Pentru Socialism, septembrie 1971 (Anul 21, nr. 5472-5497)

1971-09-01 / nr. 5472

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ȘEDINȚA COMITETULUI EXECUTIV AL C.C. aL P.C.R. In ziua de 31 august 1971 a avut loc șe­dința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. prezidata de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român. Au participat miniștri și șefi ai unor instituții centrale. In cadrul ședinței au fost examinate și aprobate propunerile privind îmbunătățirea activității Academiei de invațămînt so­cial-politic „Ștefan Gheorghiu" ; lărgirea și reorganizarea școlilor interjudețene pentru pregătirea activiștilor de partid, ai organiza­țiilor de masă și obștești, precum și propu­nerile de organizare a Institutului pentru pregătirea cadrelor de conducere din eco­nomie și administrația de stat. Comitetul executiv al C.C. al P.C.R. a mai adoptat hotărîri cu privire la executarea u­­nor lucrări de investiții, modificarea Decre­tului pentru organizarea și funcționarea Băncii de Investiții, precum și cu privire la alte probleme curente. SARCINI SPORITE la început de an forestier Cei­ peste 12.000 de oameni ai Muncii din economia lemnului maramureșean încep noul an fo­restier, 1971—1972. Pornesc în marea lor bătălie încurajați ple­nar de succesele dobîndite, suc­cese sintetizate în faptul că pla­nul producției marfă pe 8 luni ale anului curent a fost îndepli­­­­nit și­ depășit înainte de termen, dar și cu hotărîrea nestrămutată de a-șî majora realizările, de urca pe noi trepte eficiența acti­­­vității creatoare. Pentru că, tre­buie spus din capul locului, în economia județeană a lemnului, cu toate succesele dobîndite, s-au resimțit și unele deficiențe care pe alocuri au diminuat eficiența eforturilor depuse. Iată, așadar, că pornind într-un nou an fores­tier, în fața oamenilor muncii din această puternică ramură indus­trială stau sarcini sporite, puter­nic mobilizatoare, vizînd în toate laturile perfecționarea organizării și conducerii activității economice, creșterea eficienței acesteia. Este adevărat că, în primele 7 luni ale anului, colectivele unită­ților forestiere, inclusiv cel al marii platforme sighetene C.E.I.S., au obținut 54,6 la sută a din producția marfă anuală, la u­­nele sortimente de lemn — buș­teni de fag, de stejar, lemn de celuloză, diverse specii — pro­centul de realizare fiind mult mai mare, că s-a îmbunătățit substan­țial ritmicitatea îndeplinirii sar­­cinilor pe decade, dar nu trebuie uitat că, în același timp, la TJ.E.T.L. Sighet si Vișeu de Sus, la U.E.L. Tg. Lapuș, gradul de valorificare a masei lemnoase pe sorturi s-a menținut în limite scă­zute față de posibilitățile reale. Trebuie să constituie un semnal de alarmă faptul că în primul semestru preocuparea scă­zută pentru gospodărirea raționa­lă, pentru valorificarea deplină a masei lemnoase s-a soldat cu pierderi de exploatare însumînd peste 44.000 m.c., neregulile sem­nalate la sortare in depozitele fi­nale deordina (U.E.I.L. Vișeu de Sus), Gîlgău (U.E.L. Tg. Lăpuș), S.I.L. Tăuți de Sus (U.E.I.L. Baia Mare), trebuie să formeze obiec­te de atentă preocupare în agen­da comitetelor de direcție respec­­­tive. De asemenea, tot în această perioadă 12 parchete au rămas nelichidate (la U.f­.I.L. Baia Mare, Sighet, Tg. Lăpuș). Și în ce pri­vește calitatea producției forestie­re lucrurile puteau fi mult mai bune. E drept că rulajul refuzu­rilor cuprinde valoric doar ceva mai mult de 1,5 la sută din pro­ducția marfă totală dar ele există, generate de cauze organizatorice, ușor de remediat cu mai multă preocupare. La U.E.I.S. Baia Ma­re în sectorul de industrializare, personalul însărcinat cu contro­lul calitativ al produselor se ocu­pă cu treburi străine activității sale de bază, ceea ce a făcut ca refuzurile calitative să depășească 640.000 lei. O latură a activității forestiere în unitățile economiei lemnului care trebuie neapărat să cunoas­că o îmbunătățire substanțială es­te cea vizînd folosirea timpului de lucru. Indicatorii obținuți primul semestru, care la nici în unitate­a C.E.I.L. Sighetu Marma­ o­iiei n-au depășit nivelul 95,0 la sută, lasă să se întrevadă necesi­tatea acută a îmbunătățirii disci­plinei de muncă, a folosirii timpu­lui de lucru exclusiv în scopu­rile producției materiale. Noul an forestier aduce în fața oamenilor muncii din această ra­mură industrială sarcini deosebit de mobilizatoare. Este de ajuns de ilustrativ amănuntul că, la același volum de masă lemnoasă exploatată, în această perioadă (cu deosebire în 1972) va trebui să se producă mărfuri în va­­loare de 23,4 milioane lei mai mult decât în acest an, iar volu­mul beneficiilor să crească cu aproape 20 de milioane lei față de cel din 1971, înseamnă că a­­tit în fața comitetelor de direcție cit și a fiecărui conducător proceselor de producție din par­al­ehete sau de la industrializare stă sarcina primordială, de cea mai mare răspundere, a valorificării depline a fiecărui metru cub de lemn. Grija aceasta trebuie orga­nic împletită cu atenția pentru o mai bună folosire a capacităților tehnice și umane, pentru o inaltă calitate a muncii fiecărui salariat. Mergînd pe linia ascendentă de pînă acum, lichidînd din printr-o­ mai bună organizare mers, muncii și producției, deficiențele a semnalate în activitatea trecută, detașamentul forestierilor mara­mureșeni are create toate premi­sele pentru creșterea continuă a eficienței muncii lui, pentru de­­săvîrșirea saltului calitativ Înce­put cu succes in acest prim an al cincinalului. Ing. GH. DUMITRESCU ♦ Anul XXI nr. 5472 Miercuri 1 septembrie 1971 4 pagini — 30 bani Vă informăm i­ Azi se prezintă la posturi și catedre ale unităților de în­­vățămînt din jude­țul nostru 257 educatoare, învățători și pro­fesori, absolvenți ai “promoției 1970—197­1. ★ A început azi concursul de admitere pentru învățămîntul postgeneral și profesional, se­siunea de toamnă,­­pentru ocu­parea locurilor rămase dispo­nibile după sesiunea din vară. Concursul durează pînă în 10 septembrie a.c. i­ In miezul acestei veri. în­gă Sala sporturilor din Mare au început lucrările Baia de construcție a unui teren de vo­lei în aer liber. In prezent aici se efectuează lucrări de finisa­re, urmînd ca terenul să fie dat în folosință sportivilor cu oca­zia noului an competițional. i­ Zilele acestea, o echipă de dulgheri de la Grupul de șan­tiere nr. 1, condusă de Ște­fan Ginal, a terminat trasarea celui mai mare bloc de locuin­țe din Baia Mare. Este vorba de un imobil cu 5 nivele și 250 apartamente care se construieș­te în microraionul Gara Nouă. i­ Ce vînăm în luna septem­brie? Prepelițe, cîrstei, turture­le, giște și rațe sălbatice. Cu autorizație specială: căpriori, cerbi carpatini, cerbi lopătarî, țapi de capră neagră, urși și rîși. De la 15 septembrie — îe­­runci. Se pot vina, de aseme­nea, toți dăunătorii cu păr și pene care nu sunt ocrotiți de lege. In apele de șes și în ape­le de munte pescarii amatori pot pescui toate speciile de pești cu excepția celor ocrotiți de lege. Atenție. De la 13 sep­tembrie în apele de munte pes­cuitul păstrăvului indigen este interzis. ★ O veste de la Sinaia. Par­­ticipînd la cea de-a IX-a etapă a Campionatului național de viteză în coasta, care s-a des­fășurat duminică la Cota 1400, echipajele automobiliștilor ma­ramureșeni Francisc Scheip și Stelian Orlia, care au concu­rat la clasa 350 cm cubi, ca­tegoria începători, cu mașini trabant 601, au ocupat locurile II și respectiv III. ★ Judecătoria din Baia Ma­re a soluționat zilele trecute cauzele din procesele inculpa­ților Ioan Ernestin Neuschlî din Baia Mare, str. Eliberării nr. 15 și Gheorghe Vele, str. Colonia Topitorilor nr. 68 — pentru infracțiunile de furt în dauna avutului particular, con­­damnîndu-i la 2 ani și respectiv la 1 an închisoare. ★ In după-amiaza zilei de 26 august pe str. M. Eminescu din Baia Mare, autoturismul 1 MM 1920, condus de Vasile Oniga, circulînd cu viteză s-a răsturnat. Cu acest excesivă, prilej două persoane au fost ușor ac­cidentate. Rubrică realizată sub Îngrijirea lui I. PETRIA i Stațiunea Mangalia-Olimp. i ) I I Ü üB­­­il 1 1 B Fișier juridic. .1 litate: Adunarea repre­­z­e­zentanților salariaților ’ k de la I.M.A. I 1 B Caratele pot fi recupe­­­­­­rate­­ ■ FOTBAL: Campionatul­­ județean î B Lucrările sesiunii i i U.N.C.T.A.D. — cuvîn­­­­tul șefului delegației­­ române » [ însemnări: Cumporiști] ^ 1 B Film: Brigada diverse 1 in alertă j­ț­ii Diversificarea și cali­ , S­tarea lucrărilor mecani­­­­­­zate — mereu în actua­­l ^ ■ Declarațiile președinte­­l i­lui Allende J ^ B Informații diverse j LA INSAMINȚAREA SECAREI Justificări cu duiumul — realizări cu tîrîita Limitele perioadei optime de insămințare a secarei pentru masă verde nu sînt atît de riguros sta­bilite cit pentru alte culturi. Din experiența a numeroase coo­­perative agricole, ca să nu le cităm decit pe cele din Groși, Baia Mare, Șomcuta Mare, Satu­lung și Ardusat, rezultă că secara pentru masă verde a avut o in­fluență pozitivă în creșterea pro­ductivității animalelor. După opi­nia majorității specialiștilor, se­cara furajeră trebuie însămînțată mult mai devreme decit griul, în nici un caz înainte de 10 august, dar nici după 10 septembrie. Epoca optimă de însămințare a secarei furajere se apropie deci de sfîrșit- In condiții firești, măcar 80 la sută din cele 550 ha planificate a se însămînța cu se­cară ar trebui să se afle în sol, iar o parte să fi răsărit. Din nefericire însă, realitatea din unități nu se prezintă așa. Cu două zile în urmă, de exem­plu, din cele 550 ha destinate pen­tru secară, doar 10 la sută erau însămînțate, iar despre un anume ritm de lucru nici nu s-a putut vorbi. La Cooperativa agricolă din Lă­pușel, de pildă, din cele 20 ha planificate, pînă ieri la amiază nu s-a însămînțat nimic. La Să­­sar sînt neînsămînțate și acum 15 ha, la Săbișa 5 ha, la Some­­știleac 6 ha, la Băița de sub Codru 5 ha și enumerarea ar pu­tea astfel continua și cu alte uni­tăți agricole unde, contrar unor dispoziții ale Direcției județene agricole, angajamentelor spe­cialiștilor, sămința de secară con­tinuă să rămînă în magazii, și nu este semănată, așa cum de fapt ar trebui. Cum se explică această neco- răspunzătoare situație ce se ma­nifestă la însămînțarea secarei și de ce nu se lucrează în unități? La Cooperativa agricolă din Săbișa, de exemplu, tovarășul Vasile Buha, specialistul unității, pu­ne neînsămîntare­a secarei pe seama terenului excesiv de tare. La cooperativele agricole din Lăpușel și Săsar, unde terenul nu este tare, întîlnim un alt as­pect. — Noi am pregătit 5 ha de teren în­că de azi (n.n. de luni 30 au­gust), ni s-a spus la Lăpușel. De însămînțat insă vom începe nu­mai poimîine. — Și de ce nu de mîine ? am întrebat. • — Fiindcă mîine facem proba mașinii (?) Iată deci de ce nu se insămîn­­țează secară pentru masă verde și ce puerile justificări se aduc. Firește, unui necunoscător ingi­nerul de la Săbișa, bunăoară, i-ar putea arăta oricînd, dacă ar fi cazul, cel puțin o parcelă de te­ren mai tare ca iasca și care pentru o oră măcar ar fi singu­rul loc unde trebuie însămînțată secara. Ne întrebăm însă , numai la Săbișa a fost secetă?. La Ariniș, Ardusat, Rogoz, Tă­mâia, Groși și în alte zone agri­cole a plouat mai mult și de aceea s-a semănat secară ? Sau este vorba de cu totul altceva. De atenție și strădanii, de muncă și preocupare din partea lor factorilor de răspundere totu­din unități. Ce spuneți tovarăși de la Săbișa 9 Ge a intervenit la dv. ? Pămîntul sau spiritul de inițiativă ? Așadar justificarea pentru ritmul anevoios de lucru la însămîntatul secarei nu trebuie căutată prea departe de unități. El se datoreș­­te, așa după cum s-a văzut, insu­ficientelor preocupări din partea specialiștilor, a brigadierilor și președinților, care nu vor să în­țeleagă că în primăvară secara furajeră înseamnă mai mult decît pîine pentru animale și în loc să se ocupe de însămînțarea a­­cesteia își găsesc acum alte pre­ocupări, mai puțin importante. Si­tuația necore­spunzătoare privind însămînțarea secarei în județul nostru este generată și de slaba preocupare a tovarășilor de la organele agricole județene. Spu­­nînd acestea nu referim la faptul că aici, la nivelul județului, nici măcar evidența realizărilor din unități nu se cunoaște și nu se urmărește. Ca să nu mai vorbim de tovarășii de la serviciul de creștere a animalelor, care consi­deră acțiunea ca o atribuție clusivă a serviciului vegetal, ex­ca atare nu se interesează de evo­­­­luția ei. Firește, în agricultură cai și în zootehnia sunt multe de fă­cut și acum. În orice efort însă, secara pentru masă verde trebuie să ajungă de îndată în sol și pe întreaga suprafață planificată. Specialiștii din unități și de la organele agricole județene au da­toria să acționeze neîntîrziat și deosebit de energic pentru reali­zarea imediată a acestei sarcini. Șovăielile și amînările de la o zi la alta nu sunt nimănui de folos și trebuie de urgență eradicate. In cel mult 7 zile semănatul se­carei trebuie încheiat, MIRCEA POP Analiza activității politico-edu­cative de masă în spiritul idei­lor cuprinse în vastul program de acțiune adoptat de Comitetul E­­xecutiv al C.C. al P.C.R., în am­pla expunere a tovarășului Ni­colae Ceaușescu ținută la Consfă­tuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei constituie în prezent tema unor ample dezbateri in organizațiile de bază. Despre problemele abor­date în adunările generale des­chise ale comuniștilor vorbesc mai multe scrisori sosite pe a­­dresa redacției noastre. Tovară­șul Vaier Gavriș, secretarul­ de partid de la I.C.V.A. Unitatea Ba­ia Mare, ne informează că adu­narea generală deschisă a pus în evidentă experiența pozitivă do­­bîndită de organizația de bază în munca politică și educativă, în dezvoltarea simțului de răspun­dere partinică a comuniștilor fa­tă de îndeplinirea îndatoririlor ce le revin. Concomitent cu preocu­parea biroului fată de antrenarea membrilor de partid, a tuturor sa­lariaților la studierea documente­lor de partid, a hotărîrilor de partid și de stat, periodic au fost prezentate în adunările generale expuneri și conferințe pe diferite teme educative, strîns legate de specificul activității unității, al muncii desfășurate de către sala­riații de aici. Participanții la discuții, analizînd cu răspundere situațiile necorespunzătoare ce mai persistă în diverse sectoare, abaterile ce se săvîrșesc de la disciplina de partid și de stat, au arătat că biroul organizației de bază nu a militat cu consec­vența necesară în direcția­ îmbu­nătățirii conținutului activității politice și cultural-educative, că în acest domeniu mai există ma­nifestări de formalism. Din aceas­tă cauză, aprecia în cuvîntul său tov. Sabin Breban, munca politi­că și educativă a avut o eficiență scăzută în formarea oamenilor. In activitatea educativă trebuie cu­prinși toți salariații, pentru că numai așa se va reuși ridicarea conștiinței lor la nivelul cerințe­lor pe care le implică înțelegerea necesității respectării disciplinei în muncă — domeniu în care sunt multe lacune —, întăririi răspun­derii fiecărui angajat față de în­deplinirea la un înalt grad cali­tativ a sarcinilor încredințate. Cu atît mai mult, după cum remarca tov. Maria Horvath, cu cit în u­­nitate lucrează numeroși tineri care trebuie formați și educați în spiritul dragostei și pasiunii fată de muncă, pentru cultivarea in conștiința lor a normelor moralei înaintate, socialiste. In activitatea de educare a salariaților, de dez­voltare a conștiinței socialiste, spunea Iosif Martin, trebuie să fie utilizate variate forme și mij­loace — munca de la om la om, gazetele satirice, brigada artisti­că de agitație etc. — care și-au dovedit utilitatea și forța de in­fluențare în bine a conduitei sa­lariaților, pentru combaterea ne­ajunsurilor care se manifestă. Tocmai de aceea atît tov. I. Mar­tin cit și alți vorbitori au solici­tat biroului organizației de bază să acorde atenție mai mare lărgi­rii mijloacelor și formelor muncii politico-educative, îmbunătățirii conținutului și caracterului com­bativ și formativ, educațional al acestora. Valoroase concluzii au desprins din dezbaterile ce au avut loc în cadrul adunării generale deschise și comuniștii de la O.C.E. Ali­mentara Baia Mare, se arată în scrisoarea tov. Ioan Variciuc. In­formarea prezentată, ca și discu­țiile participanților la dezbateri au pus accentul pe necesitatea creșterii rolului membrilor de partid ca o condiție de primă ne­cesitate a îmbunătățirii muncii politice și educative. Tratînd a­ A. PACUREANU (Continuare in pag. a 3-a) Măsurile de îmbunătățire a muncii politico-ideologice și cultural-educative — în dezbaterea adunărilor de partid La nivelul exigențelor prezente și de perspectivi I I I I 1 Declarațiile unor personalități științifice participante la cea de-a 21-a Conferință Pugwash La­ Sinaia s-au desfășurat lu­crările celei de-a 21-a Conferin­țe internaționale Pugwash, la care au participat peste 100 de cunoscuți oameni de știință — laureați ai Premiului Nobel, academicieni, specialiști și ex­perți, reprezentanți ai unor universități, institute și aso­­c­iații științifice din 32 de țări. O serie de participanți la a­­­­ceasta conferință Pugwash au­­ avut amabilitatea să răspundă la întrebările adresate de tri­misul „Ad­erpres" la Sinaia, I. Socaciu, Prof. Bernard T. Feld, de la Universitatea Cambridge (S.U.A.): „Aș vrea ca mai întîi să-mi exprim admirația personală pentru politica externă promo­vată de țara dv. E o politică inteligentă și consecventă, ba­zată pe principiile universal recunoscute, care trebuie să stea la baza relațiilor dintre state: independenta, suvera- I nitatea, neamestecul în trebu­ ■­rile interne, avantajul reci­­s­proc. In lumea contemporană Z este deosebit de important ca­­ fiecare țară, mare sau mică,­­ să respecte aceste principii, să­­ insiste asupra dreptului fiecă­­­­rui stat de a-și urma propria­­ cale de dezvoltare". Abordînd unele aspecte ale­­ dezarmării, reputatul fizician ■ american a subliniat că „Aceas­­­­ta problemă este una din cele­­ mai importante ale zilelor noas­­­­tre. Se impune cu acuitate rea­­l­izarea unor măsuri pe calea limitării cursei concrete a înar­­­­mărilor și, în special, a cursei I înarmărilor nucleare, care con­­­­stituie o permanentă sursă de­­ încordare și de amenințare­­ la ■ adresa civilizației și a viitoru­­l­­ui omenirii. (Continuare în pag. a 4-a)

Next