiei, științei și culturii — expresie a atașamentului nemărginit al întregului popor față de politica marxist-leninistă a partidului și statului, a hotărîrii sale de a transpune în viață vastul program stabilit de cel X-lea Congres al Partidului de al Comunist Român, în vederea dezvoltării multilaterale a societății noastre socialiste. Acest an școlar marchează un moment de seamă în procesul transpunerii în viață a Directivelor Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu privire la dezvoltarea și perfecționarea învățămîntului de toate cele. Se încheie cuprinderea graîn clasa I a tuturor copiilor de vîrsta de 0 ani și începe funcționanarea cu toate clasele a școlii generale de 10 ani. Se continuă acțiunea de modernizare și perfecționare a învățămîntului — ceea ce-i va da posibilitatea să răspundă într-o măsură și mai mare cerințelor sporite pe opera de edificare socialistă care progresul general al țării le pușine în fața sa. Ne exprimăm convingerea că membrii corpului didactic, puternicul detașament al învățătorilor, profesorilor și educatorilor — a cărui activitate se bucură de o înaltă stimă și prețuire din partea partidului și statului, a întregului popor — își va dărui cu însuflețire și devotament priceperea și întreaga cunoștințele, la experiență pentru educarea și instruirea tinerelor generații, astfel cu credință idealurile slujind de progres și civilizație ale națiunii socialiste, ale înfloririi materiale și spirituale a patriei. Profesori, învățători și educatori! Munca dumneavoastră, cadrelor didactice, trebuie să ofere elevilor datele cele mai importante ale științei și tehnicii moderne, să le dezvolte gîndirea creatoare, interesul și pasiunea pentru studiu și cercetare, să le stimuleze aptitudinile și talentele, să-i pregătească temeinic pentru viață, să-i formeze ca buni și de nădejde constructori ai socialismului în patria noastră. Receptivă la cerințele concrete ale societății noastre, școala trebuie să educe tineretul în spiritul respectului și dragostei față de muncă, ajutîndu-l să-și însușească temeinice deprinderi pen(Continuare in pag. a 3-a) I ÎNCEPUT DE I SCOLIE Eveniment important, deschiderea noului an școlar angajează toate vîrstele: copii, părinți, reuniți sub impulsul bunici, luiași perpetuu efort acede învățare, de transmitere a din generație în generație valorilor științifice și culturale din inestimabilul tezaur al inteligenței umane. De la învățarea primelor litere de alfabet pînă la momentul definitoriu al alegerii profesiei eforturile se multiplică în cadența cerută de actuala dinamică a dezvoltării socialculturale a țării. In județul nostru, la tradiționalul ceas de început, peste 80 000 de elevi se vor alătura colegilor lor din celelalte școli ale patriei. Dintre aceștia 9.700 se vor întîlni pentru prima dată cu caietele și manualele școlare, cu dascăli știutori de multe, cu ritmarea timpului în ore avînd hotărnicie sunet de clopoțel. In fiecare zi mulțime de păpuși și mingi vor rămîne abandonate, iar drumurile vor avea un sens mai precis: școala începutul de an școlar 1970—1971 aduce și o semnificație inedită: primii elevi ai clasei a X-a a școlilor generale. In școlile din Maramureș pentru înttia oară aproximativ 1.000 de elevi vor deschide manualele de debut ale acestei clase. Vacanta își înclină steagurile voiajînd doar , în colțurile intime ale aducerilor aminte. Dincolo de acestea vacanta își etalea (Continuare in pag. a 2-a) A In pagina a 3-a Duminică cu soare dar... plină de nori Fotbal — Divizia A, B și C Handbal, Divizia B, seria a li-a *masculin !“__| % In zilele de 11 și 12 septembrie a.c., o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, s-a întîlnit, la Ruse și Giurgiu, cu o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria, condusă de tovarășul Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Bulgaria. Din partea română la întîlnire au participat: Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România; Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România; ing. Octavian Groza, membru supleant al C.C. al P.C.R., ministrul energiei electrice; Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România la Sofia. Din partea bulgară au participat: Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.B., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Bulgaria; Pencio Kubadinski membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.B., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Bulgaria; ing. Constantin Populare Popov, membru supleant al C.C. al P.C.R , ministrul energeticii și combustibilului din Republica Populară Bulgaria. Delegațiile au avut convorbiri oficiale, au vizitat unele obiective economice din cele două țări, s-au întîlnit cu oameni ai muncii, activiști de partid și de stat. La Ruse, oaspeții români au vizitat centrul județean de calcul, iar în comuna Straklevo gospodăria agricolă cooperativă de muncă ,,Al VlII-lea Congres al P.C.R.", oaspeții bulgari au vizitat complexul zootehnic de la Giurgiu Nord și întreprinderea agricolă de stat, Copăceni. Conducătorii de partid și de stat din cele două țări au fost întîmpînați pretutindeni cu multă căldură și ospitalitate — expresie a sentimentelor de prietenie și stimă reciprocă ce caracterizează relațiile, cu vechi tradiții, dintre poporul român și bulgar, dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist Bulgar. In cadrul întâlnirii, delegațiile au examinat unele probleme privind realizarea complexului hidroenergetic din zona Islaz-Somovit, pe Dunăre, și au adoptat hotărârea de a continua lucrările de proiectare ținîndu-se seama de folosirea complexă a potențialului hidroenergetic al fluviului Dunărea, în special de cel al porțiunii româno-bulgare. In acest scop, a fost semnat un protocol special. Delegațiile au făcut,de asemenea, un schimb de păreri în legătură cu relațiile bilaterale — în domeniul economic, tehnico-științific — constatând cu satisfație că acestea se dezvoltă în mod fructuos. Totodată, delegațiile au constatat că există condiții pentru o zi mai mare dezvoltare a relațiilor multilaterale, precum și posibilități încă nefolosite în domeniul colaborării economice dintre cele două țări. In acest scop au fost luate hotărîri corespunzătoare pentru lărgirea pe mai departe a colaborării economice, îndeosebi în domeniul cooperării și specializării în producția industrială. In acest sens a fost semnat un protocol special. Cele două delegații, apreciind pozitiv relațiile de prietenie și colaborare dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist Bulgar, au reafirmat hotărîrea de a dezvolta schimbul de experiență, întîlnirile tovărășești, informarea reciprocă și consultările în probleme de interes comun. S-a convenit ca o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România să facă o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria, în luna noiembrie 1970, cu care prilej să fie semnat. Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. Delegațiile au făcut un schimb de păreri cu privire la unele probleme ale situației internaționale actuale. Părțile au reafirmat hotărîrea lor de a contribuia instaurarea unui climat de colaborare și securitate în Balcani, în și în întreaga lume, de a Europa s milita pentru întărirea mișcării comuniste și muncitorești internaționale, a tuturor forțelor antiimperialiste, democratice și progresiste. Convorbirile s-au desfășurat în spiritul prieteniei și colaborării reciproce. Cele două delegații au apreciat că intîlnirea și convorbirile care au avut loc constituie o contribuție la dezvoltarea multilaterală a relațiilor de prietenie și colaborare dintre Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria, dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist Bulgar, în interesul popoarelor român și bulgar, al cauzei socialismului și păcii, dintre întîlnirea prietenească delegația de partid și guvernamentală română condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu și delegația de partid și guvernamentală bulgară condusă de tovarășul Todor Jivkov COMUNICAT Planetariul din Baia Mare. ANCHETA SOCIALA Repausul pentru masași prevedere răstălmăcită că un lucru bine știut repausul masă este un pentru mijloc eficient prin care salariatul, indiferent de specificul preocupărilor, are posibilitatea să-și refacă forțele de muncă și să-și recapete agerimea și abilitatea diminuate după cîteva ceasuri de efort. In acest sens Codul muncii la articolele 51 și 52 prevede expres că în timpul zilei de lucru se va acorda angajaților un pentru masă care repaus nu se include în durata timpului de muncă. Durata repausului va fi de cel puțin 12 oră și de cel mult o oră. Prevederea este clară. La toate întreprinderile și instituțiile s-a introdus în mod oficial repausul pentru masă cu o durată de 30 de minute. Pe parcurs însă repausul pentru masă a fost în unele locuri ajustat, știrbit, înjumătățit, s-au manifestat tendințe chiar de a-i elimina cu desăvîrșire. Spre a ne convinge de situația reală în această direcție am întreprins o anchetă în unități economice și instituții. Am ascultat păreri ale factorilor de răspundere cît și ale unor salariați mai ales din municipiul Baia Mare. La Centrala minieră am găsit o deosebită preocupare al factorilor de răspundere îndreptată către îmbunătățirea continua disciplinei muncii, a a utilizării cu o maximă eficiență a orelor afectate producției, atît a salariaților de mine și unități de presa lucrare ,cît și a celor din domeniul tehnicoadministrativ. Repau- VASILE OANȚĂ (Continuare pag. a 2-a) în VASILE BAIEȘ, instructor cu legislația muncii la Consiliul județean Maramureș al U.G.S.R. încheierea convorbirilor oficiale La 12 septembrie s-au încheiat la Giurgiu convorbirile oficiale între delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și delegația de partid și guvernamentală a Republicii Populare Bulgaria, condusă de tovarășul Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Certlral al Partidului Comunist Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Bulgaria. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă tovărășească, cordială. t*&!>&<X>0.000000!XXì 00†X>0¹ X›000<¹&&&&G<‹lа 00"&C›OOOQQ<S actualitatea internațională • Cea de-a 25-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. începe astăzi. • Orientul Apropiat. • Se aduză un complot împotriva candidatului stîngii chiliene. • O noua escaladare a războiului dus de S.U.A. in Laos. • O lume dispărută. O privire asupra opțiunilor culturale ale caselor de cultură nu obligă la tratarea exhaustivă a activităților desfășurate aici, dar impune abordarea unor chestiuni de orientare, metodologie și finalitate — adică tocmai ceea ce-și propune materialul de față. Sunt mulți ani de ,cînd casele de cultură și-au asumat răspunderea de a fi foruri de la care se cere o emanație spirituală și unde află omul în orele sale libere un joc de popas util, locul unde oamenii își pot afirma înclinațiile spre frumos. Cum se produc toate acestea astăzi și care este cadrul intelectual în care se pun problemele culturale la aceste instituții? Timp de cîteva zile am văzut la fața locului activiști culturali săvîrșind un proces firesc de muncă, am cunoscut, gîndurile și intențiile lor și mai ales am înregistrat eforturile lor de autodepășire. Nu este mai puțin adevărat că nu întotdeauna aceste aspirații teoretice au devenit viabile, motivele fiind multiple și ne vom ocupa de unele în continuare. Mai mult ca în alți ani în cîmpul magnetic al caselor de cultură au intrat manifestări care au suscitat interesul oamenilor într-un grad înalt, axate pe ideea popularizării evenimentelor de însemnătate socialpolitică petrecute în țara noastră în ultima vreme. S-au reținut atenției noastre dezbaterile publice pe teme cum ar fi: ,,Inițiative ale României pentru dezvoltarea colaborării între popoare și consolidarea păcii în lume"; „înflorirea națiunii socialiste — dezvoltarea forței și coeziunii ei"; „Colaborarea și alianța frățească a României cu tarile sistemului mondial socialist" etc., tinute de intelectuali prestigioși, acțiuni care au avut ecoul meritat și dorit. La Vișeul de Sus, Sighetul Marmatiei, Borșa și Clubul Baia Borșa au remarcat o acută receptivitate față de ideile majore desprinse din documentele de partid și de stat, din programul de înflorire a României socialiste, străduința de a răspunde operativ și competent la nevoile de informare ale publicului. Ceea ce se remarcă în mod deosebit este că s-a renunțat în bună parte la metoda lectorului-cititor, modalitate cu totul in practica muncii ineficientă culturale. Formele de transmitere au fost cele devenite clasice: simpozioane, expuneri libere, dezbateri, întrebări și răspunsuri etc., întregite mai întotdeauna cu cite un spectacol folcloric reprezentativ. . . Din nefericire însă frecvența acestor acțiuni nu este constantă. Dacă în lunile de iarnă la Sighetul Marmației și Borșa aveau loc cite patru-cinci asemenea acțiuni pe lună, în perioada următoare ele au scăzut simțitor. La toate casele de cultură vizitate s-a observat tendința de organizare a acestui tip de activități mai mult în întreprinderile și instituțiile orășenești respective, foarte rar și aproape deloc în sediile lăcașelor de cultură, care ar fi putut oferi un cadru auditiv mai larg și condiții cu mult mai bune. De un interes aparte s-au bucurat la Vișeul de Sus și Sighetul Marmației manifestările de transmitere a valorilor literaturii, științei și culturii românești și universale, cu o frecvență statornică și cu o orientare demnă de relevat, desfășurate sub forma unor șezători literare, concursuri de recitări, montaje de versuri din poeți consacrați, seri ale folclorului literar din mediul sătesc și muncitoresc etc. Amintim aici acțiunile „Omagiul Luceafărului", „Poeții români cîntă libertatea", „Meșteri Manole contemporani", „11 mii de cruci", „Jean de la Fontaine" etc. (la Vișeul de Sus), „Ion Creangă"; procesul literar al romanului „Tăunul"; concursul literar „Dialogul cărților", „Umorul în opera lui Creangă" și altele (la Sighetul Marmației). Am sugera totuși colectivelor caselor de cultură o mai mare diversitate de forme in propagarea valorilor culturii și introducerea în practica curentă a caselor de cultură a „Almanahului cultural", o modalitate nouă deosebit de atractivă inițiată de Comitetul județean pentru cultură și artă și prezentată de altfel într-un schimb de experiență cu directorii de case de cultură în iarna acestui an la Vișeul de Sus. Această formă oferă prilejul folosirii tuturor mijloacelor audio-vizuale de care dispun la această oră instituțiile culturale. „Almanahul cultural" nu se suprapune clasicei forme a brigăzilor științifice și nici n-o suplinește. De altfel pe această linie, mai ales la Vișeul de Sus și Sighetul Marmației brigăzile științifice au efectua, 11 și respectiv 7 deplasări în întreprinderi, cartierele orașului, gurile de exploatare minieră și forestieră și în comunele apropiate. V. R. GHENCEANU V. LESCHIANU (Continuare in pag. a 2-a) OPȚIUNILE CULTURALE ALE CASELOR DE CULTURĂ ” k à O sss \ \ \ s * \