Pentru Socialism, mai 1971 (Anul 21, nr. 5367-5392)

1971-05-05 / nr. 5370

2 I"­Maramureșul pe scena finalei „Inimă crăpată-n piatră...” „Eroii de la Moisei“. Un monument. O inscripție: „Slavă celor 29 de eroi căzuți la Moi­sei ,pentru eliberarea patriei de sub jugul fascist — 1944“. O făclie, nestinsa făclie a me­moriei celor căzuți. Bărbați, femei ce-și poartă pruncii­ în leagăn, o mulțime grea de tă­cere. E tăcerea înăbușită în du­rere. E tăcerea ce se consumă intr-un dialog mut. Doar strigăte sfîșietoare ale copii­lor — simboluri ale nevinovă­ției — nu pot fi stăpînite: „Ini­mă crăpată-n piatră / Spune, monument, odată / Noi de ce nu avem tată?!“. Scena a de­venit dintr-o dată o piramidă a suferinței, a durerii, blestem al războiului, zîmbet al păcii. Și din acest moment Moiseiul n-a fost numai nume, numai sat, sau țara lui Pintea, ci în­suși glasu­l omenirii ce nu mai vrea să știe de Hiroșima, de Nagasaki, de războiul din Viet­nam. De aceea, văzîndu-l pe scenă, mi-am zis: Moiseiul n-are neiogie să fie tradus, ori explicat. Și asta indiferent pe ce meridian al planetei s-ar prezenta. Moiseiul trebuie vă­zut. Pentru că ce altceva mai mult și-a dorit omenirea decit seninătate pașnică? Iar Moise­iul a strigat-o!... „O baladă numai a noastră „O inimă și o inimă“ a urcat pe scena finalei permanența sufletului omenesc ce ne-a a­­sigurat fluviul nostru prin ani — dragostea. Dacă balada tine­rilor îndrăgostiți, sortiți să-și găsească fericirea în moarte, repetă in acțiune povestea lui Romeo și Julieta, românul a îmbogățit-o și înfrumusețat-o adăugîndu-i natura. Iar măies­tria și ingeniozitatea regizoru­lui au constat în știința cu care a știut să facă din mulțimea de pe scenă copaci, pădure, cîntec de frunză, jale de codru, foș­net tînguitor. Peste jalea na­turii s-au așternut credințe­ în joc tulburător — pe un ritm cu rezonanțe primitive — băr­bați daci își joacă credința po­trivit căreia un dublet al fiin­țelor dispărute continuă să tră­iască în regatul zeului subpă­­mîntean. Adaos de natură și credințe prin care românul a făcut din povestea lui Ro­meo și Julieta o baladă numai a noastră. Iar meritul regiei a stat in a fi găsit ceea ce ține numai de spiritualitatea noas­tră. Aceasta a fost marea artă a Maramureșului. ION ONUC NEMEȘ N.R. După cum am mai a­­nunțat, in cadrul celui de-al VI-lea Festival bienal de tea­tru de amatori, dedicat semi­centenarului partidului, cămi­nului cultural din Moisei i-au fost atribuite premiul I, meda­lia de aur și titlul de laureat al festivalului pentru montajul „Eroii de la Moisei“, iar Casei de cultură din Tg. Lăpuș — premiul­­ 11 și medalia de ar­gint pentru „O inimă și o ini­n­ă ! j Lăpușul, cu teatrul folcloric mă“. ____________________! Doina Pop. Anul al 111-lea la Liceul „Gheorghe Șincai“. (Cla­sa profesoarei Ștefania Bizea). Elevă in clasa a VlI-a la Ar­­dusat, publică prima poezie în „Scînteia pionierului“. (Poezia fiind peste nivelul virstei, s-a cerut confirmarea autenticită­ții din partea școlii). In clasa a VIII-a fiind, publică în zia­rul „Pentru socialism“ poezia „B anul“ care va fi reluată în „Scînteia tineretului“ și în cu­legerea „Copii poeți“. A mai publicat în culegerea „Flori maramureșene“ și revista „Tri­buna“. La terminarea clasei a VIII-a participă la tabăra de creație literară de la Homorod unde a obținut premiul II (faza republicană) pentru poezie. In 1970, „Scînteia tineretului“ o prezintă la rubrica „Pași spre împlinire“. Cu ocazia constitu­irii Asociației științifice și lite­rare „Gheorghe Șincai“ este nu­mită președinte al acesteia. A fost prezentată, în mai multe rinduri, în cadrul unor emisi­uni de radio și televiziune. Concursurile școlare de lite­ratură română o solicită din primul an de liceu, cînd însă ajunge numai pînă la faza ju­dețeană. In anul următor (11) se califică pentru faza republi­cană. La actuala ediție (Bucu­rești, aprilie 1971) i se acordă premiul 1 al Concursului de li­teratură română, faza republi­cană. La scurt timp după întoar­cerea de la București, cînd at­mosfera succesului repurtat era proaspătă încă, Doina Pop a răspuns citorva întrebări ale noastre: — De cînd iți place litera­tura? — încă din clasa I mi-a plă­cut să citesc. In clasa a VII-a și a VIII-a, vecinătatea cărți­lor a devenit o prezență coti­diană. — Cui datorezi această în­frățire cu literatura? — Lui Alexandru Codreanu, pe care-l consider cel mai bun profesor dintre cîți i-am avut pînă acum. In clasa a VI-a a aflat, intîmplător, că scriu poe­zii. .. — Anul trecut a fost prima ta participare la o fază repu­blicană. .. — Faceți aluzie la faptul că n-am adus nici un premiu... Subiectul („Peisajul romantic în poezia eminesciană“) era prea frumos pentru ca să iau premiu. Mă dispunea mai mult pentru euforii lirice decit pen­tru considerații teoretice, drept și faptul că eram pregă­­­tită mai mult extensiv. — Anul acesta? — La faza locală mi-au fost subliniate toate neologismele folosite, reproșîndu-mi-se stilul „pretențios“. Nu pot să mă fal­sific. Am un stil la care nu pot renunța. La faza județeană, profesorii care ne suprave­gheau discutau tare și nu des­pre literatură. Nu m-am putut concentra. Totuși m-am clasi­ficat pe locul III, cu drept de participare la faza republicană. (N.N.: In treacăt fie spus, lu­crarea a fost notată, tendențios sau din ignoranță, cu nota 6! La renotarea efectuată de in­spectori școlari, eroarea a fost corectată­. — Care au fost primele ta­le reacții la aflarea rezulta­tului de la finală? — Nu aveam intenția să par­ticip la festivitatea de premie­re. Să nu-mi văd iluziile spul­berate. . . Am fost fotografiată. Atunci am înțeles că ceva se v-a-ntîmpla“!. — Cum privești viața de li­ceu? — Toți cei care pun mina pe o chitară sau pe o pensulă fac scandal, zgomot. Nu-i pot su­feri pe tinerii zgomotoși. A­­ceștia sacrifică o noapte pen­tru orice, numai pentru lecții nu! (Nu-mi place nonconfor­­mismul stupid). Și eu scriu poezii dar nu mă scut că nu pot învăța. Liceul? Se învață mult. Nu întotdeauna însă, a­­petitul intelectual îmi este as­­tîmpărat. Mă deranjează nota­rea inechitabilă. Mă indispun fetele egoiste și false, goana după o maturitate „prematură“, poza de „experiență“, atitudi­nea persiflantă. ★ „Modestă, caldă și prietenoa­să, dovedind alese trăsături“, așa o caracterizează o profe­soară. Și, adăugăm noi, o vita­litate și un entuziasm copleși­tor. Nici nu-i de mirare, dacă ne gîndim la cei optsprezece ani ai săi, la cit a realizat pî­nă acum și la faptul că în ju­rul nostru țîșnește atita primă­vară! ION P. POP Satisfacție și gînd de viitor Miercuri 5 mai 1971 18.00 Deschiderea emisiunii. Economie, știința, conducere. Sistemul national de informati­că și conducere. 18.20 Aplauze pentru colegii noștri. 19.10 Tra­gerea Pronoeropres. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00­­0 de ani în 50 de evocări. 20.25 Moment poetic. — Ver­suri. 20.35 .,In această țară, co­muniștii..(V). 21.25 Telecine­­mateca: „Gropițe". Cu Shirley Temple, Frank Morgan. 22.55 Telejurnalul de noapte. Geneza marilor succese... (Urmare din pag. 1) obiectul lucrărilor. După zile și nopți, această mare bătălie dusă in paralel cu cea pentru realizarea planului, s-a înche­iat cu un rezultat pozitiv : au fost eliminate complet de metal și se obținuse bilele un volum măcinat de 750 tone, față de 550—600 tone cât avea moara capacitatea nominală. Mai mult nu se putea... In același timp însă, o probă din același minereu a fost tri­misă pentru experimentări în străinătate. „Minereul poate fi preparat autogen, a venit răspunsul, noi vă dăm utilajul necesar, care vă costă...“. Era vorba de multe milioane lei valută și acest lucru nu și-l putea permite nimeni. Dar oare noi n-am putea produce utilaje mai perfecțio­nate, care­­ să permită mai mult? Specialiștii și-au pus Întrebarea porind de la faptul că la moara transformată de ei erau necesari în loc de bile metalice bulgări de minereu selecționați, ceea ce era greu de realizat la un volum mare de producție, iar calculele de­monstrau ca sunt necesare mori cu diametru și mai mare, a­­proape dublu, pentru a se ob­ține producția scontată. Faptele ce au urmat par de domeniul fantasticului, deoa­rece specialiștii, proiectanții, mecanicii și­ sudorii au reușit să transforme o moară obiș­nuită exact la dimensiunile cerute, singurul element schim­bat fiind motorul de acționare. Aici a intervenit măiestria lă­cătușilor lui Gheorghe Chio­­rean, a sudorilor Alexandru Boldan și Vasile Șuta II, a maiștrilor, inginerilor mecanici, care au schimbat complet ca­racteristicile vechii instalații, au aplicat „soluții personale“ în consolidarea noului colos de oțel, care a depășit gabari­tul inițial de vreo două ori... Dar toate eforturile au meri­tat, intrucât în condițiile se­lecționării bulgărilor de mine­reu, noua „moară autogenă“ ajunsese la o capacitate de a­­proape trei ori mai mare. Cum am face noi să elimi­năm și selecția bulgărilor de minereu ?, s-au întrebat oa­menii din uzină. Și ideile sur­venite, încercările — zecile de încercări, de studii și frămîn­­tări — au condus la suprima­rea unor vechi concepții despre tehnologia preparării. Ce-ar fi să nu sfărîmăm minereul așa de mărunt la ante zdrobire, ci să-l introducem mai mare la măcinare ? Răspunsul acestei întrebări a fost de fapt „oul lui Co­­lumb“, deoarece astăzi moara cu diametru mare macină un volum dublu de minereu, fără a fi folosite utilajele interme­diare — concasoarele conice... .. .Lucrurile la Uzina cen­trală de preparare au evoluat. Celor două mori inițial trans­formate li s-au mai adăugat două, iar în viitor altele vor suferi asemenea transformări, deoarece măcinarea autogenă va fi extinsă la alte minereuri. De fapt, argumentele incontesta­bile pledează în favoarea ex­tinderii metodei : consumul de metal a scăzut de la 3 kg/tonă de minereu la 0,4 kg, ceea ce înseamnă anual vreo 1.500 to­ne de metal economisit (6 milioane lei). Pe urmă, prin eliminarea unei faze la mare se reduce consumul sfărî­­de energie electrică, ceea ce face ca împreună cu metalul eco­nomisit costul preparării să devină cu aproape 14 lei la tonă mai ieftin. Și toate acestea cu investiții minime... ... Am amintit aici câțiva oameni de numele și faptele cărora se leagă aplicarea noii tehnologii. Și, fie că e vorba de ingineri, cercetători, mo­rari, celulari,lăcătuși sau maiș­tri, pe toți îi definește o sin­gură calitate: aceea de co­munist iar victoria oamenilor nu este altceva decit rezultatul înmănuncheat al acestor cali­tăți. Geneza marilor succese. Colectivul de conducere al Inspectoratului județean de mi­liție Maramureș anunță că corpul neînsuflețit al maiorului PARJA IOAN este depus in ho­lul Clubului tineretului din Ba­ia Mare. Pentru a-și lua rămas bun de la cel dispărut, accesul publi­cului este permis azi între orele 10 și 15. (441) Q­0 VINZARI-CUMPĂRĂRI VÎND Semicarpați stare bună. Baia Mare, Castanilor 8, orele 12—16. (440) VÎND „SKODA—1000 M.B.", stare perfectă. Baia Mare str. Ion Slavici 1/40. Telefon 13565. (442) Pierdut „DIPLOMA DE BA­CALAUREAT" cu nr. 16529, eli­berată de Liceul nr. 3 Baia Ma­re, pe numele SITAR P. DOI­NA MARIA FLOARE. O declar nulă. (443). AUTOBAZA TRANSPORT AUTO SATU MARE Bd. Cloșca nr. 72 angajează de urgență: — LĂCĂTUȘI MECANICI AUTO; — ȘOFERI CU VECHIME DE CEL PUȚIN 3 ANI. Condițiile de salarizare sunt cele prevăzute de H.C.M. nr. 914/1968. Informații suplimentare se pot obține la biroul personal, telefon 11275. PENTRU SOCIALISM cinema Miercuri 5 mai 1971 BAIA MARE — Dacia: Haidu­cii lui Șaptecai,­ Minerul: Me­xic ‘70 (Completare: Salutări din Ada Kaleh); 1 Mai: Două duminici (Completare: Narcis); SIGHETU MARMAȚIEI — Muncitoresc : Genoveva de Bra­bant (Completare: O zi în Transilvania); Studio: Femeia să se teamă de bărbat (Comple­tare: Anumite profesii); BAIA SPRIE: Păpușa (Completare: Pi­lula); VIȘEU DE SUS: Balada steagului roșu; BORȘA: B. D. intră în acțiune (Completare: Almanah international tehnico­­științific); BAIA BORȘA; în­toarcerea dr. Mabusse (Comple­tare: Omagiu lui Rodin); CAV­­NIC : Minerul: Salariul groa­zei (Completare: Pînă la cer); TG. LĂPUȘ: Afurisitul de bu­nic (Completare: Cultura trifo­iului); SEM­I: Stolul captiv (Completare: Gustav se destin­de); ȘOMCUTA MARE: Vaga­bondul; BĂIUȚ: Război și pace; CÂMPULUNG LA TISA: Afu­risitul de bunic (Completare: Belșug și calitate); BĂIȚA: Re­publica fetelor (Completare: Is­tețul și fiii săi; Ziua marinei). A întreprinderea de industrializarea laptelui Maramureș cu sediul în Baia Mare str. Victoriei nr. 97, angajează: — REVIZOR CONTABIL; — ȘEF COLOANĂ TRANSPORTURI; — MECANIC AUTO. Condiții: conform H.C.M. 914/1968. Informații suplimentare la serviciul personal, telefon 13069. întreprinderea de centrale hidroelectrice Cluj str. Napoca nr. 2, telefon 21432 angajează prin transfer ingineri în specialitatea de construcții hidrotehnice sau construcții industri­ale pentru postul de diriginți pe șantierele amenajării hidroener­getice Someș. Salarizarea conform H.C.M. nr. 914/1968, plus indemnizație de șantier, spor de subteran și pentru condiții speciale de muncă. M.S. „Sălăjeana" Jibou str. Morii nr. 1, caută spre angajare imediat: — INGINER SAU TEHNICIAN MECANIC, PENTRU FUNCȚIA DE MECANIC ȘEF. — JURISCONSULT. Solicitanții să se adreseze serviciului personal, telefon 165. Miercuri 5 mai 1971 mmm SPORT­­ SPORT [Handbal, divizia B Dermaganz Tg. Mureș — Constructorul 4*5 După un început de studiu, în min. 4 băimărencele deschid scorul transformînd, prin Tomonicska, lovitură de la 7 m., avantaj pe ca­­­re îl păstrează pînă în min. 17 cînd gazdele egalează, apoi, două minu­te mai tîrziu, preiau conducerea. Băimărencele ripostează energic și Oros, printr-un șut puternic de la 10 m., restabilește egalitatea ; 2—2. Szepesi readuce avantajul : 3—2, scor cu care se termină prima re­priză. Repriza secundă se caracterizează printr-o luptă epuizantă în care ambele echipe se apără fără gre­șeală, remarcîndu-se în mod deose­bit portarul băimărencelor Lia Costin. Cu zece minute înainte de final, Oros mărește avantajul printr-un nou gol de la distanță și se părea, după aspectul jocului, că acum centurile sunt încheiate. Gaz­dele revin puternic în atac, reduc din handicap și forțează egalarea, pe care însă nu o pot obține da­torită jocului calm și lucid al apă­rării băimărencelor și formei foar­te bune a portarului Costin. Ul­timul minut de joc stabilește sco­rul final. In plină dominare a gaz­delor băimărencele recuperează o minge, pornesc la contraatac Oros înscrie din nou majorînd sco­și­tul la 5—3. Cu cîteva secunde îna­inte de final gazdele reușesc să re­ducă din handicap dar nu mai au timp și forța necesară pentru ega­­lare. Au marcat : Oros (3), Tomonicska (1) și Szepesi (1) pentru Construc­torul, respectiv Baczo (2), Incze (1) și Ambruș (1) pentru Dermagant. Foarte bun arbitrajul prestat de O. Schuszter din Sibiu. Joi, în cadrul celei de a XIV-a e­­tape, Constructorul întîlnește la Baia Mare o altă fruntașă a seriei, Jiul Petroșani. Jocul se va desfășu­ra pe terenul 8 Mai, la ora 17.00. GH. DICHIȘAN Minaur — Metalul Copșa Mică 27-9 De la început oaspeții au urmărit obținerea unui scor strâns. Pentru aceasta ei au încercat să tească­ jocul prin prelungirea „liniș­a­­tacurilor, excese de pase, fără in­să a amenința prea mult poarta a­­părată de Brandhofer. Jocul în a­­ceste minute a pierdut mult din spectaculozitate fapt care a nemul­țumit atit numerosul public cit și jucătorii de la Minaur care au în­ceput partida cu intenția de a se reabilita în fața suporterilor pentru evoluțiile mai slabe din ultimele jocuri. La cele 11 goluri înscrise de gazde oaspeții au răspuns numai de două ori prin Barndsch și Agud. In repriza secundă jocul a deve­nit mai spectaculos. După o serie de combinații subtile gazdele au mărit avantajul cu toată opoziția portarului Naghi care a apărat foar­te bine. In această perioadă Minaur a demonstrat un joc colectiv, renun­­țîndu-se la jocul individual prin care în alte întîlniri componenții echipei au încercat să se remarce, de multe ori în defavoarea rezul­tatului. Deși a jucat efectiv numai 4 mi­nute, tinărul Gheorghe Mărieș a realizat o performanță remarcabilă înscriind lor au fost 7 puncte. Restul puncte­obținute de Palkó, Răzor și Panțîru (cite 5), Gheor­­ghevici (3), Alboaică și Kiss. De la oaspeți, cei mai eficace jucători au fost : Urca (3), Deji (2) și Agud (2). Au condus corect Gh. Gherbișan (Tg. Mureș) și P. Radvanyi (Cluj). S. PAVEL Automobilism Raliul castanelor In cinstea aniversării semi­centenarului P.C.R. filialele Au­tomobil Clubului Român din Ma­ramureș și Satu Mare organi­zează prima ediție a Raliului castanelor în data de 9 m­ai, în­trecere sportiv-turistică la care pot participa toți posesorii de autoturisme din județul nostru. Traseul care măsoară 250 de km va străbate cele mai pito­rești locuri din ambele județe și va fi parcurs în condițiile circulației nubrmale cu excep­ția probelor speciale ca: pro­bă de viteză în coastă, viteză în circuit și probă de îndemî­­nare, unde circulația pentru al­te autovehicule va fi închisă. Startul se v­a da din Piața Li­bertății in data de 9 mai la ora 10 și va parcurge următorul traseu: Baia Mare —Gutîi (un­de pe o lungime de­ 2 km va a­­vea loc proba de viteză în coas­tă) — Sighetu Marmației — Să­­prnța — Sîmbra Oii — Negrești, Orașu Nou (probă de viteză în coastă) , Satu Mare (­probă de viteză în circuit) și Baia Mare (probă de viteză de îndemîin­are în Piața Libertății). Sosirea va avea loc în jurul orei 16. Con­curenții sunt obligați să respec­te prescripțiile regulamentare privind circulația și limitele de viteză. înscrierile se fac la se­diul filialei pînă in data de 8 mai inclusiv. LUCIAN TRIFU secretarul filialei Maramureș a A.C.R. I Fotbal, divizia C Gloria Baia Mare-Unirea Dej 2-2 Meciul începe în trombă sub pre­siunea echipei locale care în pri­mele minute atacă, reușind primul gol al partidei . Gherasim primește o centrare excepțională de la Hen­­dric și marchează nestingherit 1:0. Nu trece numai un minut și tabela de marcaj se schimbă iar oaspeții inițiază un contraatac peri­culos, Catana, care se află intr-o poziție clară de ofsaid, marchează golul egalizator : 1—1. In minutele 16, 26 și 35 Mureșan primindu-se irosește ocazii clare de a majora scorul. Minutul 38 aduce modifica­rea rezultatului, în favoarea echi­pei locale, prin excepționala pasă a lui Mureșan la Fernea care tra­ge sec. 2:1. Minutul 75 aduce iar egalitate pe teren, vîrful de atac al echipei oaspete, I. Pop, marcând golul egalizator. Arbitrul Iuliu Erdoș a condus co­rect, golul marcat din poziție de ofsaid nefiind semnalat de arbitrul de tușă. S-au remarcat : Petran, Ernst și Mureșan din echipa locală, Gh. Pop, Gal, Albert, I. Pop, D. Pop din echipa oaspete. Nu putem trece cu vederea ati­tudinile antrenorului echipei locale Sulyok care, la sfîrșitul meciului l-a bruscat pe antrenorul echipei oaspete, aducîndu-i injurii. M. LEONTE Constructorul-Arieșul Turda 0-0 Jocul, decisiv pentru ambele for­mații, s-a terminat la egalitate. Nu­meroaselor atacuri ale gazdelor, dezorientate însă, le-au răspuns prin contraatacuri impetuoase jucătorii din Turda care au ratat două o­­cazii favorabile prin Traian Pop (min. 8) și Mîrna (min. 71). Oas­peții au fost superiori la capitole­le detentă, luptă și viteză, acțio­­nînd lejer, șutind precis și pericu­los de la distanțe mari. Gazdele le-au opus un joc lent — la început — In ciuda unei do­minări sufocante la mijlocul repri­zei secunde — ratînd și ei o serie de ocazii. Bánya a ratat deschide­rea scorului chiar in primul minut de joc. Nistor a șutat puternic peste bară, apoi Ferenczi se com­plică în driblinguri inutile, iar Iarovenco II întîrzie mereu în fa­zele decisive. Mai au ocazii bune de gol D. Pop și Bánya. S-au re­marcat Ciocan, Vădan, (Arieșul), Sarkadi, Bánya, Moceanu Nistor (Constructorul). A condus bine Ti­­beriu Vass — Oradea. VASILE SASARANU Bradul - C.E.I.S. Gherla 1-3 S-a luptat aprins pentru rezultat. In cele din urmă au cîșigat oas­peții datorită, in primul rînd, pre­zenței în poarta Bradului a debutant, portarul echipei de unui ju­niori Urău, talentat, dar fără ex­periența meciurilor din divizia C. Iată cum s-au înscris golurile . In minutul 9, după o bară a fotbaliști­lor din Gherla, în urma unei cen­trări, Butuza I reia din apropiere în gol. Bradul revine in atac și, la un șut violent al lui Cristea, res­pins greu de portarul Bucur, Tant egalează în minutul 26. In repriza a II-a, ambele echipe forțează vic­toria. Beschid și Bordeianu II ra­tează pentru Bradul. In minutul 68 Butuza II înscrie nestingherit la minge respinsă slab de Urău, pen­tru ca în min. 78, Oșteanu să pe­cetluiască î 3—1 in favoarea oas­peților. A. GHILEZAN Campionatul județean Indirect, lupta pentru titlu s-a înscris, duminică, într-o notă pal­pitantă, posibilitatea pierderii unui punct de către una din cele patru candidate stîrnind regrete sau spe­ranțe. Fruntașele campionatului ju­dețean caută, de asemenea depar­tajări și prin prisma golaverajului. De aceea, am asistat duminică la rezultate de cota 10—0 (Minerul Băiuț — Olimpia), 9—1 (Minerul Băița—Forestiera) sau 0—5 (Voința —Minerul Cavnic). Scorul etapei înregistrat la Băiuț, scutește de al­te comentarii. Pentru Olimpia ră­mâne consolarea împrumutată de­vizei jocurilor olimpice , „impor­tant e să participi“. Jt i T f I-4

Next