Pentru Socialism, ianuarie 1971 (Anul 21, nr. 5266-5290)
1971-01-13 / nr. 5274
I A i ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anum(X^n 5274^^Jmbereur^ Mai mult timp pentru dialogul cu cetățenii Tema discuției noastre: _ Perfecționarea activității consiliului popular, a stilului și metodelor de muncă, creșterea răspunderii, inițiativei proprii în îndeplinirea atribuțiilor, a sarcinilor de serviciu și obștești. Interlocutor — tovarășul LUDOVIC POP, primvicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Baia Mare. 1. — Așadar, cum materializează în domeniul seciv. de activitate obiectivul stabilit de partid — perfecționarea întregii vieți economice și sociale ? — Ar fi multe de spus, în orice caz, tipic este faptul că indicațiile conducerii partidului, măsurile legislative privind perfecționarea activității consiliilor populare se răsfrîng tonic în munca noastră zilnică, în relațiile cu cetățenii, în sfera iorgreselor lor , în ultima instanță, aș zice, în rezultatele dobîndite în economia locală, în viata social-culturală, pe plan edilitar-gospodăresc, în servirea cetățenilor. Intre altele , m-aș referi la legătura noastră, a consiliului popular, a comitetului executiv, cu cetățenii. Am căutat și căutăm ca ea să fie cît mai mul ramificată, să funcționeze „pe toate lungimile de undă“ — în sesiuni, în consfătuirile și întîlnirile deputaților cu alegătorii, în activitatea comitetelor de cetățeni, a asociațiilor de locatari, prin scrisori și sesizări, la orele de audiențe etc. Efectul diversificării acestei legături ? Circa 600 de sugestii, propuneri făcute de cetățeni pentru înfrumusețarea întrebări răspunsuri și buna gospodărire a municipiului, pentru satisfacerea unor drepturi legitime. La fel, rezultatele în înfrumusețarea urbei noastre sunt net superioare față de anii trecuți. în 1970, valoarea lucrărilor executate prin muncă patriotică se ridică la peste 23 milioane lei. Perfecționarea a acționat și pe alte planuri. Nu demult, printr-o hotărîre a Consiliului popular județean s-au stabilit măsuri care să ducă la trecerea unor atribuții și competente asupra consiliilor populare municipale și orășenești. Așa, de pildă, au trecut în subordinea directă a consiliului nostru întreprinderea de industrie locală „Băimăreana“, Întreprinderea comunală și I.G.O. De asemenea, s-au fixat măsuri pentru întărirea controlului asupra unităților întreprinderii de morărit și panificație, care sînt pe raza municipiului nostru, în domeniul învățămîntului — finanțarea liceelor de cultură generală se va face din bugetul consiliului municipal. Măsuri similare au fost adoptate și în ce privește unitățile sanitare, acordarea de ajutoare ocazionale, în general pe linia asistenței sociale. Toate acestea asigură lărgirea competenței consiliului, rezolvarea mai rapidă a problemelor economice și sociale din unitățile subordonate, deservirea mai bună a populației și altele. 2. — Ce îmbunătățiri s-au adus și se aduc în activitatea consiliului popular, în stilul și metodele de muncă ale comitetului său executiv ? — în primul rînd, organizăm mai bine sesiunile consiliului, ședințele comitetului executiv, ale biroului permanent. Cum ? îmbogățind problematica acestora, urmărind creșterea eficienței lor prin adoptarea unor hotărîri și decizii concrete, specifice municipiului, în alt sens, rapoartele, informările, proiectele de hotărîri sunt puse la dispoziția deputaților și invitaților cu cîteva zile înainte pentru a fi studiate, ca oamenii care doresc să ia cuvîntul în sesiune, la ședință să-și poată afirma opinia, punctul de vedere, să poată veni cu sugestii, cu propuneri. Ca urmare, dezbaterile sînt la obiect, combative, eficiente. Se scurtează, de asemenea, timpul ședințelor. Avem astfel posibilitatea să ne ocupăm direct, pe teren, de treburile municipiului. Discuție consemnată de V. GRIGORIU (Continuare în pag. a 3-a) la Mogoșa i s-i deschis oficial sezonul de schi. Fßtgi JOAN * mafii nxr Probleme economice majore ale agenda de lucru consiliului Consiliul de conducere al cooperativei agricole din Urmeniș a înscris pe ordinea de zi dezbaterea indicatorilor de plan pe 1971 și măsurile ce se impun pentru realizarea lor. Au fost analizate, așadar, probleme de fond, deosebit de importante, a căror rezolvare constituie baza solidă a activității economice a tuturor cooperatorilor din sat. Spre deosebire de alți ani și în deplină concordanță cu indicațiile date de conducerea partidului, indicatorii de plan sînt putini la număr, reflectînd doar cîteva cifre în expresii cantitative, acordînd în acest fel cooperatorilor deplină libertate de acțiune. Această unitate va produce, bunăoară, în următorul ciclu de producție, 187 tone porumb. Este o cifră minimă. Consiliul de conducere și apoi adunarea generind viață măsurile luate de partid și guvern pentru îmbunătățirea activității în agricultură rară a cooperatorilor va decide pe ce suprafață se va cultiva porumb. Avîndu-se de altfel în vedere situația specifică și posibilitățile concrete existente, la Urmeniș s-au stabilit în total trei culturi: grîu, porumb, și in. Nici o obiecție. Condițiile pedoclimatice sunt favorabile culturilor amintite. Există aici, în acest sens și o experiență îndelungată. Discuții mai aprinse și de un interes major s-au purtat în jurul formelor noi de organizare __ și retribuire a muncii. Tovarășul inginer Gheorghe Gîrboan de la Direcția agricolă județeană a explicat pe înțeles modalitățile practice de aplicare a acordului global și avantajele acestui sistem. S-a consumat timp și energie pînă ce s-a elucidat și dezbătut pe larg metodologia de N SOARE (Continuare în pag. a 3-a) VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU LA ÎNTREPRINDERI INDUSTRIALE DIN JUDEȚUL PRAHOVA După cum este cunoscut, încă în primele zile de lucru ale anului în curs, tovarășul Nicolae Ceaușescu a întreprins o suită de vizite în întreprinderi industriale din județele Brașov și Sibiu, întîlniri de lucru în cadrul cărora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unitățile vizitate, din ministerele de resort, de la județe. Marți 12 ianuarie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Manea Mănescu, Petre Blajovici și Vasile Patilineț, s-a întîlnit din nou cu factorii de conducere și colectivele de salariați, la locul lor de producție, la Uzina de mecanică fină din Sinaia, Uzina mecanică „Neptun“, întreprinderea pentru reparații de utilaj electric (I.R.U.E.) și Uzina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică — Plopeni, Uzina de utilaj chimic și Uzina „1 Mai“ din Ploiești. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare în întîmpinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu și a celorlalți conducători de partid și de stat. Este, de altfel, o prelungire a atmosferei însuflețite ce a domnit pe întreg traseul de la Predeal spre Sinaia, o prelungire a vibrantei primiri făcute secretarului general al partidului la Azuga, Bușteni, Poiana Țapului de mii și mii de cetățeni. Sosirea conducătorilor de partid și de stat în fața noului pavilion tehnico-administrativ al Uzinei de mecanică fină din Sinaia a fost întîmpinată cu ropote de aplauze. Se scanda „P.C.R.— P.C.R.", „Ceaușescu și poporul", „P.C.R.—Ceaușescu". Se flutură stegulete roșii și tricolore. Pe o mare pancartă era înscrisă urarea „Bine ați venit, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu!“. Primul secretar al Comitetului județean — Prahova al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Ilie Cîșu, rostește un cuvînt de bun sosit. Directorul uzinei, inginerul Aurel Boghici, prezintă oaspeților o expoziție unde sînt înfățișate principalele produse ale întreprinderii — aproximativ 30 de tipuri de pompe de injecție necesare echipării tuturor tipurilor de motoare Diesel fabricate în țara noastră, pompe de ulei și distribuitoare hidraulice pentru instalații de mecanizări și automatizări. Vizitînd hala de automate și semifabricate pentru aparatura de precizie, secretarul general partidului se interesează de desasfășurarea procesului de producție, de modul de organizare a fluxului tehnologic. In hala prelucrărilor mecanice, la locurile de muncă ale lăcătușului Stan Mihălcioiu, care lucrează de aproximativ 32 de ani în această uzină, controlorului tehnic de calitate Ion Monta, lăcătușului ajustor Georgeta Voiculescu, tovarășul Nicolae Ceaușescu se oprește și discută cu muncitori despre preocupările lor pentru creșterea producției și productivității muncii, se interesează de condițiile de lucru și de viață ale acestora. Muncitorii, tehnicienii și inginerii, întreg colectivul uzinei aflat la acea oră la locurile de producție, întrerup cîteva clipe activitatea și fac oaspeților o caldă primire. „Bine ați venit în mijlocul nostru, tovarășe Nicolae Ceaușescu!", „Să ne trăiți ani mulți, tovarășe secretar general al partidului!" — sunt urări ce se fac pretutindeni auzite, expresie a sentimentelor de prețuire și dragoste pe care colectivul acestei moderne întreprinderi industriale, ca întregul nostru popor, le nutrește față de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Uzina mecanică din Sinaia, care în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare deosebită, va înregistra înnoiri și mai importante in actualul plan cincinal. Se află în construcție aripa nouă a actualei hale unde se execută pompele de injecție și aparatură de precizie. înainte de încheierea vizitei în această uzină, secretarul general al partidului felicită pe muncitorii, tehnicienii și inginerii acestei unități pentru obținute pînă în prezent succesele și le urează noi victorii în actualul plan cincinal, care, încă din primele zile, a început sub semne de bun augur. Pe parcursul vizitei, constatînd că în unitate există încă multe resurse pentru mărirea volumului și ridicarea necontenită a calității producției, tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă conducerii întreprinderii și ministerului de resort să analizeze toate posibilitățile pentru depășirea prevederilor inițiale ale planului. Dialogul între oaspeți și gazde pe această temă se soldează cu recomandarea ca la sfîrșitul actualului cincinal să se ajungă la o producție de aproximativ 600.000 pompe de injecție, în unități convenționale, față de 510.000 cît era prevăzut inițial. De asemenea, secretarul general al partidului adresează colectivului uzinei îndemnul mobilizator de a depune eforturi stăruitoare pe tărîmul concepției și realizării de mașini, atît pentru necesități proprii, cit și pentru înzestrarea altor întreprinderi. Intrarea în orașul Cîmpina este străjuită de o mare arcadă deasupra căreia stă înscrisă cu litere mari urarea: „Bine ați venit, iubiți conducători de partid și de stat". O mare și entuziastă mulțime de oameni — practic întreaga urbe Cîmpina — este adunată de o parte și de alta a principalei artere de comunicație. Prima întîlnire cu oamenii muncii din Cîmpina are loc la Uzina mecanică „Neptun". O dată cu grupul de tinerețe, ies cu flori în întîmpinarea secretarului general al partidului, a celorlalți oaspeți, vine și Ana Telegescu, cel mai vîrstnic cetățean al Cîmpinei, care, cu emoția firească a momentului, rostește: „Bine-ați venit în mijlocul nostru, tovarășe Ceaușescu. Am 88 de ani, dar în viața mea n-am cunoscut alt conducător mai popular și mai iubit decit dumneavoastră. Bine ați venit!". Directorul uzinei, Ferdinand Iancu, conduce pe oaspeți prin această importantă întreprindere producătoare de reductoare de viteză — piesă componentă la o gamă largă de agregate și instalații pentru industria constructoare de mașini și de trolit pentru ascensoare. Se trece mai întîi prin secția mecanică-montaj. Numeroși muncitori ies în calea tovarășului Nicolae Ceaușescu, adresindu-i cuvinte de bun venit, precum și mulțumiri de a-l avea ca oaspete în aceste zile de început de an, de început de cincinal, cînd în fața lor stau sarcini deosebit de importante pentru materializarea perspectivelor de dezvoltare ale unității în care lucrează. O oprire la locul de muncă al maistrului Vasile Enache prilejuiește un dialog între general al partidului și secretarul muncitorii adunați în jurul său despre felul în care muncitorii își îndeplinesc sarcinile de producție, despre condițiile lor de muncă și de viață. Gazdele informează pe oaspeți că an de an întreprinderea a fost întregită cu noi suprafețe de producție. Dezvoltarea uzinei, arată secretarul general al partidului, poate cunoaște un ritm mai accentuat și recomandă conducerii ministerului de resort, colectivului de conducere al întreprinderii să acorde în continuare o atenție sporită acestei unități. Aici, la Cîmpina — precizează tovarășul Nicolae Ceaușescu — sunt muncitori cu o bogată experiență, cu o veche tradiție, potențial ce se cere valorificat pe trepte mai înalte. Luîndu-se în discuție necesitățile pe ansamblu ale industriei metalurgice și constructoare de mașini din Cîmpina, se emite ideea construirii unei turnătorii unice cu o capacitate de 35.000 tone, realizabilă prin colaborarea tuturor beneficiarilor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează colectivului îndemnul mobilizator de a realiza, încă în 1973, sarcinile prevăzute 1975. „Să revedeți planul, pentru preună cu întregul colectiv îmde salariați — spune secretarul seral — și pînă în februarie gesă prezentați un program de dezvoltare care să permită ca în 1973 să producem 35.000 de reductoare, iar în 1975 să se ajungă la 45— 50.000 bucăți". De la „Neptun", conducătorii de partid și de stat se îndreaptă spre o unitate alăturată — întreprinderea de reparat utilaj electric (I.R.U.E.), aparținînd Ministerului Petrolului. întreprinderea este creația socialismului, s-a născut mic atelier și aniversează dintr-un anul acesta 20 de ani de existență. Pe drept cuvînt, despre uzină se spune că este un fel de mecanic-șef al economiei naționale, deoarece în materie de reparații de utilaje și motoare electrice satisface necesitățile mai tuturor ramurilor economiei noastre naționale. Discutînd cu conducerea întreprinderii, cu adjunctul ministrului petrolului, Ion Nicolae, prezent în uzină, tovarășul Nicolae Ceaușescu subliniază necesitatea extinderii permanente a producției întreprinderii, în cooperare cu alte unități similare din țară și locale. Se arată că producția întreprinderii poate și trebuie să crească substanțial în actualul cincinal și se recomandă ca, în acord cu salariații, planul să fie reevaluat,așezat pe bazele de care realmente dispune întreprinderea. Ca și în întreprinderile vizitate anterior, tovarășul Nicolae Ceaușescu se oprește în dreptul mai multor locuri de muncă, stă de vorbă cu numeroși muncitori, cărora le solicită părerea asupra condițiilor de muncă, asupra posibilităților de extindere a producției și îmbunătățire a calității produselor. Ultimul obiectiv vizitat la Cîmpina este Uzina mecanică, profilată pe fabricația pompelor de extracție, tijelor de pompaj și a altor piese aferente instalațiilor de extracție și foraj. Răspunzînd întrebărilor oaspeților, directorul unitarii, Florin Ditulescu, arată că în ultimul timp unitatea și-a sporit sortimentul produselor fabricate, că prin produsele sale, uzina este cunoscută și peste hotare. în încheierea vizitei la această întreprindere, tovarășul Ceaușescu a recomandat Nicolae utilizarea intensivă a suprafețelor de producție, arătînd că sunt condiții ca uzina cîmpineană să (Continuare în pag. a 3-a) Vă mai aduceți, poate, aminte de personajul din basmul popular — Pepelea, care poseda un cui in casa altuia, servindu-i drept pretext pentru a intra în casa omului de cite ori voia. A Asemenea șicane și șicanalori există din păcate și în vremurile noastre, îmbrăcînd felurite aspecte dintre cele mai paradoxale. Fără să întind vorba, vă voi descrie întîi cum stă chestia cu cuiul în anumite apartamente recent date în folosință în Baia Mare. Cum se poate bate un cui într-un perete din beton? Tehnicianul Mihai Gherasim de pe strada George Enescu nr. 17154 din Baia Mare care ne-a pus această întrebare a stat în dilemă mai multe zile. A primit un apartament într-un bloc din prefabricate și cînd să-și aranjeze mobila nu a putut să-și bată nici măcar un cui pentru a fixa un tablou. Și avea nevoie de 25 de astfel de cuie. Aceeași problemă se ridică la toți locatarii din blocurile din prefabricate. Și nu e un bloc sau două. Sunt 12 blocuri confort I, 3 blocuri confort IV și 9 blocuri turn în cartierul Să- Considerații sar în care nu poți bate un cui în mod obișnuit. Nu mai vorbesc de galeriile pentru perdele. Practic n-ai cum să le prinzi de perete. Proiectantul nu a prevăzut asemenea problemă; constructorul nu are nici o obligativitate pentru a o rezolva, iar beneficiarul — I.G.O. — nu are încă un specialist de bătut cuie în beton. Și cu toate acestea, problema se rezolvă. Cum ? Foarte simplu. Nici nu apuci să-ți aranjezi lucrurile în noul apartament cînd doi lucrători, probabil din construcții, te sună la ușă». — N-aveți de bătut cuie în perete ? înarmați cu un pistol adecvat și cu cuie speciale, cei doi se apucă de treabă, nu înainte de a anunța costul operației: 3 lei cuiul. Cine sînt cei doi și al cui e pistolul nu interesează pe locatar. Principalul e că problema baterii unui cui a fost rezolvată. De ce aceasta inițiativă la particulari și nu la întreprindere de stat sau cooperativvă meșteșugărească ?... In luna decembrie 1970 au date în folosință blocurile nr. 19 fost și 47 de pe strada Victor Babeș. An AL. POIENARU (Continuare în pag. a 3-a) CUIUL LUI PEPELEA f É I