Pentru Socialism, octombrie 1971 (Anul 21, nr. 5498-5524)
1971-10-27 / nr. 5520
< Miercuri 27 octombrie 1971 PENTRU SOKATISM Gînduri și fapte tinerești sub arcada marilor aspirații Remember Cînd vei trece Romii... Anul viitor. Uniunea Tineretului Comunist își va sărbători a 50-a aniversare, eveniment căruia uteciștii de azi îi închină de pe acum gîndurile și realizările lor. De-a lungul unei jumătăți de secol, Uniunea Tineretului Comunist a îndeplinit, sub conducerea partidului, sarcini deosebit de importante în educarea comunistă a generațiilor de făuritori ai vieții noi, socialiste. Educarea tineretului prin muncă și pentru muncă a fost unul din principiile călăuzitoare ale activității tinerei organizații revoluționare. In perimetrul ei se înscriu la joc de cinste acțiunile voluntar-patriotice inițiate și conduse de U.T.C. In rândurile de față își reamintește despre un început de drum unul din foștii brigadieri de pe șantierul Salva-Vișeu, Ioan Variciuc. ...In gara Telciu am fost primiți de către un membru din conducerea șantierului, care ne-a urat bun venit. „Și acum, ne-a spus el, veți merge pe jos pînă la Romuli". Circa 30 de km. Am luat-o militărește pe malul Sălăuței, cu traista în spate. Eram vreo 150, între 16 și 26 de ani. Majoritatea desculți, cu o pereche de pantaloni, alții în ismene. Fii de muncitori, țărani, intelectuali, studenți. Organizația U.T.C. explica membrilor săi că pe plan național partidul a declanșat o luptă dîrză pentru refacerea economiei, iar ceea ce se realizează prin contribuția tineretului pe șantierele de la Bumbești— Livezeni și Salva—Vișeu are o însemnătate deosebită. Veneau tineri din toate colțurile țării. Circa 35.000 de brigadieri se aflau la Salva—Vișeu. La sfîrșitul stagiului de 3 luni, fiecare primea un carnet de brigadier, o insignă și o uniformă albastră — însemnele generice ale unei înțelegeri superioare a sentimentului patriotic. La Dealul Ștefăniței, la Romuli, cu o ceașcă de ceai și cu o felie de pline neagră brigadierii realmente mutau munții ca să facă loc arcului de oțel cu viaducte cocoțate pe înălțimi amețitoare. Un impuls ce venea din interior, cu rezonanță de adîncime, care uneori se cheamă mîndrie patriotică, alteori dor de afirmare sau nevoie de împlinire, ne dădea o anumită tărie împotriva durității vieții de șantier. Lopata, tîrnăcopul, ranga și roaba erau uneltele noastre de muncă. Cu acestea fiecare în 8 ore trebuia să sape și să transporte pe o distanță de pînă la 50 de pași 4 metri cubi de pămînt. Da, astăzi se excavează, se transportă, se nivelează cu mașini capabile să urce și pe Făgăraș. Noi eram în 1948... Fără aceste începuturi n-am fi avut azi fabrici, centrale electrice, mîndria creației și curajul prospecțiunii. Ce sînt azi purtătorii de odinioară ai salopetelor albastre cu ecuson auriu, care pe șantier învățau să evite, și să gîndească politic, deprindeau scris cititul și gustul de viață? Unii mai sunt și astăzi pe șantiere, alții cu meseriile învățate atunci împlinesc pretutindeni visurile la scară, reală ale acelei generații de uteciști: Gheorghe Năstase — maistru minier, Vasile Danciu — ofițer superior, alții — muncitori, cooperatori, ingineri, activiști, ziariști, doctori, profesori... După cîțiva ani, cînd lucrările au fost terminate, primul meu gînd arzător a fost să merg la Romuli să revăd locurile și rezultatul aspirațiilor noastre. Imaginile de demult s-au topit în peisajul nou, dar ecoul lor răzbate peste ani ca o prezență activă în viața tineretului patriei. La îndemnul organizației U.T.C., și azi sute de mii de tineri își fac ucenicia morală pe șantierele muncii voluntar-patriotice, specializîndu-și unul din cele mai importante atribute umane. A ști să investești cu valoare fiecare . Dacă cu 15 ani în umid l-aș fi întrebat pe inginerul chimist Romul Săsăreanu care este pasiunea sa, probabil că mi-ar fi spus că nu știe cu precizie. Școlarul vioi de atunci avea totuși o constantă care nu scapă neobservată de pedagog — pasiunea de a munci. „Mama a avut un mare rol în formarea noastră a copiilor ca oameni. Ne spunea mereu ne îndruma să munșt cim cu plăcere și tragere de inimă. Să nu lenevim. Că ne așteaptă viața întreagă în care sursa bucuriilor se află în efortul creator. Asta e adevărata pasiune“. Potențial, în fiecare școlar profesorul trebuie să vadă un viitor savant. Parafrazând, se poate spune că statuia se află turnată gata în blocul de marmoră. Depinde numai dacă își va găsi ori nu sculptorul care va ști să înlăture ceea ce e de prisos. Pentru formarea acestor sculptori, care modelează chipul nou al omului militează azi partidul ,întreaga națiune socialistă. Prin clasa a IX-a de liceu, viitorul chimist își înjghebează un laborator Profesorii de la acasă. Liceul „Gheorghe Șincai“ descifrează în faptele elevului un interes pentru chimie și-i arată toată considerația. Opțiunea absolventului se cristalizează — Facultatea de chimie industrială din Timișoara. Studentul își slujește idolul —care a devenit pentru el chimia — cu credință, începe să înțeleagă destul de devreme că nu numai matematica și fizica sunt științe care trebuie studiate după un sistem întemeiat pe logică. II interesează tot mai mult relațiile dintre elemente și condițiile în care au loc mutațiile calitative și cantitative, înlesnindu-i cuprinderea panoramică a universului acestei științe. Iată cum o pasiune care la început însemna teme corect efectuate, atenție la lecții, lectură suplimentară, ajutor în familie la orice fel de muncă, prezență activă în viața clasei și a organizației de tineret se conturează în final într-o profesie de mare viitor, pentru că ea se sprijină pe un ax trainic — dragostea de muncă. Cînd a venit la U.M.M.N., acum 3 ani, tînărului inginer chimist i se pregătea un greu examen. Instalația de xantați, care intrase în probele tehnologice, trebuia introdusă în circuitul industrial cu întreaga capacitate și la parametrii proiectați. „Mă consider norocos pentru acest debut profesional la o instalație nouă“. Pentru atingerea capacității proiectate propune schimbarea rețetei de fabricație a soluțiilor de xantați. Ideea declanșează o reacție în lanț, de la îndoiala mai mult sau mai puțin exprimată a unor colegi, pînă la invidia pentru curajul de a înfrunta un risc Rezultatele profesionale practice au dovedit că tînărul inginer își meseria, iar cunoaște proiectantul a recunoscut eroarea de proiectare. In consecință, crește numărul celor care îl susțineau și-l încurajau în îndrăznețele lui inovații. Faza următoare intervențiilor inspirate a ale șefului instalației de xantați, care abia a împlinit 27 de ani, a constituit-o reducerea consumurilor specifice, realizată prin reglarea regimului de fabricație la coloana de rectificare a alcoolului etilic. La numai 5 luni de la preluarea instalației, aceasta era scoasă din zona apăsătoare de îndoieli, și îngrijorări. Șirul de inovații propuse de inginerul Săsăreanu însă nu se oprește. Pentru evitarea incendiilor la spălarea instalației de uscare și evitarea degajării cu acest prilej a gazelor toxice, modifică metoda de spălare. Și colectivul întreg al secției urcă o nouă treaptă a perfecționării. Ii urmează crearea condesatoarelor lamelare, evită depunerea care de xantați și pierderile ce ar fi însoțit-o, precum și dispozitivul automat de a șnecului. Se curățire astfel pierderea evită de timp și de produs, eliminarea noxelor în atmosferă etc. Pasiunea comunistului Săsărean se întreține acum dintr-un alt gînd schimbarea îndrăzneț, aparaturii de obținere a soluțiilor de xantați în scopul evitării mării nămolurilor, iarpierderilor de conținut prin acest proces, precum și pentru creșterea capacității instalației, ridicarea calitativă a produsului finit, consumurilor scăderea specifice, toate realizate paralel cu obținerea unui randament sporit de minimum 95 %. De unde se alimentează pasiunea lui tînăr? „Din aceaplăcerea de a munci în uzină, în laborator, în bibliotecă, din răbdarea de a urmări luni și ani de zile veridicitatea unei ipoteze, din stăruința de a depăși dificultățile efemere, din înțelegerea pe care o ai în familie, sau cea cu care îți vine în întîmpinare un colectiv de oameni cu inima deschisă. Poate de-a lungul vieții unii dintre ei, au încălzit la suflet pasiuni mari, dar pe care nu le-au văzut împlinite. Cu optimismul tău poți reaprinde aceste năzuințe și atunci gîndurile creatoare, se unesc. Pentru a fi adevărată, o pasiune trebuie să se împlinească, să rodească pentru om, pentru societatea noastră socialistă. Aceasta ne cere partidul, idealul nostru comunist, pentru " făurirea societății socialiste dezvoltate". multilateral -Și cînd te gîndești că la început n-a fost decît pasiunea de a face fiecare oricît de mărunt, lucru, cu tragere de inimă... — Elevul strungar anul III, loan Grigorescu se bucură de o anumită popularitate în rîndul celor peste 2.000 de colegi de la Grupul școlar minier din Baia Mare. Ai urmărit în mod expres să te faci cunoscut? — Bineînțeles că nu. — Totuși, acum ești tot atît de bine cunoscut aici cît o vedetă a balonului rotund. — Se spune că mă număr printre elevii buni din clasă (dirigintele — Petru Ghișa — ne confirmă că e cel mai bun din clasă de cînd e la Grupul școlar minier — n.a.). Cred că am atras o oarecare atenție după concursul pe meserii, cînd în faza finală, pe minister, am obținut locul I. — Cum ai cîștigat acest concurs? — Efectuînd pe strung două operații concomitent, eu am reușit să închei proba practică în numai 1,07 ore — din 2 ore rezervate — în timp ce alți concurenți n-au întrevăzut această posibilitate și nici nu știau cum să-și regleze pentru aceasta strungul. — In ce măsură instruirea practică te-a ajutat să te formezi din punct de vedere profesional și moral? — Anul trecut am făcut perioada de practică la E. M. Baia Sprie,pe lingă muncitorul Ioan Brezovski. Meșterul meu fiind sever, trebuia să învăț mai mult decît alți colegi. Intr-o zi mi-a cerut să învăț păsurile de filet metric pînă la 30. A doua zi nu le știam bine. Și, în consecință, nu m-a lăsat să lucrez la strung pînă ce le voi fi învățat corect. Evident, nu m-am considerat neindreptățit, ci, dimpotrivă, norocos, îmi spun mereu: tatăl meu a parcurs în 13 ani drumul de la vagonetar la maistru minier. Nici eu nu sunt un incapabil. In vacanța de vară am renunțat la un bilet de odihnă pentru Năvodari în favoarea unei angajări temporare. Nu fiindcă aș fi avut neapărat nevoie de bani, dar doream să execut niște lucrări — noi pentru mine — care să-mi perfecționeze antrenamentul. Am filetat țevi de foraj cu filet conic, 2 luni. Munca asta e marele nostru dascăl. Anul acesta fac practică la U.U.M.R. Aici se cere o mai mare precizie în execuție. De pildă, reperul pinioane pentru roți dințate cu conicitate interioară — la care lucrez eu — are un adaos de prelucrare de numai sutime, ceea ce presupune o mînuire „cu ochii deschiși" a micrometrului. — Am aflat că îndeplinești funcția de șef al clasei și de membru al comitetului U.T.C. pe Grup. Cum înțelegi tu întărirea climatului de disciplină și creșterea răspunderii tineretului față de sine și societate, obiective încredințate organizației de tineret de către amplul program educativ elaborat de partid? — Transformarea fiecărei clase, a organizațiilor U.T.C. în colective de luptă pentru educarea comunistă a tineretului școlar, pentru formarea conștiinței sale socialiste este acum sarcina noastră numărul unu. Eu am să vă explic cum înțelegem noi acest îndemn și ce am făcut concret în spiritul lui, pentru creșterea combativității noastre revoluționare. Unul dintre colegi se descurca greu la învățătură. Din cauza unei afecțiuni organice reținea doar în anumite condiții speciale ceea ce învăța. Nu toată lumea e dispusă să-și schimbe modalitatea de studiu proprie în favoarea alteia, necunoscute, poate ineficiente pentru el, dar cu siguranță favorabilă colegului nostru. I-am oferit acest ajutor, iar Mihăiță al nostru n-a mai rămas corigent din ultimul trimestru al anului I. Un alt exemplu: O tentativă de însușire de bunuri străine a unuia dintre colegi a făcut întuneric pentru o perioadă îndelungată în sufletele noastre. O pornire nefirească, deprinsă în climatul de dezinteres familial, rămînea s-o ofilim noi, clasa, dirigintele. Aceasta a declanșat o acțiune de durată, cu explicarea consecinței lor, integrarea mai puternică în colectivul clasei a celui ce căuta evaziunea. Cîte eforturi se cer pentru a ridica din pămînt privirea unui tînăr! De la atenția de a nu jigni pînă la apropierea sufletească — toate ipostazele au fost realizate cu folos. Acum criza a fost depășită și ne putem privi în ochi ca învingători. Elevul e de nerecunoscut. In ambele cazuri colectivul clasei a acționat unitar, exigent și combativ, dar și cu înțelegere și discernămînt. — Au avut părinții tăi vreo influență în alegerea meseriei? — Cînd m-am decis am făcut-o singur, iar ei nu s-au opus. Aș fi putut merge la liceu, fiindcă am absolvit cu o medie mare școala generală. M-a atras însă fapta creatoare. Fiind cel mai mare în familie, munceam alături de părinți. N-am fost certat niciodată pentru că nu lucrez. Locuiam la vreo 4 km depărtare de școală și trebuia să mă scol devreme. îmi plăcea de pe atunci să ajut, să fac ceva precis. — Simți uneori invidia colegilor? I — Da. Am observat acest lucru, dar mă fac că nu bag de seamă. Sunt la fel de bun prieteni cu toată lumea. Ceea ce mă necăjește este faptul că unii dintre f1 colegi se apropie greu de meserie prin practică. Sunt cîțiva sportivi buni care aspiră la această carieră și își spun de pe acum că nu vor profesa meseria a cărei diplomă o așteaptă. După ei i se iau și alții. Ideile acestea paisagere ne aduc mult rău dacă nu i le combatem la vreme. u prezentam un tînăr Strungarul loan Grigorescu — 1 3 „S-A unit SEAMĂ DE PĂRERILE MASERE“ —Pionieri din Maramureș participanți la cea de-a II-a Conferință Națională a Organizației Pionierilor — — Ceea ce m-a impresionat cel mai mult — ne spune Monica Wilk de la Școala generală nr. 14 Baia Mare — a fost faptul că la — Cum ați întîmpinat voi, pionierii de la Școala generală nr. 4 din Baia Mare Conferința Națională? — Corodan Monica: Dacă aș fi luat cuvîntul și eu aș fi avut ce spune. Avem în unitate 4 pionieri piilor și dascălilor din Rona de Sus, întărite prin faptele unei vacanțe care s-a cheltuit pe șantierele muncii patriotice (baze sportive, parcul din comună, plante medicinale), în excursii (Porțile de Fier) și drumeții (întîlnirile cu cei din Coștiui și Rona de Jos — români, maghiari, ucraineni —) pentru cultivarea prieteniei și a respectului dintre oameni. Iată ce ne-a declarat pioniera Tania Țiriac, clasa a VII-a, la întoarcerea ei de la Conferință. Ocna Șugatag, ne spunea că ar dori ca prima ei călătorie în Capitală să-i ofere cîteva satisfacții: să vadă Palatul pionierilor, să vadă Muzeul partidului și, dacă se poate, să-l vadă pe tovarășul Nicolae Ceaușescu. Acum cînd toate dorințele i s-au împlinit, președinta unității de pionieri ne povestește fericită despre întîlnirea emoționantă a delegaților cu secretarul general al partidului, despre spectacolul dat de copiii de la Palatul pionierilor în cinstea oaspeților, despre vizitarea Bucureștiului. Indțiat: prima este cea de pionier, de frunte și obținerea ei este rezultatul activității școlare, al bunei comportări, precum și al participării la alcătuirea muzeului școlar, a celor 29 de schițe biografice dedicate eroilor de la Moisei etc.O a doua distincție semnifică participarea lui Dănuț, alături de cei vîrstnici, la spectacolul-evocare „Eroii de la Moisei”" închinat aniversării semicentenarului partidului, pentru care au fost distinși cu titlul de laureați și cîștigători ai locului întâi în cadrul celui de-al VI-lea Festival de Teatru „I. N. Caragiale", 1971. Conferința Națională s-a ținut seama de părerile noastre, că însuși secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ne-a îndemnat să ne obișnuim da pe acum să organizăm și să conducem activitățile noastre, să mi așteptăm să fim dădăciți. O parte din propunerile pe care le-am făcut în conferințele județene ale Organizației Pionierilor s-au adoptat și ele prind viață. Luînd cuvîntul în numele pionierilor maramureșeni, am simțit o deosebită mîndrie pentru prilejul de a putea dezvălui întregii țări rezultatele unuia din județele fruntașe în munca pionierească de frunte, 264 de trese gradul I, 174 gradul II, 200 de copii la cercurile de la Casa pionierilor. De asemenea, noi am lansat inițiativa „Ziua unității de pionieri", care s-a generalizat. Am vizitat casele ilegaliștilor din străzile „Spicul" și „Ilie „Pointilie", precum și Muzeul Doftana. Cu „Dansul minerilor" am obținut locul II pe țară. Despre cîțiva din colegii mei se spun lucruri lăudabile în sport: Sandu Bilici — locul I pe țară la șah prin corespondență, Eva Mezei, dublă campioană la copii și juniori la schi alpin. Am răspuns prin fapte la chemarea pionierilor de la Școala generală nr. 56 din București, din clasa a VII-a. — In acea săptămînă a muncii patriotice noi am participat la culesul porumbului și cartofilor in C.A.P., am adunat măceșe, iar cu fondurile ce le vom obține vom cumpăra o mașină de cusut, care va fi utilizată la orele de practică, cît și pentru cercuri. Cea de-a II-a Conferință Națională a Organizației Pionierilor a consacrat prin întreaga ei activitate dorința de afirmare tot mai puternică a Organizației Pionierilor în procesul educației comuniste a tineretului școlar. GHEORGHE SUSA Foto: A. ȘUTH — Am dus cu mine în Capitală gîndurile și sentimentele ca Inainte de plecare. Clara Moldovan de la Școala generală din jst Dănuț Botiș de la Școala generală nr. 1 din Moisei poartă pe piept lîngă cravata purpurie două distincții, pentru care poate fi in— Dar copiii din Fărcașa, care știu dansa doar pentru locul I pe țară, cum și-au exprimat adeziunea la chemarea pionierească? Ne răspunde Maria Păvăloiu, „Mercur — Buna La actuala ediție a concursului profesional al tinerilor uteciști din comerț — „Mercur — Buna servire“, au luat parte 623 de tineri din județ, 22 dintre aceștia obținând dreptul de a participa la faza județeană, care a avut loc zilele trecute la Clubul tineretului din Baia Mare. Datorită unei mai bune popularizări a acestui concurs în rîndul lucrătorilor din comerț, anul acesta rezultatele înregistrate sânt superioare celor din anul trecut, crescând interesul unităților și al clienților față de starea profesională a concurenților, buna comportare și atitudinea lor plină de solicitudine față de cumpărător. Incepînd din aprilie, purtătorii de ecuson cu emblema concursului au fost urmăriți zi de zi de organizația de tineret, de organele comerciale și de ochiul critic al consumatorilor, opiniile acestora fiind consemnate în caiete special destinate acestui scop.. Vînzători ca Florica Breban, Viorica Aczi, Fazecaș din Baia Mare, Ioana Teleptean, Paraschiva Elisabeta Bura din Sighetu Marmației, Rodica Urda, Vișeu de Sus, Călin Timiș — Borșa, au demonstrat zi de zi că își cunosc meseria și că își fac din perfecționarea ei o chestiune de onoare. Cu același interes s-au prezentat la faza județeană Viorica Suciu, Susana Lazăr — bucătari, Leontina Leșși — cofetar, Liviu Mureșan, Gheorghe Breban, Vasile Mureșan, Margareta Breban — ospătari, toți din Baia Mare, Gheorghe Hrim — Sighetu Marmației, Vasile Covaci, Ileana Andreica, Vișeu de Sus, Ioana Roman — Borșa. Făcînd din competiția lor profesională un mijloc eficace de educare a tineretului în spiritul muncii cinstite, al demnității și respectului, uteciștii Florica Breban, de la Magazinul nr. 21 al O.C.L. Alimentara Baia Mare, Florica Urda, de la O.C.L. Mixt Vișeu de Sus, Susana Lazăr, bucătar la O.J.T. Baia Mare, și Gheorghe Breban, ospătar la T.A.P.L. Baia Mare au ocupat locul I, fiecare în specialitatea sa, putind participa la faza finală a concursului. Cercetînd caietele în care clienții și-au consemnat părerile despre calitatea servirii participanților la concurs, la Magazinul nr. 21 al O.C.L. Alimentară Baia Mare aflăm un adevărat buchet de elogii, din care nu vom putea consemna decit cîteva: „Tinerii din această unitate merită să fie apreciați și luați în considerare la concursul „Mercur“. Ing. Nicu Moldovan, Cluj Piața Victoriei nr. 36. „De fiecare dată am fost servit în mod ireproșabil și cu totul civilizat de către personalul unității. Dumitru Sandu, Baia Mare“. ,,Fetele care servesc sunt fl. amabile și în special se remarcă Florica Breban, Magdalena Gherasim, Teodora Iosip. Le mulțumesc! Semnătura indescifrabilă, Șantierul C.C.T. 43, Baia Mare“. „Tînăra participantă la concursul de bună deservire, Florica Breban, este o prezență lăudabilă în această unitate. Modul ei de a se comporta cu clienții este, într-adevăr, exemplar. .. O caracterizează și o modestie de foarte bun gust. Ii mulțumesc din inimă. Alexandru Moșuleț, Regiei A 418 București“. Numele vînzătoarelor pomenite revin aproape în fiecare mențiune fie că e semnată de un grup de turiști din Piatra Neamț sau de unul din clienții obișnuiți ai magazinului. Cu siguranță asemenea cuvinte de considerație la adresa tinerilor lucrători pot fi întîlnite și în alte unități din județ. Rămîne însă ca o sarcină permanentă a organizațiilor de tineret cultivarea cu toată răspunderea a acelor calități ale membrilor săi care să evidențieze apartanența la o organizație politică și revoluționară cum este U.T.G.-ul. *