Pentru Socialism, ianuarie 1972 (Anul 22, nr. 5577-5600)
1972-01-04 / nr. 5577
TINEREȚEA LA EA ACASĂ La cumpăna anilor, fiecare vis e o torță care se alimentează din satisfacții și aspirații pe măsura focului său interior. Tinerețea e un soare care dă și primește lumină„ contaminînd cu generozitate, bucurieși fericire, iată primele impresii ale [UNK] reporterului din seara în care orașul întreg, zîmbind din mii de lumini, aștepta sosirea anului 1972. Revelionul tineretului băimărean a fost găzduit și de această dată la restaurantul „Minerul", în organizarea remarcabilă a Comitetului municipal U.T.C. Cîteva sute de tineri din unitățile metalurgiști, miniere, chimiști, constructori, profesori, studenți etc., s-au întîlnit aici pentru a-și face intrarea în noul an într-o atmosferă înălțătoare, pe măsura succeselor profesionale și umane pe care le-au dăruit primului an al cincinalului. Intrind in sfera de atracție a stării de spirit pe care o degajă un revelion al tinereții, ne mistuie întrebarea: oare ce gindesc acești entuziaști la răscrucea dintre ani? Vă oferim cîteva răspunsuri: „Să-mi crească mare fetița. Primul meu gînd din ceastă seară ei al-am adresat, și-am închinat in sănătatea ei. Al doilea gînd mă poartă spre apropiata mutare în noul spital, cu alte condiții de muncă și evident cu rezultate pe care ni le dorim superioare. Dar cîți dintre cei dragi nu merită un gînd în seara asta, soțul mama, cite fapte care dau sens vieții nu încununează intîlnirile revelionului".“. , (Maria Weisz, asistentă de laborator). „Acord cel dinții gînd meu, Viorel, soțului inginer la E. M. Șuior“ (Iuliana Bobariu profesoară). „In urcușul meu profesional spre neîntrerupta perfecționare mi-aș dori ca în film! 1972 rîvna de a mă apropia pedagogic de elevi să se bucure de un mai mare succes“. (Oltilia Oltean, profesoară). „Pentru mine revelionul înseamnă o seară de distracție deplină după un an de muncă și eforturi. E o seară în care mă distrez și nu-mi place să mă uit nici nici înapoi înainte, că acum nu pentru mă gindesc la nimic grav și profund. Le urez succes colegilor mei de muncă“.. (Gheorghe Vlasin, lăcătuș). „In general, îmi place să mă gindesc la viitor și sunt optimistă. Acum încălzesc la suflet un vis mare, pe care mi dori adevărat l-aș — Institutul de subingineri(Rodica Crișan, funcționară). ..De 25 de ani adun in mine cste un pic de înțelepciune și răspundere. Mă gindul să cred bate că, ar fi timpul să faco mare cotitură în viață — să mă căsătoresc. Anul acesta. N-am loc în seara asta pentru alte ginduri" (Cornel Butoi, profesor). „Sunt proaspăt logodit și mă gindesc ld fericire, care poate fi înțelegere în primul rând pentru a putea fi apoi mai mult" (Ștefan Roman, mecanic auto). „Revelionul e seară a tuturor după un an de muncă îmbelșugat, cu eforturi care ne-au adus satisfacții. 1971 a fost anul in care conducerea partidului, Nicolae tovarășul Ceaușescu, ne-a îndreptat și mai mult privirea asupra ideii de perfecționare umană pe care trebuie să o așezăm în familie și societate în fața mesei și nu undeva pe la ușă. In această ordine de idei personal nu mă pot lăuda că am cucerit poziții deosebite, dar simt că m-am perfecționat. Lupt pe două fronturi — in producție și la liceul seral. In august m-am căsătorit. Vedeți cite motive am de a mă gindi la viitor. (— Vă numiți Vasile Mureșan VII. In comparație cu ceilalți 6 de la mina Herja, dv. unde vă si Luați?) — Un singur lucru aș putea să vă spun. Toți acești Mureșeni sunt oameni destoinici care merită să fie urmați. Numele acesta este respectat deopotrivă la Herja și la Ardusat, de unde sunt ei de baștină. Simt o deosebită mîndrie pentru ceea ce fac. Și dacă aici acum cint, simt același impuls și în timpul lucrului. Nu mă apasă nimic". Plăcerea de cinta, plăcerea de a a munci, plăcerea de a trăi și a fi fericit. Exprimată intens, în cuvinte puține. E ceasul al doilea din noul an. Pretutindeni, pe străzi, în însufletele localuri, duiește gestul găzdliri. A întîlnit suși reporterul unul. — Nu vă supărați, ce semnificație are acest buchet de flori în noaptea de revelion? — Nu mă așteptam să fiu întrebată. (Pauză). Poate o să vi se pară nepotrivit... Florile acestea sunt pentru bunica. Ne ducem spre cimitir. Mi-a dat prea mult pentru întreaga mea viață ca să o pot uita... re Nu. Nu ni se pare potrivit. E ceva foarte firesc și omenesc. Doi studenți sosiți pentru scurtă vreme în oraș vor apleca cu fruntea in țărînă un gînd și un buchet de flori, pentru bunica. Chiar in primele ore ale anului. Cită omenie! Orașul respiră cu cîntece și ne privește cu o beție de lumină de pe schelele lui de constructor harnic și ginditor la cele de mîine. Omul a ieșit în poartă cu toată tandrețea să întimpine Anul nou după datini, alături cu tinerețea și omenia. PFNTFXJ SOCIALISM Aho, aho, copii și frați... Tradiționalul Plugușor pornit de undeva în faptul serii a înconjurat orașul și s-a oprit în fața unei porți. O dată cu el, stîrnind alaiul străzilor, cete de copii pocnesc din bice, sună din clopoței. De pe culmea unui deal buciumul sună pentru a treia oară. Ecoul lui este purtat peste culmi de dealuri și se pierde undeva în hăul munților. După datină, acest semnal aici în părțile Sighetului înseamnă că noul an va începe curînd. La această oră tirzie, o pornim și noi alături de colindători spre o margine de oraș. Salbele de lumini multicolore ne conduc parcă într-o lume de basme. La C.E.I.L. revelionul se afla în toi. Anul care e pe sfîrșite a fost un an rodnic. Lucrătorii de aici au dat peste plan producție în valoare de multe milioane de lei. La cel de-al 8-lea revelion, peste 30 de țări de pe meridianele globului au aflat de existența și hărnicia acestui colectiv maramureșean. După miile de maramureșeni care și-au aflat aici un rost în viață, in anul care a trecut alți 200 tineri Printre făurarii de mobilă de la C. E. I. S. s-au calificat, devenind buni constructori de mobilă. Minutele treca ora 12. 12 bătăi de gong — iar apoi tradiționala urare ,,La mulți ani!" răsună din sute de piepturi. Anul nou află mesele încărcate, cupele cu vin pline. Directorul general al C.E.Î.L., tovarășul Gheorghe Grünstein, felicită colectivul pentru succesele obținute, le urează multă fericire și noroc în Noul an. Orchestra „atacă" o melodie populară. In iureșul horii se prind cîteva generații de oameni. Veteranul Vasile Măran, tinerii Lucreția Blaga, Geta Marchiș și alții, însoțind urătorii ajungem la revelionul lucrătorilor din sănătate. Aici tradiționalul Plugușor aduce o veste bună. La ora 0,5 la maternitate s-a născut un nou cetățean. Nu se știe precis cum îl cheamă. Se știe doar că e un flăcău zdravăn de 3,5 kg. Mama lui e sănătoasă, după cum ne spune medic Constantin Alexandrescu, tînărul care în această noapte este de serviciu pe maternitate. După dans, relaxarea se pune. Dansul , sarea și piperul revelionului. Odată cu lumina, urări și ginduri bune.. Cîteva clipe încă și marele orologiu al timpului va bate pentru noul an — 1972. Sintem la dispeceratul întreprinderii de rețele electrice Baia Mare. Așteptăm cu emoție să se dea semnalul de stingere a luminii. Dar nu s-a dat... — Altădată se obișnuia, ne spune dispecerul Iosif Traxler. Acum, o asememenea întrerupere in sistemul național este contraindicată. Orice deranjament poate fi periculos, conchide el. Și printre dispoziții, răspunsuri, comenzi... urămi de Anul nou, ne înși treținem cu cei ce stau de veghe la dispecerat, de veghe la zeci de aparate ce înseamnă „lumina optimă“ in miile de locuințe în care se întîmpină noul an, se sărbătoresc succesele celui precedent. . — A fost un an bun, ne spune Simion Felecan, dispecer coordonator pentru rețelele de medie tensiune. Bun pentru că în sistem am avut mai puține deranjamente, avarii, întreruperi. S-a îmbunătățit sistemul de protecție, s-au automatizat anumite operații, s-au extins rețelele electrice noi. Numai pentru extinderi am cheltuit în anul 1971 aproape 30 milioane lei. E ceva! Este și nu puțin, deoarece în ritmul noului cincinal transportul, distribuția și folosirea energiei electrice trebuie să țină pasul cu cerințele consumatorilor — marea industrie, consumatorii casnici. Tovarășul Petre Iordănescu, director adjunct al întreprinderii, și el prezent în această noapte la datorie, ne dă cîteva amănunte în legătură cu realizările pe această temă: două stații trafé de 110 Kv puse în funcțiune în 1971, lucru intens la cea mai mare stație trafa din această zonă a țării (400 MvA) ce va intra în acest an în funcțiune, stația nouă de conexiuni, zeci de kilometri de rețele noi etc. Iată tot atîtea motive de a ne îndrepta gradul spre constructorii de rețele și stații, care în anul trecut au materializat investiții de peste 56 milioane lei. — Am mai făcut un pas spre electrificarea completă a satelor. Acum cîteva zile s-au aprins becurile și la Valea Stejarului, Inău, Fericea. .. De aici, de la dispecerat, o dată cu comenzile de dirijare a energiei și luminii,pleacă gîndurile de prosperitate și urările de sănătate ale oamenilor, fanați și în această noapte la datorie. tt SîarR Î Ianuarie 1972 Cei de pe ultima cursă Până la sosirea noului an mai sunt încă șase ore. Autogara din Baia Mare își primește ultimii călători ai anului cu toate autobuzele gata de plecare. La locul sătF 31 MM 2194 și-a pornit motorul. Subra cursă spre Tg. Lăpuș din 1971.^Șolferul Ioan Leșa și încasatorul Arghir Tiran^^astîmmir, își găsesc mereu ceva de lucru. * — ’fi-am lUstște, ne spune tov. Leșa. Știm că noi ,închidem“ pentru 1971 drumul spre Tg. Lăpuș. Mai sînt zece minute pînă la plecare. Cei doi s-au domolit, prilej de scurtă discuție. — Ce vă doriți în noul an? — Anul Ști doiknte, ne spune Leșa. Mai tJitii sănătate, și.. mrhet de circulație fără pată. Apoi Atfli rnja cum,bine liceul și, a treia, eh, să nu încet g jfesc aflu soață bună, frumoasă și harnică. Rușinos, ca o fată mare, șoferul sefarcă la volan și... tace. — Dam'Bașa a avut' trei dorințe, ne spune vechiul cărăuș__ Arghir Tira, atunci... Mai întii, mîine cînd voi ajunge acasă la lău să-mi aflu familia bine, fericită. Și așa să fim tot anul ce vine. Apoi, fiica mea Ruxandra să termine clasa a X-a, Louica să aibă parte numai de note bune, iar noi, noi să ne intîlnim voioși și fericiți și-n ‘72 ca și acum. .. .In noaptea dintre ani, unii s-au veselit, alții au fost la posturile lor de muncă, așa ca-n toate zilele... Noaptea de Anul nou a fost sărbătorită în fel și chip. Unii s-au dus la restaurante, alții în întreprinderi, acolo unde s-au organizat revelioane colective, preferat rudele, unii au alții prietenii și mulți, foarte mulți au stat acasă în familie. Fiecare, indiferent unde a întîmpinat noul an, a ridicat paharul, a închinat pentru anul care pentru realizări, începe, pentru vise, idealuri, pentru sănătate. Cu toții, s-au înveselit, au glumit, au rîs și au cîntat, la hotarul dintre ani se fac și bilanțuri intime Și se întrevăd în perspectiva anului care începe, noi realizări. Dintre toți acești oameni care au sărbătorit revelionul, sunt convins, semnificația noului an au simțit-o cel mai mult, în profunzime, în perspectiva unor idealuri, acei care au întîmpinat noul an în casă nouă. De la Oficiul pentru construirea de locuințe, proprietate personală ni s-a spus că în anul care a trecut — 1971 — s-au dat în folosință, în Baia Mare, 498 de apartamente. Printre aceste 498 de familii fericite ne-am ales pentru reportaj doar cîteva. Am pătruns în noaptea dintre ani în familia lui Vasile Mureșan, de pe Bulevardul București nr. 11/52, întreaga familie, Vasile, Ana — soția Sorinei — un copil de doi ani, Mureșan Apafia — mama capului de familie, Miroșan PanMimon și Maria — părinții soriei Mureșan Vasile și Ecaterina — cumnați și Ana Jecan, soția prietenului Alexandru Jecan, care in noaptea de Anul nou erau prezenți cu toții in serviciu, la înalta sărbătoare, cu satisfacția unor ginduri împlinite, organizarea revelionului în casă nouă. Cuvintele sunt prea seci pentru a reda sentimentele trăite, intr-un asemenea moment. Gazdele au fost peste tot foarte amabile. Sentimente de bucurie ne-au împărtășit și familiile lui Paul Ilieș din bloc, lucrător la același Uzina chimico-metalurgică, platforma Ferneziu, învățătorului Ioan familia Ceaușescu, locatar al apartamentului nr. 49 și în familia lui Vasile Nagy, de la apartamentul nr. 72 din același bloc, care a întîmpinat noul an alături de soția lui, Maria. Alături de acest bloc, se află în stare de finisaj primul bloc turn de pe Bulevardul București și poartă nr. 13. A fost dat în folosință în data de 15 decembrie 1971 și gîndurile, locatarilor in simțămintele noaptea primului revelion au o anumită semnificație. Am intrat. La etajul 6, ne-a deschis Elisabeta Varga, lucrătoare la S.C.V.A. Două fetițe, Emeșe și Agneza, de 6 și 3 ani, se învîrteau pe lingă mamă, dornice s-o ajute, încropim o discuție cu tatăl fetițelor, Emerik Varga, despre semnificația bucuriei. Soția însă ne întrerupe. — Dacă e vorba de bucurie întrebați-mă pe mine. Uitați, încă nu am aranjat totul. Cînd am primit apartamentul nici nu-mi venea să cred. L-am primit de la stat. Vă rog să mă credeți, am plîns de bucurie. Dacă plînsul poate redia și fericirea unei familii, eu vă spun sincer că am plîns de fericire. Mai puteam oare nota și altceva în blocnotes? In acest bloc am mai consemnat ca fericiți locatari pe Ioan Polczer, strungar la „Băimăreana" și pe Adalbert Lazăr, din aceeași întreprindere, pe Silviu Morcovescu, de la U.M.M.U.M. și Mircea Spiridon, tată a trei copii frumoși, .,cum alții nu sunt pe lume", și pe frații Petreuș, Ștefan și Ioan, împreună cu familiile lor, acești maramureșeni care au dus peste hotare faima cîntecului popular local. In noul cartier care se prefigurează pe orizontul băimărean, cartierul „Gara nouă", am intrat la apartamentul 27, de pe strada Jupiter nr. 3. Locatar, mai mult decit bucuros, Ionel Hort, Șofer la întreprinderea comunală, In casă mai era soția acestuia, Arna, cele două fetite, Doina și Angela, bunica gazdei, Maria Pop, o femeie de 78 de ani și un prieten de familie, Grigore Filip, șofer tot la comunală, care tocmai ieșise din serviciu. Satisfacția împlinirii se citea pe chipul fiecăruia. Innodăm discuția despre satisfacție și Ionel Hort nu are cuvinte s-o exprime. E de crezut. A primit un apartament frumos. Nici nu se aștepta. Cui să mulțumească? Ne spune că dacă ar putea, dacă ar avea posibilitatea, ar mulțumi prin vorbe conducătorilor de partid și de stat, tuturor acelora care se îngrijesc de cetățenii țarii. Ne declară în modul cel mai sincer că el, ca șofer pe autobuzul 31 — MM — 2805, vă mulțumi tuturor prin muncă, prin sîrguința de a satisface cerințele călătorilor. — Tare aș dori — ne spune el — ca în noul an să avem mai multe autobuze, să nu mai fie nemulțumiri, să putem satisface în întregime cerințele populației băimărene. La hotarul dintre ani am pătruns în intimitatea unor familii care, poate, ar fi dorit să nu fie deranjate. Reporterul le cere scuze și le urează multi ani fericiți,lor și tuturor acelora care au primit sau au cumpărat locuință. Noul are o gamă variata de semnificații si noi prin aceste rînduri, am căutat să surprindem doar una, bucuria de a petrece revelionul în oass ta. IN LOCMIN NO!