Pentru Socialism, ianuarie 1971 (Anul 21, nr. 5266-5290)

1971-01-22 / nr. 5282

V­i ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXI nr. 5282 Vineri 22 ianuarie 1971 4 pagini — 30 bani wmmmmmm­mmmmtKmsmmm Noi obiective meșteșugărești Uniunea județea­nă a cooperativelor meșteșugărești Ma­ramureș a primit pentru anul în curs, în vederea dezvol­tării bazei materiale de producție, fon­duri fie investiție în valoare de 13.607.000 lei. Prin folosirea acestora, in 1971, la Cooperativa „Guti­­nul“ din Baia Mare va fi terminată con­strucția unei mari hale de tîmplărie cu o suprafață de 2.800 m.p., iar la Coope­rativa „Unirea“ din același municipiu va fi construit un atelier de confecții pentru produse de mică serie. Totoda­tă, in cartierul Să­­sar va fi construit un complex de de­servire meșteșugă­rească, complex care va dispune de ate­liere de croitorie, reparat obiecte de uz casnic, aparate de radio și televi­zoare, de o ceasor­nicărie, o secție pen­tru confecționat pla­­pume. El va fi dat in folosință în se­mestrul II al aces­tui an. Tot In acest an, la Baia Mare se construiește și un mare atelier pentru produse de artiza­nat. Piese de schimb auto întreprinderea in­dustrială „Băimă­­reana“ a asimilat anul acesta în fa­bricație una dintre cele mai complicate piese de schimb au­to— pinionul de a­­tac pornire pentru autocamioane, auto­buze și troleibuze. Cu noul produs, ca­re a fost în fabricație introdus de se­rie, numărul piese­lor de schimb auto pe care le produce această întreprinde­re­ se ridică la pes­te 160 de tipuri. Tot in acest an „Băimăreana“ a in­trodus in fabrica­ție și flanșe pentru etanșeizarea conduc­telor de apă. Numai pentru onorarea u­­nei comenzi primite din străinătate, vor fi produse 120.000 asemenea flanșe. Secție de producție Zestrea industria­lă a orașului Tirgu Căpuș se va îmbo­găți in acest an cu încă nu Este vorba obiectiv­ despre secția de industria­lizare a lemnului, secție pe care A.E.S.E. din locali­tate o construiește in scopul valorifică­rii materialului lem­nos de calitate in­ferioară. Secția, care este proiectată pen­tru a da anual 606 m. c. cheres­­tea, 200 m.c. lăzi­­ambalaje precum și importante canti­tăți de doage pentru butoaie, va avea o suprafață de 400 m.p. Ea va intra in producție in cel de-al II-lea semestru din acest an. Centru stomatologic In orașul Borșa a luat ființă un cen­tru stomatologic, încadrat­ pentru în­ceput, cu 6 medici de specialitate, el a și început controlul medical stomatolo­gic al tuturor ele­vilor din raza ora­șului. Oficii poștale In județ și-au în­ceput activitatea două noi oficii poș­tale. Unul dintre acestea își are se­diul in comuna Bogdan Vodă, iar celălalt funcționea­ză în orașul Borșa, fiind creat pentru deservirea stațiunii de odihnă din a­­ceastă localitate. In vederea mai opera­tivei difuzări a co­respondențelor poș­tale șapte agenții limitrofe municipiu­lui Sighetu Marm­a­­ției, printre care Vălenii Călineștiului, Berbești, Desești și altele au fost regru­pate pe lingă Ofi­ciul II P.T.T.R. Si­­ghetu Marmației. Expoziție In holul Casei de­torului Nicolae Vai­­cultură a sindicate­­i Ja. Expoziția găz­­i­i 1Â . .. duiește circa 60 de lei se află deschi­ tablouri lucrate in­să o expoziție a pic­­ulei. ¹ Premiu pentru tinerii filateliști Cercul de tineret „Cravata roșie“ din Baia Mare a adus filateliștilor mara­mureșeni satisfacția unui succes deose­bit. Participant­ la faza republicană a concursului tematic „Lenin ’70“, organi­zat de Asociația Fi­lateliștilor din Ro­mânia, acesta ciștigat premiul I pe o țară la categoria de vîrstă 9—14 ani. La acest concurs tine­rii filateliști băimă­­reni s-au prezentat cu exponatul „Cau­za lui Lenin este de neînvins“, din 36 de file format de album tip interna­țional, conținînd a­­proape 1.000 de mărci poștale, pli­curi prima zi și cărți maxime, edi­tate de poșta­­ ro­mână și poșta țâ­rilor socialiste, contribuție de sea­­­mă la exponatului realizarea prezen­tat în cadrul aces­tui mare concurs au adus-o tinerii fi­lateliști Adriana Feștilă și Rozalia Pajer de la Școala generală nr. 11, Ovi­­diu Belu, de la Li­ceul de muzică și artă plastică și alți elevi. Film documentar „Institutul de la poalele Murgăului“ se intitulează filmul color, documentar, de scurt metraj, pe care serviciul stu­dii și documentare al Institutului de cercetări și proiec­tări pentru industria minereurilor nefe­roase și metalelor rare Baia Mare s-a realizat în cinstea aniversării semicen­tenarului Partidului Comunist Român. Filmul înfățișează istoricul institutului, fructuoasa activitate desfășurată de spe­cialiștii acestuia pen­tru înfăptuirea po­liticii partidului de promovare a tehni­cii noi în ramura extracției și prelu­crării minereurilor neferoase și rare din bazinul minier al Maramureșului și alte bazine miniere ale țării. Rubrică realizată de O. JOSAN Chip desenat cu lumină Scrisori, audiențe, răspunsuri Una din sarcinile mereu actuale, găsită pe agenda de lucru a instituțiilor și unităților economice, o constituie operativitate soluționarea cu a doleanțe­lor exprimate în cereri, scrisori, la audiențe de către oamenii muncii. Fi­rește, ne referim la solici­tările îndreptățite, legale ale cetățenilor, ale sala­riaților. Ce s-a întreprins la Consiliul popular muni­cipal Baia Mare pentru re­zolvarea în termen a scri­sorilor, pentru a asigura calitatea dorită a audien­țelor ? O statistică ne arată că în­­ cursul anului trecut, pe adresa Consiliului popular municipal au sosit 567 scri­sori și sesizări, 10.700 de cereri, iar peste în audiențe au fost primiți aproape 2.000 de cetățeni. Privind prin prisma cifre­lor, ne dăm seama de volumul mare de muncă ce s-a depus de către sa­lariații consiliului, de preo­cupările lor în domeniul soluționării petițiilor, chestiunilor de interes ge­­­neral sau personal ridicate la orele de audiențe. Este demn de remarcat că cea mai mare parte a scrisorilor au fost reparti­zate membrilor comitetului executiv, șefilor de servi­cii sau birouri, conducă­torilor întreprinderilor sub­­or­donate consiliului. In cea mai mare parte, cetățenii reușesc să intre în posesia răspunsurilor la timp, să găsească în ele detaliile, lămuririle cores­punzătoare — cu alte cu­vinte, calitatea răspunsu­lui să satisfacă. S-ar putea da numeroase exemple de acest fel. Un grup de lo­cuitori din str. 9 Mai au solicitat evacuarea dintr-un canal deschis apelor la rețeaua de canalizare a orașului. Lucrarea a fost executată în­­ termen­ de calitate. La fel, Gavril Bran din Baia Mare a sesizat că un canal din cartierul Valea Roșie este înfundat și prezintă pericol în ca­zul unei viituri. Prin ser­viciul de gospodărie s-a efectuat desfundarea acestui canal. Cereri îndreptățite au fost soluționate și ce­tățenilor Vasile Chiș, din Piața Păcii nr. 13, Ignat Conț din str. G. Coșbuc nr. 7/41 din Baia Mare și altora în limita legalității, posibilităților și urgențe­lor. Vorbind de calitatea răspunsurilor, trebuie să subliniem faptul că comi­tetul executiv a extins me­toda verificării cererilor și sesizărilor pe teren, acasă la petiționari. Aceasta a creat posibilitatea terii problemelor la cunoaș­ința locului și implicit a luării unor decizii operative, cu mai mult discernămînt. Au fost­ verificate și soluțio­nate în acest fel 512 scri­sori, ceea ce reprezintă peste 90 la sută din numă­rul scrisorilor primite. Me­toda a dat satisfacții și ea va fi continuată și în acest an. V. GRIGORAȘ (Continuare în pag. a 2-a) 1 Profiluri noi pe harta județului :-----------------------------------------------------------------------------------------------——-----------[ In cursul cincinalului precedent județului nostru | i-au fost acordate fonduri de investiții de peste­­ patru miliarde lei ! După încheierea cinci­nalului 1966—1970 se desfășoară acțiunea de analiză și sinteză, se cu­leg date, se efectuează comparații. Este un mo­ment de bilanț care, prin scurgerea ireversibilă a timpului, a făcut adune in conținutul să se său înfăptuiri cu profunde semnificații, el ajutindu-ne să privim cu ochii minții dimensiunile reale ale prezentului, iar de pe temeliile aceluia să scrutăm mai lucid per­spectiva spre care, o da­tă pășind pragul anului 1971, ne-am avîntat cu toate forțele. Să aruncăm doar o privire fugară asupra unei secvențe din acest bilanț al cincinalului tre­cut, alegind anume ca­pitolul investiții. Conclu­zia majoră ce se impune de la început constă in faptul că datorită politi­cii științifice a Partidului Comunist Român de dez­voltare armonioasă și ne­întreruptă a forțelor de producție, de perfecțio­nare a întregii vieți eco­nomice și sociale, de in­Industria minieră, ra­mură cu vechi tradiții pe aceste meleaguri, a cu­noscut in anii socialismu­lui un autentic proces de reîntinerire. Bilanțul ani­lor 1966—1970 pune în dicare pe trepte tot înalte de civilizație mai și bunăstare materială și spirituală, Maramureșul, alături de toate zonele patriei, cunoaște o con­tinuă și multilaterală în­florire. Numai în cursul cincinalului precedent, ju­dețului nostru i-au fost destinate fonduri de in­vestiții de peste 4 miliarde lei, ceea ce a determinat ca potențialul său economic să se îm­bogățească cu noi și im­portante obiective indus­triale, înzestrate cu echi­pament de înaltă tehnici­tate, iar cele existente au suferit, în același timp, o substanțială amplificare și modernizare, creindu-se astfel condiții favorabile de valorificare la un ni­vel superior a resurselor naturale de materii prime și materiale. Faptul că întreaga producție indus­trială obținută în 1938 se realizează în prezent în mai puțin de 18 zile este o dovadă grăitoare a dinamismului pe care-l înregistrează economia Maramureșului așezată statornic pe calea progre­sului și modernizării, evidență numeroase date referitoare la complexul de lucrări executate în sco­pul dezvoltării și moder­nizării industriei miniere. (Continuare în pag. a 3-a) Industria minieră Din fondurile de investiții, fabricile și secțiile Uzinelor metalurgice pentru metale neferoase dicală prefacere, printr-un proces cu profil specific din cadrul Baia Mare au trecut printr-o ra­­amplu de modernizare. ­in pagina a 2-a în pregătirea adunării generale Timpul este drămuit! Transportul în comun la Vișeu de Sus încălzirea se face pe loc r erpuiește drumul, amețitor, peste Gutîi urcă, apoi ca­ o­boară, însoțind undele lim-­­­pezi ale Marei care-și poartă cîntecul tot mai departe spre zările molcome Se împarte drumul, la răscruce, și rămîne as­faltul de o parte o sută-două de metri lateral-stînga și ajungem în Sat-Șugatag, în bătătura casei lui Nicoară Horea. Răsare în prag cînd el, cînd mătu­șa Victoria — mina lui dreaptă și bună. Nu l-au ocolit anii, dar, par­că, nici nu l-au prea luat în sea­mă, șuvițele părului, castanii, abia dacă fac loc cîtorva fire ca argin­tul. Intrăm în casa bine înfiptă-n coasta dealului. Curățenie peste tot. Mina stăpînei ! Cu voia gazdelor deschidem carte mare și cuprinzînd multe vor­o­be bune scrise în destule limbi ale pămintului. Ne oprim asupra ul­timelor rînduri (Poate că, pînă as­tăzi, s-au mai adăugat și altele). Vedem scris : „Artistului Horea Ni­coară îi mulțumim pentru mîinile lui in care se prelungește sufletul maramureșean. Liviu Ciulei 15 XI 1970.“ Trei rinduri și atita tot. Mult­ puțin, ce spun ele oare ? Să încercăm a citi, poate înțeleg­em. Știm — citi oare­ dintre noi știam asta înainte de a citi, aici, rindu­­rile scrise de Liviu Ciulei?! — că Nicoară Horea este un artist. Poate­ cel mai mare artist maramureșean in breasla lui : cojocăritul. Poate nici el nu știe precis cînd și cum a început a-și broda gîndurile în piele. Poate turmele de oi pe care le-a văzut păscînd; poate jocurile copilăriei; poate copilăria și ado­lescența cerînd și frumusețe vesti­mentară să-l fi îndemnat; poate... și așa au început a se naște acele explozii de culoare și lumină care sînt pieptarele maramureșene , dan­telării modelate în piele și în lină, încrustate cu ținte și oglinzi.. . O­­glinzi, în care să se deslușească chipul omului, și frumusețea mun­ților, ș-a apelor , a locurilor noas­tre, din moși-strămoși, toate, curi aspre, cu oameni frumoși lo­mîndri și de nesupus Și luna, noap­și tea, fură apele oglinzilor, ameste­­­îndu-le către zorii-de-zi... Să ne trăiești, Nicoară ! Să ne trăiești, mătușă Victorie că „Tot așe zic oamenii“! Și, printre oameni, Liviu Ciulei este unul ! DORIN SURU INSCRIPȚIE PE UN COIOC 0 FA­ȚĂ Și-A VINDUT VIOARA — Nu, vă rog, nici să n-aud de liceu. M-am săturat. — De ce. Fata începe să plîngă cu hohote. Ce se întîmplase ? De unde adta aversiune față de liceu ? Povestea ei am aflat-o cu totul întîmplător într-o co­mună din apropierea Băii Mari. Locuiește, împreună cu bunicii, într-o casă modestă, așezată la margine­a de sat. Fa­ta a rămas orfană de tată de cîțiva ani. Mama, împovărată de griji, n-a găsit timp să se ocupe și de fiică. Poate că nici n-o interesează prea mult soarta ei. Bunicii, în schimb, și-au asumat răspunderea ma­terială și morală, cu gîndul că nepoata lor va învăța car­te. Așadar, cu trei ani în ur­mă M.U. dă în sesiunea din toamnă examen de admitere la Liceul pedagogic din Sighe­tu Marmației. Dar, încă din primele zile, e decepționată. Nu reușește decit cu greu țină pasul cu­­ cerințele pro­să­gramei. Vede sau intuiește că a intrat în liceu cu un bagaj redus, de cunoștințe la , toate ION NAN (Continuare in pag. a 2-a) Grupul vocal al căminului cultural din Strîmtura. I i I « I­I I I „Lu­OKOd-I“ 1 SE PREGĂTEȘTE PENTRU­­ O NOUĂ NOAPTE SELE­­­­NARĂ. EL S-A INSTALAT­­ PE PARTEA INTERIOARĂ­­ A UNUI CRATER SITUAT­­ LA 15 M DISTANȚĂ DE­­ PUNCTUL DE UNDE ȘI-A­­ ÎNCEPUT ODISEEA PRIN­­ MAREA PLOILOR | PREGĂTIRILE LANSAREA NAVEI PENTRU SPA­ȚIALE AMERICANE „APOLLO-14“ ȘI OPERAȚIUNILE DE VE­RIFICARE A STĂRII DE FUNCȚIONARE A PLEXULUI SPAȚIAL COM­DE­CURG IN CONDIȚII BUNE LUNI DIMINEAȚĂ ÎN­CEPE NUMĂRĂTOAREA INVERSĂ. ULTIMA VE­RIFICARE AMPLA A COMPLEXULUI SPA­ȚIAL 230.000 de salariați ai poștei bRitanice au intrat în a doua­­ zi de grevă ! GUVERNUL NU INTER­­­­VINE. APAR „POȘTAȘI- ! PIRAȚI“ ! (Amănunte în pagina a 4-a). !|

Next