Pentru Socialism, septembrie 1972 (Anul 22, nr. 5782-5807)

1972-09-01 / nr. 5782

2 „Bancul univer­sal pentru încercat echipament elec­tric la automobile și carturi” a pri­mit atît o mențiu­ne colectivă din partea organiza­torilor, cit și pre­miul Ministerului Industriei fracțiilor de Cons­Ma­șini, pentru deo­sebita lui utili­tate. I " I ) I I Orașele moderne trăiesc în ritmul fabricilor, ruiesc prin motoare și miros o benzină. Orășenii trăiesc pe asfalt 24 de ore din 24, învață despre ani­malele domestice la grădina zoologică și nu bat mingea pe zonele verzi. Orășenii beau lapte pasteurizat, privesc iele pe bolta planetariului ste­și duc iubitelor buchete de la florărie. Orășenii orașelor mo­derne au drumurile lor și s-ar părea că nimic nu-i poate aba­te de la cotidienele trasee. I Și totuși, acești orășeni sînt în stare să dea o raită pînă la Tăuți ca să vadă dacă au în­­sorit ghioceii, să fugă pînă la Lăpușel atunci cînd înfloresc S narcisele, să urce dealul atunci­­ cind castanii dau în Hoare. Ei sînt în stare, in serile de au­gust, să iasă la plimbare nu­mai pentru ca să simtă mireas­a Ima reginei nopții... Sunt, între florile acestui colț de lume și cale pentru mirese,­­ și crini pentru serbare de sfîr­șit de an și ciclamene și hor­­tenzii pentru onomastici, dar sînt atunci cînd se înfiorează culoarea, mirosul sau numai simplitatea, și cîmpuri de maci, și piscuri de ciuboți­ca-cucului, și rătăcite firicele de floare al­bastră de nu-mă-uita. REGINA NOPȚII Lini, printre mirresmele aces­tui colț de lume, nu numai par­­fumuri pretențioase, clasate pe sexe și ocazii, ci și miros de viorele care alun­gă iarna, și miros, de mălin, purtat de vîn­­tul primăverii, și, in nopțile de august, mirosul reginei nopții. Pe străzile înguste ale cartie­relor din margine de oraș pă­­r șesc pe drumul amintirilor. Din­­ fiecare curte valuri de parfum s mă răscolesc. Alături de co­ ■­pii încă în cărucior, in fața I băncii pe care au ieșit in ră­ ■­co­area serii o pereche in viri­­­­tă, sub fereastra la care doi ■ oameni în puterea anilor pri­­­­vesc cerul și visează, crește ■ regina nopții. Nu este , o floare pe care să ■ o poți strînge in buchet sau­­ să o pui la butonieră. E floarea a care trebuie privită prin eră­ * pătura gardului, în grădini,­­ crescută sub fereastra casei bătrinești, modestă și mîndră in simplitatea ei. E floarea pe care, dacă aveți loc în grădinița din fața blo­cului dumneavoastră, orășeni, plantați-o. Căci știu că vă veți găsi timp, orășeni, între două emisiuni de televiziune să ieșiți la geam ca să-i mirosiți parfumul și să visați. ION VLAD „Minitehhnicus ’72“ Răsplata fanteziei și indeminării MICILOR CONSTRUCTORI MARAMUREȘENI Ne-am întîlnit cu Maramureșul la... București. Mai exact spus cu îndemânarea, ingeniozitatea, talentul micilor maramureșeni, elevi și pionieri, transpuse sub forma unor interesante lucrări prezentate­­ la expoziția „Miniteh­nicus '72. In cîteva săli aflate în clădi­rea Muzeului de istorie a Parti­dului Comunist și mișcării revo­luționare și d­emocratice din Ro­mânia, timp d­e mai bine de o lună, zeci de mii de vizitatori („numărătorul de persoane cu fo­­tocelulă* al e­levului Victor Dra­­gomfir ,montat la intrare, înre­gistrare pînă acum cîteva zile aproape 70.000 de musafiri), au avut prilejul să constate de ce „minu­ni" sînt capabili cei care constituie viitorul patriei noastre. Dacă vă vom da cîteva cifre veți putea să văi dați seama lesne ce a reprezentat actuala ediție — a cincea — a lui „Minitechnicus ‘72" ; participanți la concurs 28.133 (anul trecut 9.669, în 1968, la prima ediție, 634) ; lucrări exe­cutate 15.665 (în 1971 au fost 6.416); fete participante 6.609 (față de 1.802 în 1971). A fost de­sigur greu de selectat din mare­le numnăr de lucrări cele 1.435 care au fost expuse. Greu­l a fost și pent­ru juriu să decearnă cele 153 de premii. (In afara „marilor premii“, s-au acordat alte pre­mii pe cele 8 secții, la individual și colectiv, apoi premii acordate de Ministerul Comerțului Interior și Ministerul Industriei Construc­țiilor de Mașini, etc...). A fost dificil pentru că talentul micilor constructori a fost mai mare decît premiile existente. Cu atît mai dificil este pentru noi să descri­em într-un spațiu limitat tot ce am văzut interesant. Chiar dacă am vorbi numai despre partici­parea pionierilor și elevilor ma­ramureșeni și încă nu am putea cuprinde tot. Iată de exemplu „Bancul uni­versal pentru încercat echipa­ment electric la automobile și carturi“. Șase membri ai Casei pionierilor din Baia Mare — Io­sif Swarczkopf, Eusebiu Milita­r, Vasile Păcuraru, Ovidiu Martin, Zaharia Bugeșiu, Vasile Cotru­ș — sub îndrumarea prof. Vasile Oniga, au realizat o in­stalație pe care cu drept cu­vînt am putea-o numi visul oricărui automobilist (nu numai amator, dar și profesionist). Cu ea se pot depista scurt-circuitele, controla funcționarea bujiilor, a bobile: de inducție, disjunctorului, ... ce mai încoace, încolo, pune între­gul diagnostic. Și ni s-a părut normal ca ea să fie dublu meda­liată : mențiune colectivă și premiul Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini. ... Cîți­­va pași mai încolo întîlnim alt laureat „Olga Solomon“. ... In colțul „roboților" „Vehiculul lunar" ai este prezent lui­ Paul Mateescu de la Casa pionierilor din Baia Mare, distins cu premiul I individual. ...Trei pionieri din clasa a VII-a de la Școala gene­rală din Nistru — Mihai Valion, Teofil Bordás și Ștefan Kiss — expun un minipolizor de care mulți adulți pleacă cu lingă re­gretul de a nu-l avea în gospo­dărie. Standul electroniștilor este o­­norat de numeroase prezențe ma­ramureșene : combina muzicală realizată de un grup de pionieri sub îndrumarea prof. Adrian Mi­­nea, metronomul electronic al lui Adrian Iuhaș, ciuperca... muzi­cală a lui Cristian Bălan. .. dar cîte alte minunate aparate nu au construit membrii Casei pionie­rilor din Baia Mare. După cum puteți singuri con­stata­ doar o simplă enumerare a cîtorva din lucrările premiate (din cele 468 prezentate) ale pio­nierilor și școlarilor din județul Maramureș au necesitat un amplu­­spațiu. Și au mai rămas atîtea exponate despre care s-ar putea scrie multe lucruri in­teresante... M. D. NICOLAE Septembrie AFIȘ CINEMATOGRAFIC In fruntea noută­ților amintim filmul DIRECTORUL, culă închinată peli­pio­nierilor în construc­ția de automobile din U.R.S.S., figura eroului principal fiind inspirată de Ivan Lihaciov, di­rectorul primei u­­zine de automobile sovietice. Urmează apoi o producție a studiourilor din O­­desa, EXPLOZIA ALBĂ, care prezintă povestea dramatică a unui grup de șase oameni care au de îndeplinit o misiune primejdioasă de răz­boi. Punînd accentul pe latura psihologică a evenimentelor, fil­mul subliniază soli­daritatea și abnega­ția acestor oameni, capabili de cele mai mari jertfe în slujba unei cauze nobile. De asemenea, specta­torii vor avea ocazia să vizioneze filmul RĂZBOIUL MINE­LOR — o pagină­­ eroică din lupta po­porului chinez îm­potriva invadatorilor japonezi. Luna aceasta este bogată în exemple de filme care poartă pe generic nume de actori celebri. Amin­­­­tesc aici filmul ita­lian O AFACERE, comedie cu implica­ții satirice, o demas­care a așa-zisului „miracol economic" care sub masca pros­perității ascunde cele mai profunde vicii ale societății capi­taliste. In rolurile principale apar cu­noscuții actori Al­berto Sordi și Gian­­na Maria Canale. Filmul de anticipație științifică NAUFRA­GIAȚI! IN SPAȚIU în regia lui John Sturges a fost dis­tins cu premiul „Os­car“ 1969 pentru cele mai bune efecte vizuale, și are ca protagoniști pe Gre­gory­­ Peck și o mai veche cunoștință telespectatorilor, Da­­­vid Jannsen („EVA­DATUL“). Pe ace­­laș Gregory Peck, alături de Jean Sim­mons (Hamlet, Ma­rile speranțe, Spar­tacus) și Charlton Heston, spectatorii îl vor reîntîlni în FERMA DIN ARI­ZONA, în regia cu­noscutului William Wyler. Micii spectatori sunt invitați la o călătorie fantastică în insula imaginară a elefanților cu pie­lea albastră și ochii roșii în filmul ce­hoslovac ORA ELE­FANȚILOR ALBAȘ­TRI. Iubitorilor de comedie le-a mai fost rezervat și fil­mul iugoslav la­ DRAGOSTE intitu­ȘI AMENZI, eroul său fiind un ingenios po­lițist, priceput în a stimula contraven­ția, pentru a-și ro­tunji din amenzi, ve­niturile. Afișul pre­mierelor lunii se încheie cu DIN VIRGINIA, TREI comedie polițistă ce­­ se desfășoară în ju­rul unui cec de 25.000 de dolari. Printre aspiranții la el se numără James Stewart (Dragă Bri­gitte, Pasărea Pho­enix, Toamna Che­­yenilor) și George Kennedy (Băieți bu­ni,­ băieți răi; Tick, tick, tick , Aeropor­tul). FELIX MARIAN I I I .... ■ [UNK] [UNK] — — — — mmmmm pemvv sod­#ttsm ■ ■mMIMMK­aMIM ■ } Pe urmele scrisorilor nepublicate realitatea ?Care e Intr-o scrisoare, sosită la re­dacție în ziua de 10 iulie a.c., un grup de cetățeni din comuna Să­­cel ne semnalau o serie de de­ficiențe privind păstrarea curățe­niei și igienei, în jurul dispensa­rului medical din localitate. Scri­soarea în cauza a fost trimisă spre rezolvare Consiliului popu­lar al comunei Săcel. Peste 6 zile,­ la redacție a sosit răspunsul din partea Comitetului executiv al Consiliului popular al comunei Săcel. In cuprinsul acestuia, prin­tre altele, se recunoaște că une­le gunoaie de la dispensarul me­dical se aruncă pe prundul din apropierea rîului Iza. In continu­are în răspuns se arată că au fost luate măsuri pentru construirea unui decantor destinat colectării resturilor menajere și altor de­șeuri. In încheiere, răspunsul preci­zează că s-a discutat atît cu me­dicul circumscripției cit și cu personalul medical, atrăgîndu-li-se atenția de a elimina toate surse­le de poluare ale pîrîului. Problema pare să fi fost rezol­vată, ne-am zis noi citind acest răspuns. N-au trecut, însă nici cîteva zile și la redacție a sosit o nouă scrisoare din Săcel. Au­torii: Petre Magdău, Marica Bo­ta, Ileana Calin, Anișoara Gova­­ciu și Ioan Burna, — ne scriu că la dispensarul medical nu s-a construit nici o groapă de cautare a factorilor poluanți, de­și se reamintește, totodată, că per­sonalul dispensarului medical din localitatea lor continuă să polu­eze pîrîul din jurul dispensarului și că apa acestuia, constituie în permanență un focar de infecție, iată-ne deci puși la grea încurcă­tură. Pe cine să credem? Care o fi realitatea ? Sesizarea este întemeiată la sesizarea făcută recent de tovarășul Emil Lazăr și alți ti­neri în legătură cu tărăgănarea lucrărilor de începere a construc­ției căminului cultural din satul Chelința și cu­ soarta unor sume bănești încasate în urmă cu doi ani pentru același­­ scop, am pri­mit următorul răspuns : „Pe anul 1972, întreaga sumă din contribuția bănească a locui­torilor din satul Chelința a fost votată pentru construirea căminu­lui cultural. Comitetul executiv al Consiliu­lui popular Ulmeni a comandat documentația la Institutul de pro­iectare județean, dar încă nu a fost executată. Totuși, consiliul popular comunal a procurat s­erie de materiale de construcții , ca : lemne, pietriș, și­­ a contractat cu T.C.L. 12.000 buc. blocuri de zgură, echivalent a 95.000 buc. cărămizi normale. începerea lucrărilor de constru­ire a căminului Cultural se va pu­tea face numai după terminarea documentației, pe care am urgen­tat-o la proiectant. Cît privește sumele suplimen­tare încasate în urmă cu doi ani, vă informăm că au fost luate mă­surile necesare pentru restabili­rea legalității în sensul că, s-au eliberat chitanțe nominale plăti­torilor în contul contribuției bă­nești votate pentru anul 1972. In concluzie, sesizarea din Che­­lința o considerăm întemeiată, iar preocuparea tinerilor pentru via­ța culturală a satului, binevenită". După ceasurile de­­ muncă pe șantier, în uzine, fabrici sau alte locuri de pro­­­­ducție, scutiți de zgomotul și agitația­­ specifică existentă , aici, oamenii găsesc momente de a se re­laxa și odihni în compania unei cărți, reviste sau ziar. Cartea, acest prieten, pilduitor și sfătui­tor, constituie fără îndoială un compo­­nent de bază al vieții sociale și in­dividuale contem­porane. O cultură modernă este de neconceput fără car­te și lectura ei. „La vîrsta mea, nu știu ce m-aș face fără cărți. Am ci­tit o viață întreagă și de ce citești de aceea mai vrei“. A­­firmațiile lui Vasile Chitic, din Tăuți Măgherăuș, sînt sem­nificative. Fișa lui Vasile Chitic de la biblioteca comunală are înscrise peste 100 de cărți citite. Alături de clasicii literaturii universa­le, stau operele scri­itorilor români. „Atunci cînd mă cufund în lectura unei cărți trăiesc alături de personaje, uit de tot ce e greu, mă simt extrem de mulțumit și încîn­­tat“. Eleva Enikő Bacsó (clasa a XlI-a a Li­ceului de muzică și arte plastice), toate activă a citi­t bi­bliotecii din Tăuți Măgherăuș, ne-a mărturisit că pentru ea „lectura cărților este condiție funda­mentală în formarea intelectuală și că a­­ceasta presupune anumită tehnică de o muncă, o utilizare maximă și eficace a cunoștințelor de cul­tură generală în a­profundar­ea și asi­milarea conținutului cărții. Pentru a citi o carte fac totul, este cel mai bun pri­lej de a mă cultiva“. Fișele­ cititorilor Voi­­chița Cadăr, Mircea Dobrican, Maria Ke­rekes ne dezvăluie aceeași pasiune pen­tru lectură, expri­mată prin numărul mare de autori și titluri. La cei 15 ani de muncă cu cartea, bi­bliotecara Maria Batin de la Biblio­teca orășenească din Baia Sprie ne pri­mește cu amabilita­tea atît de cunoscută cititorilor care-i trec zilnic pragul: „îmi cunosc cititorii foar­te bine, le știu gus­turile și preferințele. De fiecare dată cînd port discuții cu citi­torii pe tema unei cărți, încerc să sur­prind sentimentul creat de cartea res­pectivă, pentru ca a doua oară să-i pot recomanda o carte asemănătoare care să-i placă“ ... In bibliotecă facem cunoștință cu o pa­sionată cititoare de literatură beletristică în persoana Elisabe­­tei Onița, de la Consiliul popular orășenesc Baia Sprie. „După orele de ser­viciu, seara, îmi gă­sesc timp suficient pentru a în tainele pătrunde Lectura unei cărților, cărți mă face să trăiesc o serie de evenimen­te, mă liniștește su­fletește, învăț foarte multe lucruri noi“. In acest an, a ci­tit 36 de cărți, so­­licitîndu-le pe ace­lea în care este tra­tată viața de fami­lie, o interesează foarte mult și co­mentează cărțile, povestindu-le și ce­lor din jurul ei, ne spune bibliotecara Maria Batin. Romanul istoric este genul de muncitorul preferat mi­nier Ștefan Buta, de la E.M. Șuior. „De mic copil am iubit istoria, mi-a plăcut să cunosc evenimen­tele istorice, să știu momentele grele prin care au trecut țările lumii și în special țara noastră. Aceasta cred că este cauza care mă face să îndrăgesc litera­tura istorică“. Acest muncitor, locuind într-o piesă la căminul ca­­bi­neretului cu alți trei băieți, a reușit să-i atragă și pe a­­ceștia la cititul căr­ților. Acum în ca­meră este o adevă­rată atmosferă de sală de lectură. • „N-aș putea fără să citesc“, trăi ne mărturisește jurista Edit Strebeli. Citesc foarte mult, și fie­care lectură îmi a­­duce noi satisfacții. Adeseori rămîn în mediul romanului, ■al evenimentelor. Prefer romanele is­torice și beletristică, literatura Sunt cărți care în viața mea ocupă loc cu părinții, același cu cei dragi, constituind experiențele mari ale vieții“. Sondajul făcut în universul spiritual al cititorilor ne dez­văluie constantă preocuparea pentru lectură. Cititorii sînt oa­meni de toate vîr­­stele și profesiile, alături de care tră­im. Pentru ei se creează cultura, prin ei se definește des­tinul și actul crea­ției, în scopul for­mării unui larg ori­zont spiritual. M. MUREȘAN Pasiune pentru lectură „Cartea nu face zgomot, nu se supără că o ții prea mult sub ochii tăi, nici nervi nu face dacă o părăsești. Te răsplătește pen­tru simplul fapt că ai deschis-o și o răs­foiești, făcîndu-te să vibrezi la ceea ce nu-ți dă realitatea nemijlocită, lăsîndu-ți răgazul să gîndești, urmărindu-te cu stă­ruință în gind și rechemîndu-te insistent s-o reiei, dacă a fost bună, dacă ți-a plă­cut, și e darnică pentru oricine" (M. BE­­NIUC). CINEMA Vineri 1 septembrie 1972 BAIA MARE — Dacia : Balada lui Cable Houge; Minerul: Piroș­­manii; Băieți buni, băieți răi; Lăsar : Cercurile dragostei; Ul­timul războinic; 1 Mai: Casta­nele sunt bune ; BAIA SPRIE : Waterloo; SIGHETU MARMAȚI­­EI — Muncitoresc ; Povestea sân­geroasă ; VIȘEU DE SUS: Aven­turi la Marea Neagră ; BORȘA: Romeo și Julieta; BAIA BORȘA: După vulpe; CAVNIC : Mine­rul : Pădurea pierdută ; Gutinul: Cromwell; TG. LĂPUȘ: Astă seară dansăm în familie; ȘOM­­CUTA MARE : Simon Bojiver ; SEIMI: Ritmuri spaniole; BĂIUȚ: Asediul; CÂMPULUNG LA TISA: Felix și Otilia. 4 Vineri 1 septembrie 1972 9.00 Telex. 9.05 Tinerii despre ei înșiși. 9.50 Un virtuos al in­strumentelor populare. 10.00 Curs de limba germană. Jocurile Olimpice de vară 10.30 — 1972. 12.00 Telejurnal. 16.30 Jo­curile Olimpice de vară — 1972. 17.15 Pentru sănătatea dv. 17.30 Aplauze pentru români. 17.50 Tragerea Loto. 17.55 Interpreți și rolurile lor . 18.25 Jocurile Olimpice de vară . 1972.19.00 Satul contemporan. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnal. 20.00 Reflector. 20.15 Film artistic . „Legea și forța“. 21.45 Selecți­­uni din finala Festivalului de muzică de dans de la Budapesta. 22.00 „24 de ore“. 22.30 Jocurile Olimpice de vară — 1972, re Vineri 1 septembrie 1972 Minerul Baia Sprie- Meciul a început sub semnul unui echilibru aparent care se menține cîteva minute, timp în care jucătorii ambelor echipe se studiază reciproc și se mulțu­mesc mai mult cu schimburi de pase la mijlocul terenului. In min. 6, după un lurt al fundașu­lui Blaj, Covaciu (care a fost a­­tent la fază) deschide seria go­lurilor pentru echipa sa. Urmează o scurtă perioadă de relaxare a minerilor din Baia Sprie după ca­re trec din nou la ofensivă și în min. 24 Săndulescu centrează la Covaciu care înscrie din nou : 2—0. După patru minute, minerii din Cavnic beneficiază de o lo­vitură liberă directă din jumăta­tea de teren a localnicilor. Exe­cută Luncan care îl găsește liber pe Varga și ultimul înscrie: 2— 1. In min. 36, o minge trimisă a­­casă de gazde îl surprinde pe ju­cătorul Botoș lângă portar dar ezită și ratează egalarea. După reluare, în min. 47, Aldea exe­cută o lovitură liberă, iar Göbel, deși înconjurat de un grup de­­- FOTBAL, „CUPA ROMÂNIEI“ -Minerul Cavnic 6-2 părători, înscrie cu capul: 3—1. Numai după 3 minute, Covaciu strălucește din nou și, cu un șut sec, majorează scorul la 4—1. Gazdele nu și-au lăsat adversarii să răsufle și în min. 61 înscriu prin Aldeescu, la o învălmășeală in fața porții: 5—1. Oaspeții sunt derutați, gazdele profită și în­­ min. 75 Csako îl servește ideal pe Covaciu care înscrie al patru­lea gol al său și al șaselea pen­tru echipa din Baia Sprie. Abia după acest gol minerii din Cav­nic ies la atac mai organizat și, prin Kiss, Varga și Botoș, în­cearcă poarta apărată de Mure­­șan. In min. 79, fundașul Szirmai face o cursă lungă pe stingă a terenului, pasează partea la Daubner care îl pune în poziție de șut pe Varga: 6—2. Acest scor a fost o urmare firească a diferenței de valoare și a manie­rei în care gazdele s-au impus. A condus la centru T. Cîmpea­­nu (Beclean). 55. DEBRECZEN 1 CELELALTE ÎNTÎLNIRI La Baia Borșa, proaspăta pro­movată, Minerul, a întrecut cu scorul de 2—0 (1—0) pe Bradul Vișeu de Sus. Golurile au fost marcate de Măraru și Țiplea. Cea mai mare surpriză o con­stituie înfrîngerea formației Con­structorul, cu 4—2, de către e­­chipa din campionatul județean, Minerul Băița, după prelungiri (1—0, 2—2), într-un joc în care băimărenii au ratat 8 ocazii mari de a înscrie, printre care și trei bare (autori Dorin Pop 2 și Mod­­ran). Golurile învingătorilor au fost obținute prin Rozsnyai II (2), Sindreștean și Peter (Cons­­tructoril, autogol). Pentru învinși au marcat Dorin Pop și Stenozei. La Arad, Topitorul Baia Mare, jucînd intr-o vervă extraordinară, și-a surclasat adversara, Recolta Mădăras, cu un scor categoric 7—1 (3—1). După ce Cosma și Bánya reglează tirul nimerind în bara transversală, băimărenii în­scriu prin Ernst și Cosma (autor a două goluri in acest meci). Ar­bitrul Iosif Révész — Satu Mare, care a condus bine, a acordat lo­vitură de la 11 metri pentru hen­­iul comis de Bucă. Penaltiul fost transformat de Egri. Au mai a înscris aite două goluri, Coroia­­nu și Mekker 1. La­ Seini, după prelungiri, C.E.I.L. Sighetu Marmației s-a ca­lificat pentru etapa următoare, obținînd în deplasare un rezul­tat de egalitate 1—1. VASILE SASARANU Refacerea organismului după efort - cerință a sportului de performanță Sportul de performanță este într-o continuă căutare de metode și mijloace capabile să împingă limita rezultatelor competiționale spre valori cît mai ridicate. Intre acestea, pro­blema refacerii organismului după efort își găsește pe de­plin justificarea. Abordînd problema refacerii organismului după efort, tre­buie să diferențiem refacerea propriu-zisă (reechilibrarea psi­­ho-fizică a organismului stres­­sat de efort) de refacerea după anumite manifestări patologice cauzate de efort (recuperarea). Corelația efort — odihnă constituie un factor condițional ■al ridicării potențialului mor­­fo-funcțional al organismului sportiv. Se cunoaște astăzi im­portanța și locul factorului de odihnă în procesul de antre­nament, între acesta și efort existînd o interdependență și o influențare permanentă. Tratînd problema trebuie să diferențiem refacem­i mai multe situații: refacerea după un efort depus în antrenament, după o competiție izolată (un singur joc), după o competiție cu mai multe concursuri, după un ciclu săptămînal, după o etapă, după un an sportiv. Dacă în majoritatea cazuri­lor tehnicienii noștri mai țin seama de aceasta, refacerea după un efort depus sau după o competiție izolată (joc) sunt de-a dreptul neglijate în prac­tică. Procesul de refacere este o parte componentă a procesului de antrenament, unele salturi biologice (creșterea capacității de efort), avînd loc și în a­­ceastă fază, nu exclusiv în timpul efortului. medicii și ceilalți Antrenorii, tehnicieni care se ocupă de pregătirea sportivilor, acordă, în general, o mare atenție pauzelor din­tre repetări, dintre seriile de repetări dar, o dată antrena­mentul terminat, perioada ime­diat următoare și pînă la an­trenamentul următor este a­­proape complet neglijată. Cerințele pe care le ridică problematica refacerii ne arată că nu mai există astăzi nici o îndoială asupra legăturii or­ganice dintre efort și refacere. A venit timpul să se realizeze integrarea în antrenament nu numai a efortului ci și a re­facerii. Printre mijloacele de refa­cere imediată amintim : mij­loacele hidro-fizio-balneotera­­pice , dușuri calde, masaj ma­nual. Masajul poate fi efec­tuat de către medic, cadru me­dical ajutător, instructor, sau chiar de către sportivi expe­rimentați. Relaxarea neuro-musculară. Antrenamentul autogen (ca mijloc de bază) necesită in­struirea sportivilor pentru a-și însuși și aplica unele manevre simple de relaxare autogenă. Această metodă poate fi prac­ticată de oricine, deci nu este o metodă exclusiv medicală. Condiția: exercițiile să fie executate sistematic. O mare înlesnire o constituie , faptul că exercițiile pot fi, și chiar este indicat să fie, practicate în grup de 10-20 persoane și nu individual. Metoda nu este o metodă exclusiv medicală, recomandabilă în cazurile unde nu ne putem aștepta la su­ficienta înțelegere în ceea ce privește principiile ei. Exage­rarea ei poate produce tensi­une psihică în loc să ducă la destindere. In linii generale modul de efectuare a antrenamentului autogen se prezintă în felul următor : practicantul se culcă comod pe o canapea sau sal­tea, capul este sprijinit de pernă mică, astfel ca mușchii­­­spinali și ai gîtului să nu fie încordați. Membrele superioare sunt așezate lejer de-a lungul corpului, puțin îndoite în ar­ticulația coatelor. Membrele inferioare sunt întinse, puțin îndoite în afară prin forța greutății proprii. Practicantul are ochii închiși ,iar în gind repetă cuvîntul „calm“. Apoi își imaginează că membrul drept sau (sting) este greu ca plumbul. Aceasta nu trebuie să fie un ordin, al cărui ur­mare ar fi mărirea tensiunii (încordării) ci efectul imagina­ției care duce la o totală re­laxare, fapt despre care ne putem convinge ridicînd oare­cum pasiv piciorul în cauză, acesta cade la loc ca și la un om care și-a pierdut cunoștința După cîteva asemenea exerci­ții, senzația de greutate apare la ambele membre inferioare și superioare. Atunci trecem la următorul exercițiu, al că­rui cuvînt de ordine este „mina dreaptă sau stingă­ este cal­dă“. Pe măsură ce senzația de căldură se generalizează, se adaugă la acest exercițiu altele : inima bate regulat, res­și pic calm, este cald, fruntea este plăcut răcoroasă. Fiecare exercițiu se încheie cu așa-zisa „descărcare“, cîteva îndoiri, în­dreptări alternative ale coate­lor, cîteva inspirații și expi­rații adînci, deschiderea ochi­lor. Alte mijloace : instalarea u­nor surse de muzică și reviste în încăperile de odihnă, reechi­librarea hidro-electrolitică, (ad­ministrarea a 500 gr. lapte, iaurt sau suc natural de fruc­te) administrarea de produse farmacologice). Prof. IOAN TEGEN * / 4 V

Next