Pentru Socialism, septembrie 1972 (Anul 22, nr. 5782-5807)
1972-09-01 / nr. 5782
2 „Bancul universal pentru încercat echipament electric la automobile și carturi” a primit atît o mențiune colectivă din partea organizatorilor, cit și premiul Ministerului Industriei fracțiilor de ConsMașini, pentru deosebita lui utilitate. I " I ) I I Orașele moderne trăiesc în ritmul fabricilor, ruiesc prin motoare și miros o benzină. Orășenii trăiesc pe asfalt 24 de ore din 24, învață despre animalele domestice la grădina zoologică și nu bat mingea pe zonele verzi. Orășenii beau lapte pasteurizat, privesc iele pe bolta planetariului steși duc iubitelor buchete de la florărie. Orășenii orașelor moderne au drumurile lor și s-ar părea că nimic nu-i poate abate de la cotidienele trasee. I Și totuși, acești orășeni sînt în stare să dea o raită pînă la Tăuți ca să vadă dacă au însorit ghioceii, să fugă pînă la Lăpușel atunci cînd înfloresc S narcisele, să urce dealul atunci cind castanii dau în Hoare. Ei sînt în stare, in serile de august, să iasă la plimbare numai pentru ca să simtă mireasa Ima reginei nopții... Sunt, între florile acestui colț de lume și cale pentru mirese, și crini pentru serbare de sfîrșit de an și ciclamene și hortenzii pentru onomastici, dar sînt atunci cînd se înfiorează culoarea, mirosul sau numai simplitatea, și cîmpuri de maci, și piscuri de ciuboțica-cucului, și rătăcite firicele de floare albastră de nu-mă-uita. REGINA NOPȚII Lini, printre mirresmele acestui colț de lume, nu numai parfumuri pretențioase, clasate pe sexe și ocazii, ci și miros de viorele care alungă iarna, și miros, de mălin, purtat de vîntul primăverii, și, in nopțile de august, mirosul reginei nopții. Pe străzile înguste ale cartierelor din margine de oraș păr șesc pe drumul amintirilor. Din fiecare curte valuri de parfum s mă răscolesc. Alături de co ■pii încă în cărucior, in fața I băncii pe care au ieșit in ră ■coarea serii o pereche in virită, sub fereastra la care doi ■ oameni în puterea anilor privesc cerul și visează, crește ■ regina nopții. Nu este , o floare pe care să ■ o poți strînge in buchet sau să o pui la butonieră. E floarea a care trebuie privită prin eră * pătura gardului, în grădini, crescută sub fereastra casei bătrinești, modestă și mîndră in simplitatea ei. E floarea pe care, dacă aveți loc în grădinița din fața blocului dumneavoastră, orășeni, plantați-o. Căci știu că vă veți găsi timp, orășeni, între două emisiuni de televiziune să ieșiți la geam ca să-i mirosiți parfumul și să visați. ION VLAD „Minitehhnicus ’72“ Răsplata fanteziei și indeminării MICILOR CONSTRUCTORI MARAMUREȘENI Ne-am întîlnit cu Maramureșul la... București. Mai exact spus cu îndemânarea, ingeniozitatea, talentul micilor maramureșeni, elevi și pionieri, transpuse sub forma unor interesante lucrări prezentate la expoziția „Minitehnicus '72. In cîteva săli aflate în clădirea Muzeului de istorie a Partidului Comunist și mișcării revoluționare și democratice din România, timp de mai bine de o lună, zeci de mii de vizitatori („numărătorul de persoane cu fotocelulă* al elevului Victor Dragomfir ,montat la intrare, înregistrare pînă acum cîteva zile aproape 70.000 de musafiri), au avut prilejul să constate de ce „minuni" sînt capabili cei care constituie viitorul patriei noastre. Dacă vă vom da cîteva cifre veți putea să văi dați seama lesne ce a reprezentat actuala ediție — a cincea — a lui „Minitechnicus ‘72" ; participanți la concurs 28.133 (anul trecut 9.669, în 1968, la prima ediție, 634) ; lucrări executate 15.665 (în 1971 au fost 6.416); fete participante 6.609 (față de 1.802 în 1971). A fost desigur greu de selectat din marele numnăr de lucrări cele 1.435 care au fost expuse. Greul a fost și pentru juriu să decearnă cele 153 de premii. (In afara „marilor premii“, s-au acordat alte premii pe cele 8 secții, la individual și colectiv, apoi premii acordate de Ministerul Comerțului Interior și Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini, etc...). A fost dificil pentru că talentul micilor constructori a fost mai mare decît premiile existente. Cu atît mai dificil este pentru noi să descriem într-un spațiu limitat tot ce am văzut interesant. Chiar dacă am vorbi numai despre participarea pionierilor și elevilor maramureșeni și încă nu am putea cuprinde tot. Iată de exemplu „Bancul universal pentru încercat echipament electric la automobile și carturi“. Șase membri ai Casei pionierilor din Baia Mare — Iosif Swarczkopf, Eusebiu Militar, Vasile Păcuraru, Ovidiu Martin, Zaharia Bugeșiu, Vasile Cotruș — sub îndrumarea prof. Vasile Oniga, au realizat o instalație pe care cu drept cuvînt am putea-o numi visul oricărui automobilist (nu numai amator, dar și profesionist). Cu ea se pot depista scurt-circuitele, controla funcționarea bujiilor, a bobile: de inducție, disjunctorului, ... ce mai încoace, încolo, pune întregul diagnostic. Și ni s-a părut normal ca ea să fie dublu medaliată : mențiune colectivă și premiul Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini. ... Cîțiva pași mai încolo întîlnim alt laureat „Olga Solomon“. ... In colțul „roboților" „Vehiculul lunar" ai este prezent lui Paul Mateescu de la Casa pionierilor din Baia Mare, distins cu premiul I individual. ...Trei pionieri din clasa a VII-a de la Școala generală din Nistru — Mihai Valion, Teofil Bordás și Ștefan Kiss — expun un minipolizor de care mulți adulți pleacă cu lingă regretul de a nu-l avea în gospodărie. Standul electroniștilor este onorat de numeroase prezențe maramureșene : combina muzicală realizată de un grup de pionieri sub îndrumarea prof. Adrian Minea, metronomul electronic al lui Adrian Iuhaș, ciuperca... muzicală a lui Cristian Bălan. .. dar cîte alte minunate aparate nu au construit membrii Casei pionierilor din Baia Mare. După cum puteți singuri constata doar o simplă enumerare a cîtorva din lucrările premiate (din cele 468 prezentate) ale pionierilor și școlarilor din județul Maramureș au necesitat un ampluspațiu. Și au mai rămas atîtea exponate despre care s-ar putea scrie multe lucruri interesante... M. D. NICOLAE Septembrie AFIȘ CINEMATOGRAFIC In fruntea noutăților amintim filmul DIRECTORUL, culă închinată pelipionierilor în construcția de automobile din U.R.S.S., figura eroului principal fiind inspirată de Ivan Lihaciov, directorul primei uzine de automobile sovietice. Urmează apoi o producție a studiourilor din Odesa, EXPLOZIA ALBĂ, care prezintă povestea dramatică a unui grup de șase oameni care au de îndeplinit o misiune primejdioasă de război. Punînd accentul pe latura psihologică a evenimentelor, filmul subliniază solidaritatea și abnegația acestor oameni, capabili de cele mai mari jertfe în slujba unei cauze nobile. De asemenea, spectatorii vor avea ocazia să vizioneze filmul RĂZBOIUL MINELOR — o pagină eroică din lupta poporului chinez împotriva invadatorilor japonezi. Luna aceasta este bogată în exemple de filme care poartă pe generic nume de actori celebri. Amintesc aici filmul italian O AFACERE, comedie cu implicații satirice, o demascare a așa-zisului „miracol economic" care sub masca prosperității ascunde cele mai profunde vicii ale societății capitaliste. In rolurile principale apar cunoscuții actori Alberto Sordi și Gianna Maria Canale. Filmul de anticipație științifică NAUFRAGIAȚI! IN SPAȚIU în regia lui John Sturges a fost distins cu premiul „Oscar“ 1969 pentru cele mai bune efecte vizuale, și are ca protagoniști pe Gregory Peck și o mai veche cunoștință telespectatorilor, David Jannsen („EVADATUL“). Pe acelaș Gregory Peck, alături de Jean Simmons (Hamlet, Marile speranțe, Spartacus) și Charlton Heston, spectatorii îl vor reîntîlni în FERMA DIN ARIZONA, în regia cunoscutului William Wyler. Micii spectatori sunt invitați la o călătorie fantastică în insula imaginară a elefanților cu pielea albastră și ochii roșii în filmul cehoslovac ORA ELEFANȚILOR ALBAȘTRI. Iubitorilor de comedie le-a mai fost rezervat și filmul iugoslav la DRAGOSTE intituȘI AMENZI, eroul său fiind un ingenios polițist, priceput în a stimula contravenția, pentru a-și rotunji din amenzi, veniturile. Afișul premierelor lunii se încheie cu DIN VIRGINIA, TREI comedie polițistă ce se desfășoară în jurul unui cec de 25.000 de dolari. Printre aspiranții la el se numără James Stewart (Dragă Brigitte, Pasărea Phoenix, Toamna Cheyenilor) și George Kennedy (Băieți buni, băieți răi; Tick, tick, tick , Aeroportul). FELIX MARIAN I I I .... ■ [UNK] [UNK] — — — — mmmmm pemvv sod#ttsm ■ ■mMIMMKaMIM ■ } Pe urmele scrisorilor nepublicate realitatea ?Care e Intr-o scrisoare, sosită la redacție în ziua de 10 iulie a.c., un grup de cetățeni din comuna Săcel ne semnalau o serie de deficiențe privind păstrarea curățeniei și igienei, în jurul dispensarului medical din localitate. Scrisoarea în cauza a fost trimisă spre rezolvare Consiliului popular al comunei Săcel. Peste 6 zile, la redacție a sosit răspunsul din partea Comitetului executiv al Consiliului popular al comunei Săcel. In cuprinsul acestuia, printre altele, se recunoaște că unele gunoaie de la dispensarul medical se aruncă pe prundul din apropierea rîului Iza. In continuare în răspuns se arată că au fost luate măsuri pentru construirea unui decantor destinat colectării resturilor menajere și altor deșeuri. In încheiere, răspunsul precizează că s-a discutat atît cu medicul circumscripției cit și cu personalul medical, atrăgîndu-li-se atenția de a elimina toate sursele de poluare ale pîrîului. Problema pare să fi fost rezolvată, ne-am zis noi citind acest răspuns. N-au trecut, însă nici cîteva zile și la redacție a sosit o nouă scrisoare din Săcel. Autorii: Petre Magdău, Marica Bota, Ileana Calin, Anișoara Govaciu și Ioan Burna, — ne scriu că la dispensarul medical nu s-a construit nici o groapă de cautare a factorilor poluanți, deși se reamintește, totodată, că personalul dispensarului medical din localitatea lor continuă să polueze pîrîul din jurul dispensarului și că apa acestuia, constituie în permanență un focar de infecție, iată-ne deci puși la grea încurcătură. Pe cine să credem? Care o fi realitatea ? Sesizarea este întemeiată la sesizarea făcută recent de tovarășul Emil Lazăr și alți tineri în legătură cu tărăgănarea lucrărilor de începere a construcției căminului cultural din satul Chelința și cu soarta unor sume bănești încasate în urmă cu doi ani pentru același scop, am primit următorul răspuns : „Pe anul 1972, întreaga sumă din contribuția bănească a locuitorilor din satul Chelința a fost votată pentru construirea căminului cultural. Comitetul executiv al Consiliului popular Ulmeni a comandat documentația la Institutul de proiectare județean, dar încă nu a fost executată. Totuși, consiliul popular comunal a procurat serie de materiale de construcții , ca : lemne, pietriș, și a contractat cu T.C.L. 12.000 buc. blocuri de zgură, echivalent a 95.000 buc. cărămizi normale. începerea lucrărilor de construire a căminului Cultural se va putea face numai după terminarea documentației, pe care am urgentat-o la proiectant. Cît privește sumele suplimentare încasate în urmă cu doi ani, vă informăm că au fost luate măsurile necesare pentru restabilirea legalității în sensul că, s-au eliberat chitanțe nominale plătitorilor în contul contribuției bănești votate pentru anul 1972. In concluzie, sesizarea din Chelința o considerăm întemeiată, iar preocuparea tinerilor pentru viața culturală a satului, binevenită". După ceasurile de muncă pe șantier, în uzine, fabrici sau alte locuri de producție, scutiți de zgomotul și agitația specifică existentă , aici, oamenii găsesc momente de a se relaxa și odihni în compania unei cărți, reviste sau ziar. Cartea, acest prieten, pilduitor și sfătuitor, constituie fără îndoială un component de bază al vieții sociale și individuale contemporane. O cultură modernă este de neconceput fără carte și lectura ei. „La vîrsta mea, nu știu ce m-aș face fără cărți. Am citit o viață întreagă și de ce citești de aceea mai vrei“. Afirmațiile lui Vasile Chitic, din Tăuți Măgherăuș, sînt semnificative. Fișa lui Vasile Chitic de la biblioteca comunală are înscrise peste 100 de cărți citite. Alături de clasicii literaturii universale, stau operele scriitorilor români. „Atunci cînd mă cufund în lectura unei cărți trăiesc alături de personaje, uit de tot ce e greu, mă simt extrem de mulțumit și încîntat“. Eleva Enikő Bacsó (clasa a XlI-a a Liceului de muzică și arte plastice), toate activă a citit bibliotecii din Tăuți Măgherăuș, ne-a mărturisit că pentru ea „lectura cărților este condiție fundamentală în formarea intelectuală și că aceasta presupune anumită tehnică de o muncă, o utilizare maximă și eficace a cunoștințelor de cultură generală în aprofundarea și asimilarea conținutului cărții. Pentru a citi o carte fac totul, este cel mai bun prilej de a mă cultiva“. Fișele cititorilor Voichița Cadăr, Mircea Dobrican, Maria Kerekes ne dezvăluie aceeași pasiune pentru lectură, exprimată prin numărul mare de autori și titluri. La cei 15 ani de muncă cu cartea, bibliotecara Maria Batin de la Biblioteca orășenească din Baia Sprie ne primește cu amabilitatea atît de cunoscută cititorilor care-i trec zilnic pragul: „îmi cunosc cititorii foarte bine, le știu gusturile și preferințele. De fiecare dată cînd port discuții cu cititorii pe tema unei cărți, încerc să surprind sentimentul creat de cartea respectivă, pentru ca a doua oară să-i pot recomanda o carte asemănătoare care să-i placă“ ... In bibliotecă facem cunoștință cu o pasionată cititoare de literatură beletristică în persoana Elisabetei Onița, de la Consiliul popular orășenesc Baia Sprie. „După orele de serviciu, seara, îmi găsesc timp suficient pentru a în tainele pătrunde Lectura unei cărților, cărți mă face să trăiesc o serie de evenimente, mă liniștește sufletește, învăț foarte multe lucruri noi“. In acest an, a citit 36 de cărți, solicitîndu-le pe acelea în care este tratată viața de familie, o interesează foarte mult și comentează cărțile, povestindu-le și celor din jurul ei, ne spune bibliotecara Maria Batin. Romanul istoric este genul de muncitorul preferat minier Ștefan Buta, de la E.M. Șuior. „De mic copil am iubit istoria, mi-a plăcut să cunosc evenimentele istorice, să știu momentele grele prin care au trecut țările lumii și în special țara noastră. Aceasta cred că este cauza care mă face să îndrăgesc literatura istorică“. Acest muncitor, locuind într-o piesă la căminul cabineretului cu alți trei băieți, a reușit să-i atragă și pe aceștia la cititul cărților. Acum în cameră este o adevărată atmosferă de sală de lectură. • „N-aș putea fără să citesc“, trăi ne mărturisește jurista Edit Strebeli. Citesc foarte mult, și fiecare lectură îmi aduce noi satisfacții. Adeseori rămîn în mediul romanului, ■al evenimentelor. Prefer romanele istorice și beletristică, literatura Sunt cărți care în viața mea ocupă loc cu părinții, același cu cei dragi, constituind experiențele mari ale vieții“. Sondajul făcut în universul spiritual al cititorilor ne dezvăluie constantă preocuparea pentru lectură. Cititorii sînt oameni de toate vîrstele și profesiile, alături de care trăim. Pentru ei se creează cultura, prin ei se definește destinul și actul creației, în scopul formării unui larg orizont spiritual. M. MUREȘAN Pasiune pentru lectură „Cartea nu face zgomot, nu se supără că o ții prea mult sub ochii tăi, nici nervi nu face dacă o părăsești. Te răsplătește pentru simplul fapt că ai deschis-o și o răsfoiești, făcîndu-te să vibrezi la ceea ce nu-ți dă realitatea nemijlocită, lăsîndu-ți răgazul să gîndești, urmărindu-te cu stăruință în gind și rechemîndu-te insistent s-o reiei, dacă a fost bună, dacă ți-a plăcut, și e darnică pentru oricine" (M. BENIUC). CINEMA Vineri 1 septembrie 1972 BAIA MARE — Dacia : Balada lui Cable Houge; Minerul: Piroșmanii; Băieți buni, băieți răi; Lăsar : Cercurile dragostei; Ultimul războinic; 1 Mai: Castanele sunt bune ; BAIA SPRIE : Waterloo; SIGHETU MARMAȚIEI — Muncitoresc ; Povestea sângeroasă ; VIȘEU DE SUS: Aventuri la Marea Neagră ; BORȘA: Romeo și Julieta; BAIA BORȘA: După vulpe; CAVNIC : Minerul : Pădurea pierdută ; Gutinul: Cromwell; TG. LĂPUȘ: Astă seară dansăm în familie; ȘOMCUTA MARE : Simon Bojiver ; SEIMI: Ritmuri spaniole; BĂIUȚ: Asediul; CÂMPULUNG LA TISA: Felix și Otilia. 4 Vineri 1 septembrie 1972 9.00 Telex. 9.05 Tinerii despre ei înșiși. 9.50 Un virtuos al instrumentelor populare. 10.00 Curs de limba germană. Jocurile Olimpice de vară 10.30 — 1972. 12.00 Telejurnal. 16.30 Jocurile Olimpice de vară — 1972. 17.15 Pentru sănătatea dv. 17.30 Aplauze pentru români. 17.50 Tragerea Loto. 17.55 Interpreți și rolurile lor . 18.25 Jocurile Olimpice de vară . 1972.19.00 Satul contemporan. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Reflector. 20.15 Film artistic . „Legea și forța“. 21.45 Selecțiuni din finala Festivalului de muzică de dans de la Budapesta. 22.00 „24 de ore“. 22.30 Jocurile Olimpice de vară — 1972, re Vineri 1 septembrie 1972 Minerul Baia Sprie- Meciul a început sub semnul unui echilibru aparent care se menține cîteva minute, timp în care jucătorii ambelor echipe se studiază reciproc și se mulțumesc mai mult cu schimburi de pase la mijlocul terenului. In min. 6, după un lurt al fundașului Blaj, Covaciu (care a fost atent la fază) deschide seria golurilor pentru echipa sa. Urmează o scurtă perioadă de relaxare a minerilor din Baia Sprie după care trec din nou la ofensivă și în min. 24 Săndulescu centrează la Covaciu care înscrie din nou : 2—0. După patru minute, minerii din Cavnic beneficiază de o lovitură liberă directă din jumătatea de teren a localnicilor. Execută Luncan care îl găsește liber pe Varga și ultimul înscrie: 2— 1. In min. 36, o minge trimisă acasă de gazde îl surprinde pe jucătorul Botoș lângă portar dar ezită și ratează egalarea. După reluare, în min. 47, Aldea execută o lovitură liberă, iar Göbel, deși înconjurat de un grup de- FOTBAL, „CUPA ROMÂNIEI“ -Minerul Cavnic 6-2 părători, înscrie cu capul: 3—1. Numai după 3 minute, Covaciu strălucește din nou și, cu un șut sec, majorează scorul la 4—1. Gazdele nu și-au lăsat adversarii să răsufle și în min. 61 înscriu prin Aldeescu, la o învălmășeală in fața porții: 5—1. Oaspeții sunt derutați, gazdele profită și în min. 75 Csako îl servește ideal pe Covaciu care înscrie al patrulea gol al său și al șaselea pentru echipa din Baia Sprie. Abia după acest gol minerii din Cavnic ies la atac mai organizat și, prin Kiss, Varga și Botoș, încearcă poarta apărată de Mureșan. In min. 79, fundașul Szirmai face o cursă lungă pe stingă a terenului, pasează partea la Daubner care îl pune în poziție de șut pe Varga: 6—2. Acest scor a fost o urmare firească a diferenței de valoare și a manierei în care gazdele s-au impus. A condus la centru T. Cîmpeanu (Beclean). 55. DEBRECZEN 1 CELELALTE ÎNTÎLNIRI La Baia Borșa, proaspăta promovată, Minerul, a întrecut cu scorul de 2—0 (1—0) pe Bradul Vișeu de Sus. Golurile au fost marcate de Măraru și Țiplea. Cea mai mare surpriză o constituie înfrîngerea formației Constructorul, cu 4—2, de către echipa din campionatul județean, Minerul Băița, după prelungiri (1—0, 2—2), într-un joc în care băimărenii au ratat 8 ocazii mari de a înscrie, printre care și trei bare (autori Dorin Pop 2 și Modran). Golurile învingătorilor au fost obținute prin Rozsnyai II (2), Sindreștean și Peter (Constructoril, autogol). Pentru învinși au marcat Dorin Pop și Stenozei. La Arad, Topitorul Baia Mare, jucînd intr-o vervă extraordinară, și-a surclasat adversara, Recolta Mădăras, cu un scor categoric 7—1 (3—1). După ce Cosma și Bánya reglează tirul nimerind în bara transversală, băimărenii înscriu prin Ernst și Cosma (autor a două goluri in acest meci). Arbitrul Iosif Révész — Satu Mare, care a condus bine, a acordat lovitură de la 11 metri pentru heniul comis de Bucă. Penaltiul fost transformat de Egri. Au mai a înscris aite două goluri, Coroianu și Mekker 1. La Seini, după prelungiri, C.E.I.L. Sighetu Marmației s-a calificat pentru etapa următoare, obținînd în deplasare un rezultat de egalitate 1—1. VASILE SASARANU Refacerea organismului după efort - cerință a sportului de performanță Sportul de performanță este într-o continuă căutare de metode și mijloace capabile să împingă limita rezultatelor competiționale spre valori cît mai ridicate. Intre acestea, problema refacerii organismului după efort își găsește pe deplin justificarea. Abordînd problema refacerii organismului după efort, trebuie să diferențiem refacerea propriu-zisă (reechilibrarea psiho-fizică a organismului stressat de efort) de refacerea după anumite manifestări patologice cauzate de efort (recuperarea). Corelația efort — odihnă constituie un factor condițional ■al ridicării potențialului morfo-funcțional al organismului sportiv. Se cunoaște astăzi importanța și locul factorului de odihnă în procesul de antrenament, între acesta și efort existînd o interdependență și o influențare permanentă. Tratînd problema trebuie să diferențiem refacemi mai multe situații: refacerea după un efort depus în antrenament, după o competiție izolată (un singur joc), după o competiție cu mai multe concursuri, după un ciclu săptămînal, după o etapă, după un an sportiv. Dacă în majoritatea cazurilor tehnicienii noștri mai țin seama de aceasta, refacerea după un efort depus sau după o competiție izolată (joc) sunt de-a dreptul neglijate în practică. Procesul de refacere este o parte componentă a procesului de antrenament, unele salturi biologice (creșterea capacității de efort), avînd loc și în această fază, nu exclusiv în timpul efortului. medicii și ceilalți Antrenorii, tehnicieni care se ocupă de pregătirea sportivilor, acordă, în general, o mare atenție pauzelor dintre repetări, dintre seriile de repetări dar, o dată antrenamentul terminat, perioada imediat următoare și pînă la antrenamentul următor este aproape complet neglijată. Cerințele pe care le ridică problematica refacerii ne arată că nu mai există astăzi nici o îndoială asupra legăturii organice dintre efort și refacere. A venit timpul să se realizeze integrarea în antrenament nu numai a efortului ci și a refacerii. Printre mijloacele de refacere imediată amintim : mijloacele hidro-fizio-balneoterapice , dușuri calde, masaj manual. Masajul poate fi efectuat de către medic, cadru medical ajutător, instructor, sau chiar de către sportivi experimentați. Relaxarea neuro-musculară. Antrenamentul autogen (ca mijloc de bază) necesită instruirea sportivilor pentru a-și însuși și aplica unele manevre simple de relaxare autogenă. Această metodă poate fi practicată de oricine, deci nu este o metodă exclusiv medicală. Condiția: exercițiile să fie executate sistematic. O mare înlesnire o constituie , faptul că exercițiile pot fi, și chiar este indicat să fie, practicate în grup de 10-20 persoane și nu individual. Metoda nu este o metodă exclusiv medicală, recomandabilă în cazurile unde nu ne putem aștepta la suficienta înțelegere în ceea ce privește principiile ei. Exagerarea ei poate produce tensiune psihică în loc să ducă la destindere. In linii generale modul de efectuare a antrenamentului autogen se prezintă în felul următor : practicantul se culcă comod pe o canapea sau saltea, capul este sprijinit de pernă mică, astfel ca mușchiispinali și ai gîtului să nu fie încordați. Membrele superioare sunt așezate lejer de-a lungul corpului, puțin îndoite în articulația coatelor. Membrele inferioare sunt întinse, puțin îndoite în afară prin forța greutății proprii. Practicantul are ochii închiși ,iar în gind repetă cuvîntul „calm“. Apoi își imaginează că membrul drept sau (sting) este greu ca plumbul. Aceasta nu trebuie să fie un ordin, al cărui urmare ar fi mărirea tensiunii (încordării) ci efectul imaginației care duce la o totală relaxare, fapt despre care ne putem convinge ridicînd oarecum pasiv piciorul în cauză, acesta cade la loc ca și la un om care și-a pierdut cunoștința După cîteva asemenea exerciții, senzația de greutate apare la ambele membre inferioare și superioare. Atunci trecem la următorul exercițiu, al cărui cuvînt de ordine este „mina dreaptă sau stingă este caldă“. Pe măsură ce senzația de căldură se generalizează, se adaugă la acest exercițiu altele : inima bate regulat, resși pic calm, este cald, fruntea este plăcut răcoroasă. Fiecare exercițiu se încheie cu așa-zisa „descărcare“, cîteva îndoiri, îndreptări alternative ale coatelor, cîteva inspirații și expirații adînci, deschiderea ochilor. Alte mijloace : instalarea unor surse de muzică și reviste în încăperile de odihnă, reechilibrarea hidro-electrolitică, (administrarea a 500 gr. lapte, iaurt sau suc natural de fructe) administrarea de produse farmacologice). Prof. IOAN TEGEN * / 4 V