Pentru Socialism, mai 1973 (Anul 23, nr. 5987-6013)
1973-05-01 / nr. 5987
Marti 1 Mai 1973 ( La concursul mmmmmmmmmmMBmxmmvmmmmmmmmmm „Cîntare patriei“ count din M AI A OBTIiT UI NOU SUCCES DE PRESTIGIU Competiția televizată „Cîntare patriei" a adus duminică pe scena Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare, alături de corul infanteriștilor „SomeșulT", prestigioasa formație corală a țăranilor din Ardusat. Mesagerii cîntecului din județul nostru au confirmat încă o dată valoarea și măiestria artistică la care au ajuns sub conducerea talentatului și inimosului dirijor Valentin Băințan. Pentru oricine care a audiat sau vizionat programul au rămas bine întipărite cele trei piese în primă audiție: „Laudă patriei", versuri de I. Socol, muzica de D.D. Stancu ; „Legendă în lemn", versuri de V.R. Ghenceanu, muzica de L. Borlan ț ,,Să ne veselim oleacă“, versuri populare, muzica C. Arvinte, prin interpretarea cu multă sensibilitate și acuratețe, demnă de invidiat de orice formație profesionistă. Analizînd evoluția în concurs ajungem la credința că în atenția fiecărui membru în parte, și a dirijorului în special, a stat preocuparea pentru interpretarea cît mai fidelă și autentică a unor piese foarte dificile. Lucrarea „Legendă în lemn" este o piesă aleasă din punct de vedere al stilului, cu multe cromatisme, ceea ce a însemnat un efort în plus de descifrare a sensurilor. Este desigur foarte greu să cîntărești la amănunt valoarea unei formații corale, circumstanțe și conjuncturi diferite, tradiții locale, concepții dirijorale, toate acestea fac ca balanța comparației să oscileze. Pentru corul din Ardusat aceste elemente amintite mai sus n-au constituit un obstacol, juriul concursului a acordat fără rezerve nota maximă (mai puțin președintele juriului, Dumitru Botez) reușind ca la etapa finală să acumuleze 99,5 puncte, cucerind, deocamdată, locul I între formațiile corale mixte ale căminelor culturale din țară. Acest succes de prestigiu de corul din Ardusat a obținut fost răsplătit cu aplauze prelungite de cei prezenți în sala Casei de cultură. Corul din Ardusat a devenit o emblemă în mișcarea corală de amatori din țară și alături de celelalte succese remarcabile obținute (Premiul I și titlul de laureat al celui de al IX-lea Concurs național al formațiilor artistice de amatori-1969, Premiul I și titlul de laureat al festivalului zonal coral de la Pitești — 1970, Marele premiu „Omagiu partidului" și titlul de laureat al celui de al X-lea Concurs — 1971), își înscrie din nou numele între valorile corale ale țării. Gîndindu-ne la componenții acestui cor —, țărani din Ardusat — care știu să îmbine munca, cu pasiunea pentru cîntec, oferindu-și clipele de răgaz frumosului și cîntecului, nu poți să treci cu vederea această putere și dăruire inepuizabilă în slujba artei. Ca un omagiu adus sărbătorii muncii, zilei de 1 Mai, formațiile participante la concurs au interpretat cîntecul „Intîi Mai"”, în ovațiile spectatorilor participanți la acest reușit recital coral. M. MIHAI La sfîrșitul concursului, corurile reunite au interpretat cîntecul „Intîi Mai". SUS LA HHOIH, PL CL LE COASEL... „Omu' ni-i tăietor la pădure", auzim frecvent pe la casele din susul Lăpușului. Oamenii de prin partea locului au două meserii de bază : ori sînt mineri sus la băi, la Băiuț, ori sînt forestieri pe văile de sub Țibleș. — Și au un numitor comun : hărnicia, ne completează tânărul inginer Ioan Boldor, proaspătul șef al sectorului de exploatare forestieră Tg. Lăpuș — Groșii Țibleșului. Una din cele mai bune brigăzi ale sectorului, dacă nu chiar cea mai de frunte, și brigada lui Traian Dobșe de la Hadin. Oamenii ăștia m-au uimit pur și simplu altă forță de muncă au, ce pot realiza. Dar, cred eu, Dobșe ar putea spune mai multe... ... Din capătul din sus al Groșilor Țibleșului, drumul forestier ne poartă șerpuind după unduirile Minghetului. Lăsăm in dreapta mușuroaiele gigantice, fumegînde, unde se plămădește mangalul după rețete numai de oamenii locului știute, lăsăm in stingă drumul forestier pe Gridicioaia care se afundă cu îndrăzneală inrtre doi munți cu uriașii. Mergem In sus, pe Minghet spre cîmpul de verdeață și muncă al brigăzii lui Traian Dobșe, parchetul Hudin. Maistrul și-a încheiat hârtiile pentru luna aprilie și, de dimineață, prins un autocamion. Dă fugar la Gilgău să confrunte înscrisurile lui cu ale depozitului. Situația trebuie să fie clară, oamenii să primească precis drepturile muncii lor. Nici tehnicianul Vasile Blaga nu-i la sector. A luat-o cu zorii în sus pe Hudin. Are de amplasat niște utilaje tehnologice. ... Intr-un tîrziu dăm de maistru. . Caută scuze, dar ne arată albastrul cerului. „Pe-o vreme ca asta, noastră începe cu zorile și ziua se termină cu înnoptatul. Mai ales că vine 1 Mai și nu vrem să cedăm nici un pas in întrecerea cu alte brigăzi". Ne vorbește „fără flori și laudă", de fiecare om al său. Și n-are decit vreo 25 de forestieri în brigadă. Din spusele lui, ca-nsecvențele unui film, trec oamenii. Iată-l pe Gavril Mihalca, care din zori în seară, își „cîntă" ferestrăul, dînd de lucru ortacilor de muncă. Intre baciu Mihalca și tînărul ! Gavril Marchici se duce de multă vreme o luptă. Strînsă, I și mereu mai aprigă. Dă azi, I să zicem bătrînul Gavril 50 de arbori, tînărul ajunge la 55. Dar mîine, o iau de la început ! Lazăr Pop și Nicolae Pop Codreanu, Nicolae Filip, Nicolae Dombre și alții, sunt figuri de oameni harnici, care nu știu, citu-i ziua de mare, decit lemnul și numai lemnul. Și dacă veți întreba tot înghețul muncitor care-i cel mai bun tractorist, un singur nume se va spune: Gavril Petruț. Știe băiatul ăsta să-și aducă mașina tocmai la timp acolo unde-i nevoie. Se mai preface cite o dată că-i supărat pe el, Teofil Purcariu sortatorul. Dar, pentru asta se și bucură. Ne spune maistrul: Teofil îi omunosi de bază. Cu clupa, cu metrul, el dă comanda , taie ici, taie colo, și, așa ies cu bicii mulți ai brigăzii noastre. Rampa de la Hudin și-a trimis de dimineață două transporturi. Așteaptă alte mașini. Aranjat frumos, pe sorturi, aurul pădurii spune mai multe despre hărnicia făuritorilor săi. decit oricite cifre. — Să știți, ne relata tovarășul inginer Dumitru Pop, directorul U.E.I.L. Tg. Lăpuș, că Dobșe și oamenii săi sunt cei mai buni forestieri ai noștri. Cam nevorbăreți, dar harnici. Din februarie brigada de Hudin lucrează în acord globbal cu contract-angajament. Și urmarea, din planul lor anual la parchetul Hudin au scos deja jumătate din masa lemnoasă angajată și mai au în stoc nerecepționat încă, peste 1200 de metri cubi. Sunt un avans la grafic cu mai bine de o lună de zile. In continuare îi așteaptă Fața Curții și Piciorul Belei, parchete la fel de mari. Aș vrea să mai consemnați, că buna organizare a întregului sector, din care-și trage seva și brigada lui Dobșe, este opera ca să zic așa, a anilor de lucru mai ales cu oamenii, dusă de tehnicianul Ioan Istrate, fostul șef de sector pe care, tocmai datorită calităților sale, l-am promovat recent în serviciul specializat, conștienți că astfel își va putea lărgi experiența la nivelul întregii unități. ... Podoaba verde, primăvăratecă, a pădurii acoperă oamenii, risipiți pe coastele parchetului. Prezența lor o dezvăluie doar cîntecul cînd înfundai, cînd strident, al fierăstraielor mecanice, hăulitul de genune al arborilor în cădere și fulgerarea sarcinilor grele ale funicularului. Hudinul Minghetului produce: Gh. DUMITRESCU ÎNSEMNĂRI PENTRU SOCIALISM cinema Marți 1 Mai 1973 BAIA MARE — Dacia : Drumul spre vest (9, 11, 13.15, 15,30, 17,45, 20); Minerul: A sosit un soldat de pe front (10, 12, 14, 16, 18, 20) ; Săsar : Casa de sub arbori : 1 Mai: Război și pace; BAIA SPRIE: Aventurile unei prințese germane la curtea regelui Soare, SIGHETU MARMAȚIEI: Dragoste și amenzi . VISEU DE SUS : Opiul și bîta ; BORȘA : Nu-mi place ziua de luni ; BAIA BORȘA: Cîntec de leagăn ; CAVNIC : Minerul : Waterloo ; Gutinul: O afacere , I I 1 I I I I I ! I ■ — partidul nostru. -------------- s SALUT COLEGIUL ZIARELOR I„DOBROGEA NOUĂ“ Și tr.FLAMURA Ziarele „Dobrogea nouă", organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean, și „Flamura Prahovei", organ al Comitetului județean Prahova, al P.C.R. și al Consiliului popular județean. Își sărbătoresc ■ 25 de ani de la apariție. Jubileul prilejuiește, pentru amândouă colectivele redacționale — și, alături de ele, și pentru noi, ceilalți colegi din Í presă — momente emoționante, de aleasă bucurie. Pentru contribuția adusă in opera de înfăptuire a politicii partidului și statului, de edificare a orînduirii socialiste, de făurire a omului nou, cu ocazia împlinirii frumoasei virste de 25 de ani, prin decrete ale Consiliului de Stat, celor două ziare le-a fost conferit „Ordinul Muncii" clasa I. O retrospectivă succintă a drumului parcurs de la apariție oglindește limpede faptul că cele două ziare s-au temanficat ca autentici cronicari ai profundelor transformări socialiste din județele Constanța și Prahova. „Dobrogea nouă“ a deschis larg coloanele sale mutațiilor calitative petrecute în agricultura județului — primul din țară în care s-a încheiat cooperativizarea —, în industrie, în „poarta“ maritimă a țării, în viața social-politică și cultural-artistică de pe aceste meleaguri. O atenție deosebită acordă ziarul activității turistice balneare, informării milioanelor de turiști, din țară și de peste hotare, prin editarea suplimentului „Litoral". „Flamura Prahovei" a militat cu consecvență pentru îmbunătățirea muncii în unitățile economice, preocupîndu-se de stimularea energiilor creatoare, a inițiativelor muncitorești, de aplicarea normelor eticii și echității socialiste. Rodnica activitate a celor două ziare se înscrie în efortul întregii noastre prese de a se consacra înfăptuirii mărețelor sarcini stabilite de Congresul al X-lea, de Conferința Națională și plenarele C.C. al P.C.R. pentru înfăptuirea societății, socialiste multilateral dezvoltate, a profilului moral-politic și profesional al omului nou. Cele două organe de presă își sporesc preocuparea, antrenînd un larg activ de 1 I colaboratori, pentru a deveni tot mai mult o tribună militantă, combativă, în slujba idealurilor pentru care militează ! 1 Cu ocazia acestui jubileu, bogat în nobile semnificații 1 * I de ordin politic, adresăm colegilor noștri din Constanța și Ploiești un fierbinte salut colegial. Colectivul ziarului „Pentru socialism“ urează din inimă tuturor colegilor de la „Dobrogea nouă" și „Flamura Prahovei" ani mulți și sănătate, putere de muncă, cît mai multe satisfacții profesionale și fericire. încă o dată vă felicităm și va spunem: „La mulți ani !" „ • (Urmare din pag. 1) metri, cu noaptea în cap, dacă m-ar vedea că pentru unii sînt ca un tată, iar pentru alții ca o mamă vitregă. Nl știu pe fiecare numai ce om este nu în cele as Uirar ,minerit, ci și „cine este el acasă", în familie„ în gospodăria lui. Dar asta se dobîndește după ani de muncă în colectivul acesta ,pe care noi l-am clădit cu răbdare. In stilul de viață al omului societății socialiste multilateral dezvoltate intră cu mare „ preponderență a alături de conștiință și inițiativă elementul cunoașterii. Partidul nostru face responsabilă această trăsătură umană nu numai de gradul de participare a inițiativei individuale in lucrarea colectivă, ci și de convertirea în eficiență socia Sentimentul cunoașterii săcu sporit a un randament conștiinței. De fapt aceasta este adevărata conștiință socialistă — cea activă, bazată pe cunoaștere. Pentru conducătorul de oameni sentimentul cunoașterii — dar nu suficienta — devine instrument eficace de lucru pentru că li permite să vadă lumea în relief, să distingă semnele după care se orientează sentimentele în universul uman. .Iată de ce conducerea partidului nostru cere oricărui comunist să acționeze în condițiile cunoașterii depline, fundamentale a mersului înainte al societății noastre socialiste pentru a putea înfăptui pe de-a întregul programul politic de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. TELEVIZIUNE Marți 1 Mai 1973 9.00 Program pentru copii. 9.30 „Cîntec în mai" O emisiune de versuri și cântece patriotice, muncitorești și revoluționare. In jurul orei 10.00: Transmisiune directă de la Stadionul Republicii din Capitală a Adunării populare organizate cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai Ziua solidarității internaționale a celor ce muncesc. 12.00 Steagul roșu, steag de luptă. Documentar despre tradițiile revoluționare internaționaliste ale mișcării noastre muncitorești. 12.25 Din folclorul popoarelor. 13.00 Album distractiv. Alo! Aici e Stroe! 13.14 Microrecital Anda Călugăreanu. 13.21 „Soneria de alarmă" cu Dem. Rădulescu și Mihai Fotino. 13.28 mi-e cîntecul și jocul. 13.39 Muzică, satiră Drag și umor. 13.15 Primăvară, primăvară... cu Puica Igiroșanu. 13.57 Invincibilul Mighty Mouse. 14.04 „Bubico" de I. L. Caragiale, 14.12 Canțonete celebre. 14.18 „In Cișmigiu" – moment vesel muzical. 14.25 Concert de fanfară. 14.31 Să rîdem cu Amza Pelea. 14.40 Cîntec, joc și voie bună. 14.52 Reportaj despre cei ce muncesc astăzi. 15.02 Cîntece vesele cu George Enache. 15.12 „Cuibul dragostei" —moment vesel cu Rodica Tapalagă. 15.20 Autograf muzical: Dida Drăgan. 15.29 „Strada" văzută de Aurel Giurumia. 15.35 Cîntece de viață lungă. 15.42 „O poveste cu bănci" cu Ioan Lucian. 15.50 Din istoria filmului muzical. 15.55 Cîntați cu noi. .. 16.04 Un zîmbet pe 16 mm. 16.10 — 10 minute la Follies Bergere. 16.20 Ritmuri noi în operete. 16.30 Gimnastică. R.D.G.—Japonia (masculin). 17.00 Pagini de umor. Retrospectivă Walt Disney. 17.50 Improvizații pentru nai și orgă. 18.10 Film serial pentru tineret: Tunelul timpului. 19.00 Pămînt străbun, pămînt românesc. Cîntece revoluționare, patriotice și ostășești. 19.20 — 1001 de seri, 19.30 Telejurnal. 20.10 Primăvara de aur — montaj de cîntece și versuri. 20.30 Varietăți... la iarbă verde. 22.45 Telejurnal. 1 Mai în țară și în lume. DIN NOILE ELEMENTE ALE ARHITECTURII BÁIMÁRENE Pe șantierele luminii In prag de sărbătoare muncitorească din toate unitățile județului ne sosesc vești spre a aduce la cunoștință materializarea angajamentelor, a unor eforturi colective de continuă perfecționare. In acest context constructorii de pe șantierele luminii, cei ce veghează la transportul și distribuția energiei electrice, își sintetizează succesele anunțînd că în cele patru luni ale anului curent I.R.E. Baia Mare și-a putut realiza 43 la sută din planul anual de investiții. ... Cel mai important succes obținut de două colective de constructori — Șantierul din Baia Mare al T.C.I. condus de ing. Romulus Conți și cel al întreprinderii ,,Electromontaj", dirijat de ing. Vasile Suciu, care și-au conjugat eforturile, s-au ajutat reciproc, și-au sincronizat activitatea, astfel că la această, oră unul din marile obiective industriale ale Maramureșului din planul pe anul 1973. Stația de transformare de 220/110 Kv. a putut intra în probele și rodajul tehnologic. Acest succes de mare importanță a creat posibilitatea ca, începînd cu luna mai, a doua stație ca mărime și putere din zona de Nord-Vest a țării, să intre în verificările de protecție, să se poată regla complexul utilaj tehnologic și aparatajul montat, astfel ca stația să poată intra în funcțiune înainte de termenul fixat prin planul de stat, 30 iunie a.c. ... Din zona Vișeului constructorii de linii electrice conduși de maistrul Paul Szabó, respectiv, cei din echipele lui Vasile Oros, Vasile Pop III și Cornel Sfoară din cadrul Șantierului de construcții-montaj al I.R.E., anunță un alt important succes: terminarea și punerea sub tensiune a unei noi axe de 20 Kv pentru electrificări rurale Vișeu de Sus , Ruscova, in lungime de 20 km. Dar, in același timp, ei mai raportează că plantînd pe trasee greu accesibile cca. 500 de stilpi, au terminat construcția încă 14 km din a această axă, respectiv, pînă la Petrova. Și dacă locuitorii din Ruscova au cunoscut pentru prima dată satisfacția aprinderii becului electric, locuitorii din celelalte sate din zonă, Leordina, Petrova, Bistra și altele, care pînă acum erau alimentate cu energie din centrale locale, vor fi în zilele următoare co-mectate la sistemul energetic al țării. Constructorii șantierului băimărean al întreprinderii „Electromontaj" Cluj, raportează că vineri 27 aprilie au pus sub tensiune o parte dintr-o linie axă asemănătoare, lungă de é,4 km și anume: linia — Cicîrlău, construită în scopul creșterii gradului de siguranță în exploatare și îmbunătățirea nivelului de tensiune în satele Cicîrlău și Jirigitu. ... Ni se anunță și succesul echipei de liniori condusă de Silviu Jurje, care a terminat și pus sub tensiune un nou post trasc la Cicîrlău și a executat un racord de linie lung de 2,1 km. Alți liniori ai I.R.E. au raportat acum cîteva zile un fapt asemănător materializat în zona Săcălășeni, iar la Vișeu de Sus și Borșa, realizările pe frontul luminii se remarcă prin noile străzi a căror rețele electrice s-au modernizat și extins. T. TOHATAN / Cel mai veritabil semn al schimbărilor este viața oamenilor. Aici, la Budești, pe Valea Cosăului, unde apele curg mai albe, dinspre Creasta Cocoșului, am cunoscut, odată, una dintre acele interprete ale „horei înturnate-n grumaz“ care aduc înspre astăzi valori de demult ale sufletului românesc. Era un semn al vechiului, valoros. Dar, pentru că urmăream ce anume se schimbă la Budești, m-am preumblat pe ulițele satului și am bătut apoi la ușa directorului școlii, secretarul comitetului comunal de partid, Mihai Țepei. Căci școala nu mai este astăzi o șansă, ci un criteriu, o necesitate și o obligație. A învăța înseamnă a fi. Azi nu mai miră pe nimeni expresia: „Școlarizarea sută la sută", cum nu ne-am mirat nici noi cînd am aflat că toți cei 628 de elevi ai comunei Budești frecventează cu bune rezultate școala, unde primesc, de la 36 de cadre didactice, într-un, local curat și aspectuos, lumina pe care o emană cartea, pătrunderea civilizației nu Dar e un apanaj al școlii. Cînd am stat de vorbă cu tînărul medic Andrei Dunca, care ne-a spus cu mîndrie că numai la casa de naștere a comunei au venit „LA BUDEȘTI Intse mor pe lume în ultima vreme aproape 100 de copii și că în mai puțin de un an și jumătate numărul consultațiilor la dispensar și la domiciliu depășește 7.500, am avut o dimensiune în plus pentru ceea ce înseamnă noua viață a satului românesc. Cînd am poposit in Budești, comitetui executiv al consiliului popular comunal era întrunit în ședință și se discutau acolo cererile oamenilor, problemele Înfrumusețării comunei. Sunt bucuros că am prilejul să înserez aici seriozitatea și înaltul spirit de echitate în care s-a desfășurat ședința de lucru. Pentru mine ea fost și un bun prilej de a afla a că in Budești vechea tradiție a creșterii animalelor a găsit în acești oameni de continuatori de nădejde. omenie Dau aici cîteva cifre din care rezultă nu realizarea, ci depășirea propriilor planuri pentru anul trecut : taurine 2.277 , ovine 4.315. Numai din Budești statul va primi în acest an aproape 4.000 de kg. de lună, 500 de miei, 350.000 lapte și 144 tone de carne, prin contract. Că astăzi budeștenii se interesează de ceea ce se întîmplă în jurul lor, dovezi ne stau cele 327 de ziare care sînt lăsate zilnic aici de către mașina poștei, ori de cei peste 600 de cititori ai bibliotecii Înregistrați anul trecut. Dar oamenii comunei Budești nu numai vind, ci și cumpără. Cînd, în 1965 apărea aici, la căminul cultural, primul televizor, el a fost cu adevărat un eveniment. Nu mult însă, pentru că în curînd își cumpără anul și Gheorghe Giungi din Sîrbi, și după el alții 50. Desigur că un reportaj cu prea multe cifre riscă să obosească. Dar ele sint grăitoare și în fața cifrelor comentariile noastre prisosesc. Peste 8 milioane de lei s-au încasat aici din vînzarea mărimilor prin magazinele comunei, ponderea avînd-o mărfurile industriale. Și dacă adăugăm cifra de milion, valoarea muncii patriotice pe anul în curs, materializată în amenajarea unei baze sportive, în construirea căminului cultural, a unor poduri și podețe, ca și asfaltarea centrului comunei avem revelația dimensiunilor muncii, hărniciei și civilizației. Am folosit des, în acest scurt reportaj, cuvîntul civilizație. El se verifică pregnant, ca peste tot în satele României, și la Budești. Civilizația nu distruge tradiția, ci o complinește, îi dă un alt semn, și o altă semnificație. Frumoasele case cu prispă ale țăranilor, costumele și datinile lor rămîn la mare cinste și de mare preț, asemenea oamenilor care se fac. Căci dealurile ce împrejmuie satul au înflorit și în Budești și albul lor parcă ascultă astfel de mîinile oamenilor pregătiți să dea, pămîntului și pomilor, frumusețea și rodul ce li se cuvine. V.R. GHENCEANU V