Pentru Socialism, iunie 1972 (Anul 22, nr. 5704-5729)

1972-06-23 / nr. 5723

\ \ à I ! \ Î ) 2 0I INTERIOR CASĂ ȚĂRĂNEASCĂ Pe un străvechi substrat, purtînd amprentele continuității istorice și unității etnice, poporul român a creat de-a lungul secolelor o artă populară de o bogăție și valoare inestimabilă, aliată într-un continuu proces de Îmbogățire și transformare. Pretutindeni și în colțul nordic al tării găsești creatori mereu mai exigenți , care, moștenind tradiția veche, lucrează In virtutea ei adăugîndu-i însemnele noului. In satul Făurești, sat aparținător comunei Copalnic-Mănă Sătur, facem cunoștință cu una dintre creatoarele, multe la număr, înzestrate cu gust artistic, rafinament, simț al culorii și al simetriei, care își împodobește casa într-un mod singular, depozitînd în ea valori și frumuseți artistice. Trecem peste albia prăpăstioasă a văii Cavnicului și urcăm dealul abrupt pe culmea căruia se află locuința ___________ creatoarei. Această femeie, mică la stat și mare la sfat — Anastasia Mureșan — lucra trimmmmmmi la războiul de țesut și în momentul vizitei noastre. O succintă discuție ne mijlocește unele date importante. A învățat meșteșugul de la mama ei, de pe cînd era elevă. Cînd se desparte de ac, I ia în mină brîglele și suveica. Odăile locuinței sale te fac să înțelegi că e vorba de o muncă vastă concretizată în: șterguri, covoare, fete de perină,oluri de perete, fete de masă. Pe scurt, tot ce intră în alcătuirea unui interior țărănesc. Fiecare obiect în parter dezvăluie parcă cîte un secret al artei sale care surprinde mai întîi prin fantezia coloritului și intensitatea viziunii I decorative. Coloritul bogat este de mare efect pentru reliefarea compoziției ornamentale. Fiecare gen de lucrare sub scrie aceleiași exigențe, în privința procesului de elaboratte. Ștergurile lungi, cu margine ornamentată prin dantelă lată, colțuroasă, lucrată cu multă finere, includ în compoziție motive florale, unde vasul cu flori predomină într-o nestăvilită revărsare de nuanțe. Acestea se înscriu în gama ornamentală tradițională. Fetele de pernă, care implică o tehnică complicată, rămîn valoroase prin sobrietatea robustă a ornamentelor în miniatură. Formele multiple abordate în munca sa de creație implică o cît mai mare diversificare a compoziției ornamentale. Covoarele, partea de rezistență a muncii sale, preferă motivele geometrice îndeosebi romburi adesea întretăiate, dispuse printr-o strictă respectare proporțiilor și în cadrul căroraa creatoarea reușește o îmbinare armonioasă de culori: roșu, verde, galben. Motivele morfe care ornamentează zoocovoarele de perete, cel mai adesea cerbi și căprioare, par a fi supuse unui minuțios și îndelungat proces de stilizare. In privința lor, cum ea însăși mărturisește, are o pasiune aparte. Poate datorită faptului că acestea sunt luate din realitatea înconjurătoare. Covoarele, cuverturile, lucrate în carouri sau romburi, fețele de masă remarcabile și ele prin geometrismul rafinat își închid compoziția ornamentală printr-un element de efect — chenarul dispus mai totdeauna lateral. Cergile groase de lună subscriu dungilor policrome, comune și ele tradiției vechi maramureșene. Registrul întins al formelor sale de creație artistică se constituie ansamblu, într-un ce formează o unitate omogenă prin tehnică de lucru, motive decorative și cromatică. Munca ei poate fi apreciată și cantitativ. A decorat trei camere dintre care cea de oaspeți te face să poposești mai mult în ea, tocmai pentru că e mai încărcată de trudă artistică. Nu peste mult vor fi gata încă două, cele ale socrilor ei și nici acestea nu vor fi mai sărace în obiecte de valoare. Apoi o așteaptă camerele nu puține la număr din noua casă care rivalizează cu cele mai mari din sat și care îi vor cere iarăși o muncă asiduă și de lungă durată. Anastasia Mureșan are mulți oaspeți. Față de fiecare manifestă amabilitate. De dată cînd este solicitată fiecare să-și arate rezultatele muncii sale artistice încearcă sentimente de satisfacție. Am întîlnit pe unii care nu au ezitat acolo să străbată o cale lungă dornici de a o cunoaște. I-au apreciat talentul și hărnicia și au plecat convinși fiindcă alături de Maria Abraham, din același sat, alături de atîtea alte și alte creatoare. Anastasia Mureșan iese, profund concentrată, istorie spirituală. Poate că într-o zi, specialiștii de la Centrul județean de îndrumare creației populare, de la Muzeul județean sau din alte părți se vor arăta și ei dornici de a-i vedea rezultatele muncii sale, spre a i se stabili locul ce i se cuvine în rîndul creatorilor de frumos din Maramureș. PAMFII. BILT Arta și viața cotidiană Pentru socialism Povestea sosirii sub tejghea a mărfuri mai rare unor de o mai bună calitatie e destul de veche și caracterizează prin excelentă mentalitatea înapoiată și tendința de căpătuială a celor ce recurg la astfel de fapte. Asemenea abateri de la normele comerciale se mai practică și astăzi în orașul Borșa. In ziua de 1 iunie a.c. am intrat în restaurantul din localitate pentru a-mi cumpăra un pachet de țigări. In interiorul barului se afla barmana și responsabilul localului, Vasile Pop. Mă adresez barmanei: — Vă rog, un pachet de țigări „Carpați cu filtru"! — Nu avem, dar vă servesc cu ceva mai bun. Barmana așteaptă plecarea gestionarului. Am intuit acest lucru după ce mi s-a adresat din nou : — Așteptați încă puțin ! Cu un cuvînt răbdare și tutun ! La bar a intrat persoană cu o sacoșă de piață și, pe un ton confidențial, a schimbat cîteva cuvinte cu Vasile Pop, gestionarul. Scurta s-a terminat confidentă cu un schimb de zîmbete și cu multă amabilitate din partea gestionarului care, i-a șoptit, ceva la ureche barmanei, începusem să mă gîndesc la acel „ceva mai bun" mai fumez în și să nu viața mea dacă nu eram sigur că tot despre „ceva mai bun" au discutat gestionarul și persoana cu sacoșă. — Mai așteptați puțin ! mi se adresează din nou barmana. Subliniez faptul că Vasile Pop, gestionarul, are ochi foarte experimentați și cînd văzut că barmana vrea să v*o servească cu un pachet de țigări „Amiral" și-a decorat fata cu o umbră de minte, apoi, pe un ton autoritar, i-a amintit că nu are voie să servească pe nimeni fără aprobarea lui, cu asemenea țigări. Iarmana a pus pachetul de unde l-a luat, a închis dulapul magnific, invocînd totală nevinovăție. A o dat din umeri ciu-mă să înțeleg făcînsituația in care se afla. Intrigat și fără tutun, ca să nu-mi pierd bruma de răbdare ce mi-a mai rămas, am intrat tot pe ușa prin care a pătruns în bar persoana cu sacoșa, și deasupra căreia, pe o tăbliță, scria : „Intrarea persoanelor străine interzisă !“ După terminarea reflecțiilor pe nea avizului de margine tăblița, m-am găsit fată în față cu gestionarul, care m-a întrebat scurt: — Ce doriți ? — Doresc să vă întreb dacă aveți marfă care se servește numai pentru anumiți clienți. — Sunt țigările mele. Nu sunt bonificate și nu am obligația de a servi din țigările mele pe toată lumea. — De ce nu vă țineți țigările acasă și nu în interiorul barului ? Pe un ton mai prietenos, abordînd un zîmbet forțat, m-a întrebat : — De ce nu ați venit să-mi cereți mie un pachet ? Vă dădeam ! — Era de datoria barmanei să mă servească, nu Văzind că zîmbetul m-a impresionat, a conchis, cu ușoară indiferență : — Puteți să informați pe cine vreți despre acest lucru : nu mă interesează! întrezăresc în această afirmație o subapreciere a conducerii O.G.S. din localitate. Și cred că nu trebuie trecută cu vederea. Consider că această scurtă întîmplare va influența în bine modalitatea de aplicare a normelor comerciale de către gestionarul Vasile Pop și că, totodată, conducerea C.C.L. Borșa va măsurile de rigoare, lua w Deși am plecat tot fara țigări, mi-a mai rămas puțină răbdare, dar fără... tutun! DRAGOMIR ANDREA Notă Răbdare fără... tutun! Clădirea de apă din uzinei comuna Băiuț. Vineri 23 iunie 1972 9.00 Telex. 9.05 Universitatea TV. 9.50 Muzică populară. 10.00 Curs de limba germană. Secția a 21-a. 10.30 Desen animat. 10.45 In întîmpinarea Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român. Sensul acțiunii. Perfecționarea. 11.10 Walt Disney. 12.00 Retrospectivă Film serial pentru copii : Ai și cămila. 12.15 Telejurnal. 10.00—17.00 Teleșcoală. 17.30 Curs de limba germană. Secția a 20-a — reluare. 18.00 Pentru sănătatea dv. 18.15 Satul contemporan. 18.45 Tragerea loto. 19.00 Munci și zile — reportaj. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 In întîmpinarea Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român și a celei de-a 25-a aniversări a Republicii. Țara întreagă în întrecere. 20.20 Ancheta TV. Bine v-am găsit și... după aceea ? 21.00 Film artistic: „Bunicul automobil". 22.30 „24 de ore". 22.45 Din țările socialiste. L (Urmare din pag. 1) de atelaje cu propriile animale ale cooperatorilor care participau la transportul nutrețurilor, alți zeci de cooperatori erau la cosit și adunat. Lingă ei se aflau președintele și brigadierii! Cooperatorii adună tone de nutrețuri 60 la sută din finețe sunt recoltate In evident contrast cu lucrările de întreținere a culturilor, campania de recoltare a nutrețurilor se desfășoară intens și organizat și la cooperativa agricolă din Ariniș. Nelipsit de pe masa de lucru a inginerului Ioan Covaci, graficul realizărilor la recoltatul nutrețurilor ilustrează cu elocventă realizările zilnice. La trifoliene, de exemplu, rubrica este bifată, semn că recoltatul s-a încheiat și nutrețul este depozitat. La fel și la tunerele naturale, realizările sunt bune. Din cele 300 ha, 60 la sută fără a străluci, realizările înregistrate de cooperatorii din Băsești la strîngerea nutrețurilor sînt acceptabile și denotă o finalizare apropiată și în deplin acord cu cerințele impuse de vreme. La fînețele naturale, de exemplu, pînă în ziua de 20 iunie fuseseră recoltate 174 ha din cele 220 ha existente și munca era organizată și miercuri în același sens al strîngerii tuturor nutrețurilor. Se cosea, se aduna și se transporta la fermă, sînt recoltate și munca se desfășoară și în continuare intens. Miercuri 20 iunie, hotarul arinișenilor era deosebit de animat. La Rodina, o masivă formație de cooperatori cosea iarba de dincolo de Sălaj. La Tămășești, în paralel cu transportul și adunatul, mulți cooperatori erau la cosit. Printre ei se aflau și tov. Traian Iluț, Traian Moga, Vasile Pintean, Traian Pop, Mihai Foriș, Ioan Mateșan, Simion Zah, Gheorghe Dragomir, Ștefan Moga etc., care așa după cum am aflat au manifestat un deosebit interes pentru strângerea la timp și de bună calitate a nutrețurilor. Ceea ce am dori să menționăm însă, după cele constatate la Băsești, nu se referă la aceste aspecte ale muncii propriu-zise, ale modului cum se achită deciin conducerea cooperativei sarși cooperatorii. Miercuri cel puțin, atît unii cît și ceilalți se aflau la datorie. Pe inginerul Paul Bercy, specialistul cooperativei, bunăoară, l-am găsit în mijlocul cooperatorilor, la combaterea dăunătorilor, la cultivat și la transportul nutrețurilor. După pitani s-a spus, președintele și brigadierii erau de asemenea la lucru, printre cosași. Un singur lucru n-am întîlnit la Băsești, evidenta furajelor, care deși au ajuns în fermă (7 șire sînt ridicate), nu sunt contabilizate ca bunuri ale cooperativei. De ce? Se invocă vechiul și arhicunoscutul motiv al neprimirii de la brigadieri a jurnalelor de recoltare. Este oare acesta un motiv plauzibil care să reziste la normele gospodărești de lucru? Noi credem că nu și reliefînd acest aspect, dorim să atenționăm conducerile cooperativelor agricole, comisiile de revizie în special asupra necesității evidențierii imediate a nutrețurilor recoltate în unități, a înlăturării posibilităților de înstrăinare a acestora. Cu atît mai mult cu cît asemenea fenomene au mai fost sesizate în cooperativele noastre agricole și unii contabili șefi mai uită și acum de această importantă obligație. ★ Aspectele reliefate mai sus constituie doar o parte din amploarea muncii susținute ce se desfășoară în aceste zile pe ogoare, sunt certe dovezi ale hărniciei specialiștilor și cooperatorilor, preocupați să adune cît mai multe tone de nutrețuri pentru animale. Este momentul, ca și tovarășii președinți și specialiști din unitățile în care nu se pot mindri cu prea multe realizări să privească cu responsabilitate sarcina strîngerii nutrețurilor, să iasă cut mai urgent posibil la cosit. In conformitate cu programul adoptat de organele agricole județene, clasa I-a la trifoliene ar fi trebuit să fie încheiată. Or, în realitate, lucrurile nu stau tocmai așa. In aceeași urgență se situează de acum și fînețele naturale, care de asemenea trebuie cosite. Realizări neevidențiate inftg și Bsm VlND strung pentru tîmplărie, acționat cu piciorul. Satul Handal, 53, comuna Cicîrlău, Ghenți. (791) CINEMA Vineri 23 iunie 1972 BAIA MARE: Dacia: Evadare din planeta maimuțelor; Minerul: Sacco și Vanzetti; Săsar: Waterloo; 1 Mai: Haiducii; BAIA SPRIE: Puterea și adevărul: SIGHETU MARMAȚIEI: Ultimul războinic; VIȘEU DE SUS: Oliver; BORȘA Ultimul samurai; BAIA BORȘA: Dăi înainte, cowboy; CAVNIC — Minerul: Elefantul Slowly; Gutinul: Secretul planetei maimuțelor; TG. LAPUȘ: 100 de dolari pentru șerif; ȘOMCUȚA MARE: Cerul gratis; SEMI: Atunci i-am n-are condamnat pe toți la moarte. Uzinele metalurgice de metale neferoase Baia Mare Str. Eliberării nr. 15, recrutează candidați pentru concursul de admitere în următoarele școli: LICEUL INDUSTRIAL DE METALURGIE NEFEROASA BAIA MARE, cu durata de 5 ani. (Str. Arenei nr. 15 — cartierul Ferneziu, telefon 12205, autobuz nr. 2) cu specialitățile : — ELECTROMECANICA ; — UTILAJE ȘI TEHNOLOGIA PRODUSELOR IN METALURGIA NEFEROASA. Examenele se țin între 22 VI—3 VII a.c. înscrierile pină in 21 VI a.c. ȘCOALA PROFESIONALA, cu durata de 2—3 ani. SPECIALITATEA ȘCOLARIZAREA SA — turnător-formator ; — Șc. prof. „Victoria“ (Jud. Hunedoara). — strungar ; — Gr. șc. minier Baia și Șc. prof. Oțelul roșu (Jud. Caraș Severin). — Gr. șc. I.M. Aiud (Jud. Alba) — Gr. șc. met. Slatina (Jnd. Olt) — Gr. șc. transporturi Cluj. Gr. șc. minier Baia Mare. Gr. șc. minier Baia Mare. — lăcătuș mecanic auto — operator la fabricarea compușilor sulfului și ingrăș. cu fosfor. — operator la prod. met. nef. — lăcătuș mecanic in met. nef. — Gr. șc. minier Baia Mare. Examenele se vor ține intre 6—14 iulie a.c. (înscrierile pină in 5 iulie). înscrierile cît și examenele se fac astfel: la Grupul școlar minier Baia Mare (str. Victoriei nr. 170 — cartierul Săsar, telefon 12868) pentru specialitățile care se școlarizează la acest grup și la Liceul Industrial de metalurgie neferoasă Baia Mare pentru specialitățile ce se școlarizează în celelalte localități din țară. UCENICIE LA LOCUL DE MUNCA. CURS SERAL DE 2 ANI, cu specialitățile: — forjor ; — turnător-formator ; — lăcătuș mecanic in industria metalelor neferoase. Examenele între 6—14 iulie a.c. înscrierile până la 5 iulie a. c., la Școala profesională U.M.M.N. din localul Liceului Industrial de metalurgie neferoasă Baia Mare, unde se țin și examenele. Pentru toate formele de școlarizare se dau examene din materiile: matematică — scris și oral; fizică, chimie sau limba română la alegere — scris și oral. Se primesc tineri pînă la 18 ani, absolvenți ai 8—10 clase ale școlii generale. Pe lingă cererea de înscriere candidații vor mai prezenta actele : extras de naștere (original și copie) ; certificat sau adeverința de absolvire a școlii generale; fișa medicală eliberată de circumscripția sanitară; buletinul de analiza sîngelui și examenul radiologic, făcute recent. Candidaților reușiți la examenul de admitere li se asigură transportul gratuit la domiciliu, dus și întors, pe perioada vacanțelor. — frezor — rabotor — mortezor ; — electromecanic A.M.A. Călan Mare $U Elften 23 iahre 1971 ÎNTREPRINDEREA DE REȚELE ELECTRICE BAIA MARE ’ ANGAJEAZA prin CONCURS sau prin TRANSFER în interesul serviciului, lucrători pentru ocuparea următoarelor POSTURI VACANTE: — MAISTRU INSTALAȚII LUMINĂ ȘI FORȚĂ, lot nr. 3, Satu Mare; — TEHNICIAN PRINCIPAL, lot nr. 3, Satu Mare; — 3 posturi ȘEF DEPOZIT sau MAGAZINERI, pentru Baia Mare. — MAGAZINER pentru punctul de lucru Sighetu Marmației. Concursul se va ține pe data de 1 iulie 1972, ora 10, la sediul întreprinderii. Condițiile de angajare sunt cele prevăzute de Legea nr. 12/1971. Informații suplimentare la telefon 11950—11951, interior 117, serviciul personal. J Jr Cooperativa din Baia Mare strada Scînteii nr. 18, telefon 12699, RECRUTEAZĂ ucenici pentru calificare în următoarele meserii: — ELECTRICIAN CONSTRUCȚII-INSTALAȚII INDUSTRIALE, cu durata de 3 ani; — INSTALATOR TEHNICO-SANITAR ȘI GAZE, cu durata de 2 ani; — ZIDAR, cu durata de 2 ani; — ZUGRAV-VOPSITOR, cu durata de 2 ani; — DULGHER, cu durata de 2 ani; înscrierile se fac la sediul cooperativei, pînă la data de 1 iulie 1972. U. M. M. U. M. Baia Mare strada Baia Sprie nr. 170, telefon 12412—12415, angajează prin concurs; — TEHNICIAN ȘI PROIECTANT — DESENATOR TEHNIC în specialitatea construcții mașini. Cei interesați se vor adresa serviciului personal al întreprinderii. tineri pînă la vîrsta de 18 ani împliniți, cu 8—10 clase elementare pentru școlarizare prin ucenicie la locul de muncă, în meseriile: — LĂCĂTUȘI MECANICI ; — STRUNGARI ; — TURNĂTORI—FORMATORI ; — TÎMPIARI MOBILA. Se va da examen de admitere între 6—14 iulie a.c. la Centrul școlar de construcții Baia Mare (Str. Progresului nr. 43) din materiile matematică și fizică. Actele se vor depune la secretariatul Centrului școlar pînă la 4 iulie a.c., unde se primesc și informații suplimentare. LICEUL AURICUL SEU JUDEȚUL MARAMUREȘ organizează concurs de admitere pentru specialitățile : — VETERINARĂ ; — ZOOTEHNIE. Se primesc promovații clasei a VIII-a a școlii generale, pină la 17 ani împliniți in cursul anului 1972. înscrierile se fac pînă în ziua de 24 iunie 1972, în baza următoarelor acte: — certificat de naștere (în original) ; — act medical; — buletin de analiza sîngelui și examen radiologic pulmonar (Cu cel mult 3 luni inainte de concurs). SE PRIMESC CANDIDAȚI NUMAI DIN METVUL RURAL. Relații suplimentare se pot primi zilnic la secretariatul liceului, între orele 7—15, telefon nr. 8.