Pentru Socialism, aprilie 1971 (Anul 21, nr. 5341-5366)
1971-04-22 / nr. 5359
1 PRO!,ETARI 07 NEXTWTJJITTIB. VWTI-VAJ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ROLUL ACTIVITĂȚII POLITICE ȘI IDEOLOGICE ÎN FORMAREA ȘI DEZVOLTAREA CONȘTIINȚEI SOCIALISTE A MASELOR Trăsătura fundamentală, definitorie a vieții, politice și sociale a patriei noastre o constituie succesul cu care poporul, aflat în plin efort constructiv, înfăptuiește programul de dezvoltare multilaterală a României socialiste- Apropiatul semicentenar al partidului — căruia constructorii socialismului din țara noastră îi închină cele mai frumoase realizări — ne prilejuiește o amplă mobilizare a forțelor creatoare pentru a ridica pe noi trepte eficiența întregii activități sociale, în spiritul perfecționărilor aduse de partid ființei sociale a României. Contopindu-se cu năzuințele vitale ale celor ce muncesc, exprimînd voința și interesele lor, considerînd slujirea poporului din rîndul căruia s-a născut ca fiind sensul principal al întregii sale activități, Partidul Comunist Român și-a cîștigat prețuirea și dragostea clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității. România înregistrează o accentuată mobilitate socială , în condițiile specifice socialismului, datorită industrializării puternice, dispariției treptate a diferenței esențiale dintre sat și oraș, a decalajului dintre munca fizică și cea intelectuală în producția de bunuri materiale, o adevărată revoluție spirituală aducînd spre cultură un mare număr de oameni, pătrunderea științei în via MITROFAN BOCA, secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R. la societății, alinierea activă a țării la progresul tehnic contemporan, modificarea structurii forței de muncă în raport cu mutațiile care au loc în diferite sectoare de activitate. Prin programul național de perfecționare socială elaborat de partid se dă expresie unei calități deosebite: capacitatea de a prevedea mersul dezvoltării in viitor și de a plasa acțiunea prezentă în linia progresului. Ridicind competenta la rang de politică de stat, partidul nostru promovează decizia politică bazată pe discernămînt științific și ținînd cont de interesele sociale fundamentale, alegerea variantelor optimale din punct de vedere economic, cointeresarea materială și morală a întregului popor în dezvoltarea societății socialiste, perfecționarea morală și spirituală a oamenilor. In procesul acesta complex de realizare, de concretizare a idealurilor comuniste, un rol de seamă îi revine activității politice și ideologice de formare și dezvoltare a conștiinței socialiste a maselor. Cu deosebită satisfacție rele .văm astăzi creșterea conștiinței politice-cetățenești a maselor largi populare, rezultatele remarcabile obținute in îmbogățirea vieții cultural-spirituale a populației. Profunda înnoire spirituală a societății noastre se oglindește în idealul nou de viață al poporului, în faptul că socialismul constituie cauza vitală oamenilor muncii, fără deosebirea de naționalitate, care înfăptuiesc cu hotărîre programul partidului, participă activ la întreaga operă de construcție socialistă. Conștiința politică, idealul comunist, ca și spiritul revoluționar fac parte din universul nostru intim, din lumea de trăiri, de valori și de manifestări vitale. Organele și organizațiile de partid, organizațiile de masă obștești militează pentru așezașirea cunoștințelor multilaterale ale omului — profesionale și de cultură generală — pe ogorul fertil al conștiinței socialiste, chezășie a înfăptuirii cu dăruire și înțelepciune a politicii științifice marxist-leniniste a partidului nostru. Prezența organizațiilor de masă și obștești în viața socială — în spiritul democrației socialiste, al dialogului viu cu masele promovat de partid, se afirmă în tot mai mare măsură ca una din dominantele procesului de perfecționare a conducerii societății noastre. Activitatea politico- ideo(Continuare in pag. a 3-a) Decada *J m * * cărții românești Cu fiecare an ce trec? se amplifică manifestările in domeniul care înlesnesc cărții, informarea cititorilor contactul viu autorilor cu cititoai ri. Printre acestea se înscrie și „Decada cărții românești" (19 — 28 aprilie) — organizată sub auspiciile Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă —1 care anul acesta este dedicată aniversării senicentenarului Partidului Comunist Român. aniversare Apropiata prilejuiește o retrospectivă asupra succeselor obținute in acest domeniu, cîteva date fiind edificatoare. In perioada anilor 1949—1970, numărul total al lucrărilor in limba publicate română și limbile naționalităților, se ridică la 141.175 de intr-un tiraj titluri, total de 1.397.501.000 exemplare. Dacă in perioada 1944 — 1948 media titlurilor editate in cursul unui an nu depășea 1400, iar tirajul 33.000.000, in perioada —1966, media 1961 se ridică la 7.764 titluri , și 68.730.000 exemplare pe an. Documentele partidului și statului nostru, ale diferitelor organizații de masa, au fost publicate în perioada anilor 1949—1970 intr-un tiraj de aproape 45 milioane exemplare. Numai lucrările Congresului al X-lea al P.C.R. au fost publicate în limba română, limbile naționalităților conlocuitoare și in limbi de circulație universală într-un tiraj de 2.788.000 exemplare. Lucrările de istorie au cunoscut o rapidă in dezvoltare ultima perioadă, numărul de titluri și exemplare dublindu-se in anul 1967 față de anul 1964. In domeniul literaturii beletristice și de artă, între anii 1949—1970, s-au publicat 15.033 titluri, într-un tiraj de 369.997.000 exemplare. In anul 1970 Numai au apărut 802 titluri din acest gen de literatură. Succese remarcabile a cunoscut și literatura că, tehnică, științifia grozootehnică, medicală, literatura pentru copii ș.a. Numai in perioada 1966—1970 au apărut 2.919 titluri în limbile naționalităților conlocuitoare, în peste 15 milioane exemplare. In ultimii 20 de ani au apărut Prof. I. NADIȘAN (Continuare în pag. a 2-a) ÎN LUNA ÎNTREȚINERII PAJIȘTILOR Masive acțiuni de curățire și fertilizare la Mireșu Mare La îndemnul Comitetului comunal de partid și a Consiliului popular comunal, în raza comunei Mireșu Mare, peste 700 tineri și vîrstnici cooperatori au participat alaltăieri la o masivă acțiune de curățire și fertilizare a pășunilor naturale date în administrarea întreprinderii de exploatare a pajiștilor. 80 de săteni din Remeți de exemplu, au tăiat spinii și au împrăștiat mușuroaiele de pe o suprafață de 100 ha pe pășunea „Tiholț", iar cei din Mireșu Mare, aproape 300 la număr, au curățit și fertilizat 200 hectare de pășune. Un aport deosebit în această acțiune și-au adus-o comuniștii Vasile Pop, loan Blaga, loan Mărginaș din Mireșu Mare, Teodor Bîrle și Vasile Lazăr din Tulgheș, precum și alți săteni cum ar fi Vasile Mărieș, Vasile Razmoș, Maria Leș, Maria Parasca, Rozalia Tiere, Rozalia Bonaț, Valeria Parasca și mulți alții. Acțiunea a fost organizată în toate satele comunei. 1 Anul XXI nr. 5359 ¥ Joi 22 aprilie 1971 * 4 pagini — 30 bani Sute de tineri au participat ieri la acțiuni care au făcut orașul mai curat, mai frumos. Ieri, 21 aprilie 1971, întreg municipiul Baia Mare, de la dealul Dura in cartierul Lunci, a cunoscut plenar manifestarea unei lăudabile inițiative locale. Din inițiativa comitetului municipal de partid, consiliul popular municipal, organele municipale de sindicat și U.T.C., au mobilizat tineretul, muncitorii din întreprinderi pe toți locatarii blocurilor de locuințe la acțiuni de anvergură pentru amenajarea zoneșilor verzi, pentru buna gospodărire înfrumusețare a municipiului. Astfel, ziua de ieri a fost declarată ziua muncii voluntar-patriotice. Toate străzile municipiului au fost înțesate de sute și mii de tineri, elevi ai școlilor și liceelor de cultură generală, ai liceelor de specialitate care și-au adus contribuția de muncă și entuziasm la această inițiativă. Elevii claselor mai mici, organizați în grupuri sub îndrumarea cadrelor didactice, au strîns cu grijă hîrtiile de pe spațiile verzi, din jurul blocurilor de locuințe. Elevii mai mari au muncit cu rîvna la nivelarea pămîntului vegetal pe zonele verzi și în special pe devierea străzii Victoriei. Pionieri și uteciști, muncitori și funcționari și-au manifestat elanul prin muncă pentru ca orașul să devină tot mai frumos. Acțiunea de pe străzi a continuat in incinta întreprinderilor și instituțiilor, la locurile de muncă ale băimărenilor. Inițiativa pornită ieri și-a arătat roadele. Străzile au devenit mai curate, iarba înverzită respira mai în voie, iar locurile virane — cu gropi și movile de pietre pînă ieri — zîmbeau acum trecătorilor cu pămîntul vegetal nivelat și aranjat în straturi. Ia inițiativa organizată în dimineața zilei de ieri am adăuga mobilizarea locatarilor de dupa-amiază. Pînă spre seară s-au văzut grupuri de locatari care amenajau spațiile din jurul blocurilor de locuințe. De remarcat sprijinul concret, oportun al serviciului de gospodărie municipală mobilizarea autovehiculelor, în preîncurarea uneltelor de muncă și specialiștilor îndrumători. Inițiativa a pornită ieri a arătat încă o dată că forțe unite, ca acelea a peste 6.500 de tineri, pot transforma aspectul edilitar al municipiului, împrospătîndu-l, dîndu-i culoarea cuvenită primăverii. Și sperăm ca această inițiativă să continue. Dar în egală măsură se impune să menținem curățenia, acordînd stima și respectul cuvenit orașului în care trăim. AL POIENARU Ziua muncii voluntarpatriotice Instantaneu la biblioteca din Tîrgu Lăpuș. actuali • Lucrările celui de-al X-lea Congres al P.C. Bulgar • In legătură cu situația din Orientul Apropiat • Cuvîntarea lui Fidel Castro rostită cu ocazia aniversării victoriei de la Playa Giron • Miting solemn în zona eliberată a Vietnamului de sud SA C.A. P. SARASĂU Cum stimulează acordul global sporirea producției de lapte A trecut relativ putină vreme de la adunarea generală, care a hotărît aplicarea acordului global ca formă a retribuției cu plata în bani și în natură a lucrătorilor de la ferma zootehnică a Cooperativei agricole din Sarasău. Au fost la început discuții multe, fructuoase, nu arareori contradictorii, în legătură cu noul sistem de cointeresare materială cooperatorilor. In anul trecut, îngrijitorii de animale, crescătorii de vaci au fost retribuiți lunar pe bază de 35 norme fixe în timp de iarnă și respectiv 40 de norme vara. Adevărul este că atunci ei n-au consimțit să muncească altfel, bănuind că orice condiționare a cîștigului de rezultatele din producție va fi în dezavantajul lor. Acum, după încheierea primului trimestru, cel mai puternic argument în favoarea acestui sistem îl constituie însăși rezultatele obținute. A câștigat cooperativa, dar și oamenii au obținut avantaje. Astăzi nu se mai poate contesta adevărul că acordul global cu plata în bani a venitului lunar minim garantat, asigură avantaje deosebite, că acesta este superior vechilor forme de retribuire. Demonstrează, de altfel, acest lucru și depășirea planului pe primul trimestru cu 4.877 litri lapte. Ca urmare a sporit și cîștigul mulgătorilor îngrijitori. Un calcul cît de sumar dovedește că mulgătorul Ioan Bledea, de pildă, a realizat în acest răstimp pe baza producției obținute și a celorlalte elemente 31 norme convenționale în luna ianuarie, 44 în a doua lună și 56 norme în martie, revenindu-i în medie pe lună 44 norme convenționale față de 35 cite X s-au pontat în aceeași perioadă a anului trecut. Valoarea unei norine a fost stabilită la Sarasău la 22 lei, din care 12 lei ia bani, iar restul în natură. Așadar, simultan cu creșterea cantităților de lapte (aici se includ și normele pentru îngrijire și vițeii obținuți) a sporit și retribuția lunară a cooperatorilor. Să exemplificăm. In luna ianuarie, Ioan Bledea a beneficiat de un minim garantat de 297 lei. După cei 520 litri lapte realizați el primește 8 norme, restul de 23 norme pentru îngrijire. (Este vorba 80 la sută din valoarea în bani de normelor, restul, după cum se știe, a se va achita la sfîrșit de an). Obținînd în luna martie 1.657 litri lapte de la lotul său de vaci (plan 1.460 litri), el primește 537,6 lei ca minim garantat. Totalizînd 56 norme din care 20 pentru producția de lapte, 21 pentru îngrijire și 15 pentru viței, valoarea cîștigului total în luna respectivă a ajuns la suma de 1.232 lei. In aceeași lună, mulgătorul Nuțu Naghi a realizat 65 norme (2.056 litri lapte), revenindu-i 624 lei și un cîștig total de 1.430 lei. Cointeresarea materială a cooperatorilor, așa cum ne explică inginerul Gheorghe Tămaș, nu se rezumă doar la atît. Ei beneficiază legal și de o retribuție suplimentară ce se a N. SOARE (Continuare în pag. a 3-a) PORȚILE NORDULUI cetatea! ■ DINTRE MUNȚI Documentele atestă, cu date sigure, că aici s-a practicat mineritul cu cel puțin 500 de ani in urmă. Datorită marilor sale bogății, orașul și-a schimbat adesea stăpînii, minele aparținînd cînd principilor Transilvaniei cînd casei regale. Sutele de documente de arhivă, acte foarte sugestive, istorisesc despre vitejia în lupta contra tătarilor din 1717, despre starea revoluționară a maselor în 1848, despre participarea minerilor de cuci la acțiunile pentru desăvîrșirea unității de stat a României în decembrie 1918, despre grevele din 1919 și 1920, cînd adresele oficialităților pomenesc de spiritele foarte agitate“ ale minerilor, iată drumul care i-a dus pe muncitorii înaintați, oameni energici și activi, iubitori de dreptate, spre rîndurile comuniștilor are vesteau o eră nouă. Istoria minelor este de fapt istoria vieții oamenilor. .. .Simion Danciu, maistru minier ,estit, își amintește: — Pe tata nu l-am cunoscut. Murise tînăr. A fost băieș. I-am urmat eu în meserie ca ucenic fierar începînd din 1935 și miner din 1940. Iată cum a decurs primul „instrucaj“: — Ai lampă de minat — Nu! — Fă-ți rost. A doua zi, tînărul Danciu se prozută cu lampa, dar era încălțat cu opinci și ca echipament „de protecție" purta cunoscuta pălărie de paie și niște haine rupte. „Examenul medical“ îl făcea un inginer și consta din 20 de sărituri cu broasca și alte 20 de: „drepți-culcat-drepții", după care omul era declarat apt să lucreze în băi. A fost predat unui maistru cu instrucțiuni „precise“: — Pune-l la rostogolul nr. 1 pe Ferdinand. Știi că-i blocat. Pînă diseară să fie liber. Maistrul, explică: — Sapi ca la o fintînă prin dai de rostogol. La salariu, n-aveai ce cumpăra, decit ceapă și răchie de la una din cele 9 crîșme. In zilele de tîrg mai veneau negustori ambulanți. — Astăzi, adaugă maistrul, ai casă încălzită, locuiești în bloc, urmărești programele la televizor, asculți muzică la radio, vezi filme la cinematograf, petreci la restaurant. Odinioară dacă erau 4 case bune în Cavnic. Ehm. .. cită apă a trecut pe rîul ăsta! Am doi copii, fata e inginer, iar băiatul a absolvit liceul la seral, muncește ca electrician de mină. .. .Nicolae Dicu, inginerul șef al E.M. Cavnic, parcă ar vrea să se scuze: — Lucrez aici doar de 12 ani. Am început ca inginer stagiar. Prin 1959 aveam numai două mașini de încărcat. Astăzi utilizăm 21 de asemenea mașini. Transportul se făcea îndeosebi manual, adică oamenii împingeau vagoneții pînă la galeriile prin ION NAN V. CĂPÎLNEAN (Continuare în pag. a 2-a) É