Pentru Socialism, mai 1973 (Anul 23, nr. 5987-6013)

1973-05-01 / nr. 5987

Marti 1 Mai 1973 ( La concursul mmmmmmmmmmMBmxmmvmmmmmmmmmm „Cîntare patriei“ count din M AI A OBTIiT UI NOU SUCCES DE PRESTIGIU Competiția televizată „Cîntare patriei" a adus duminică pe scena Casei de cultură a sin­dicatelor din Baia Mare, ală­turi de corul infanteriștilor „SomeșulT", prestigioasa forma­ție corală a țăranilor din Ar­dusat. Mesagerii cîntecului din județul nostru au confirmat încă o dat­ă valoarea și măies­tria artisti­că la care au ajuns sub conducerea talentatului și inimosului dirijor Valentin Băințan. Pentru oricine care a au­diat sau vizionat programul au rămas bine întipărite cele trei piese în primă audiție: „Laudă patriei", versuri de I. Socol, muzica de D.D. Stancu ; „Legendă în lemn", versuri de V.R. Ghenceanu, muzica de L. Borlan ț ,,Să ne veselim o­leacă“, versuri populare, mu­zica C. Arvinte, prin interpre­tarea cu multă sensibilitate și acuratețe, demnă de invidiat de orice formație profesionistă. Analizînd evoluția în con­curs ajungem la credința că în atenția fiecărui membru în parte, și a dirijorului în spe­cial, a stat preocuparea pen­tru interpretarea cît mai fi­delă și autentică a unor piese foarte dificile. Lucrarea „Le­gendă în lemn" este o piesă aleasă din punct de vedere al stilului, cu multe cromatisme, ceea ce a însemnat un efort în plus de descifrare a sensu­rilor. Este desigur foarte greu să cîntărești la amănunt valoarea unei formații corale, circum­stanțe și conjuncturi diferite, tradiții locale, concepții diri­jorale, toate acestea fac ca balanța comparației să oscile­ze. Pentru corul din Ardusat aceste elemente amintite mai sus n-au constituit un obsta­col, juriul concursului a acor­dat fără rezerve nota maximă (mai puțin președintele juriu­lui, Dumitru Botez) reușind ca la etapa finală să acumuleze 99,5 puncte, cucerind, deo­camdată, locul I între forma­țiile corale mixte ale cămine­lor culturale din țară. Acest succes de prestigiu de corul din Ardusat a obținut fost răsplătit cu aplauze prelungite de cei prezenți în s­ala Casei de cultură. Corul din Ardusat a devenit o emblemă în mișcarea corală de amatori din țară și alături de celelalte succese remarca­bile obținute (Premiul I și ti­tlul de laureat al celui de al IX-lea Concurs național al formațiilor artistice de ama­­tori-1969, Premiul I și titlul de laureat al festivalului zo­nal coral de la Pitești — 1970, Marele premiu „Omagiu parti­dului" și titlul de laureat al celui de al X-lea Concurs — 1971), își înscrie din nou nu­mele între valorile corale ale țării. Gîndindu-ne la compo­nenții acestui cor —, țărani din Ardusat — care știu să îmbine munca, cu pasiunea pentru cîntec, oferindu-și cli­pele de răgaz frumosului și cîntecului, nu poți să treci cu vederea această putere și dăruire inepuizabilă în slujba artei. Ca un omagiu adus sărbăto­rii muncii, zilei de 1 Mai, for­mațiile participante la concurs au interpretat cîntecul „Intîi Mai"”, în ovațiile spectatorilor participanți la acest reușit re­cital coral. M. MIHAI La sfîrșitul concursului, corurile reunite au interpretat cîntecul „Intîi Mai". SUS LA HHOIH, PL CL LE COASEL... „Omu' ni-i tăietor la pădu­re", auzim frecvent pe la ca­sele din susul Lăpușului. Oa­menii de prin partea lo­cului au două meserii de ba­ză : ori sînt mineri sus la băi, la Băiuț, ori sînt forestieri pe văile de sub Țibleș. — Și au un numitor comun : hărnicia, ne completează tână­rul inginer Ioan Boldor, proas­pătul șef al sectorului de ex­ploatare forestieră Tg. Lăpuș — Groșii Țibleșului. Una din cele mai bune brigăzi ale sectoru­lui, dacă nu chiar cea mai de frunte, și brigada lui Traian Dobșe de la Hadin. Oamenii ăștia m-au uimit pur și sim­plu altă forță de muncă au, ce pot realiza. Dar, cred eu, Dobșe ar putea spune mai multe... ... Din capă­tul din sus al Groșilor Țible­șului, drumul fo­restier ne poartă șerpuind după unduirile Minghetului. Lăsăm in dreapta mușuroaiele gigantice, fumegînde, unde se plămădește mangalul după re­țete numai de oamenii locului știute, lăsăm in stingă drumul forestier pe Gridicioaia care se afundă cu îndrăzneală inr­tre doi munți cu­ uriașii. Mer­gem In sus, pe Minghet spre cîmpul de verdeață și muncă al brigăzii lui Traian Dobșe,­­ parchetul Hudin. Maistrul și-a încheiat hârt­iile pentru luna aprilie și, de dimineață, prins un autocamion. Dă fuga­r la Gilgău să confrunte înscri­­­­surile lui cu ale depozitului. Situația trebuie să fie clară, oamenii să primească precis drepturile muncii lor. Nici tehnicianul Vasile Blaga nu-i la sector. A luat-o cu zorii în sus pe Hudin. Are de ampla­sat niște utilaje tehnologice. ... Intr-un tîrziu dăm de maistru. . Caută scuze, dar ne­ arată albastrul cerului. „Pe-o vreme ca asta, noastră începe cu zorile și ziua se termină cu înnoptatul. Mai ales că vine 1 Mai și nu vrem să cedăm nici un pas in întrece­rea cu alte brigăzi". Ne vor­bește „fără flori și­­ laudă", de fiecare om al său. Și n-are de­cit vreo 25 de forestieri în brigadă. Din spusele lui, ca-n­secvențele unui film, trec oa­menii. Iată-l pe Gavril Mi­­h­alca, care din zori în seară, își „cîntă" ferestrăul, dînd de lucru ortacilor de mu­ncă. In­­­tre baciu Mihalca și tînărul ! Gavril Marchici se duce de multă vreme o luptă. Strînsă, I și mereu mai aprigă. Dă azi, I să zicem bătrînul Gavril 50 de­­ arbori, tînărul ajunge la 55. Dar mîine, o iau de la început ! Lazăr Pop și Nicolae Pop Co­­dreanu, Nicolae Filip, Nicolae Dombre și alții, sunt figuri de oameni harnici, care nu știu, citu-i ziua de mare, decit lem­nul și numai lemnul. Și dacă veți întreba tot­­ înghețul muncitor care-i cel mai bun tractorist, un singur nume se va spune: Gavril Petruț. Știe băiatul ăsta să-și aducă mașina tocmai la timp acolo unde-i nevoie. Se mai preface cite o dată că-i supărat pe el, Teofil Purcariu sortatorul. Dar, pen­tru asta se și bucură. Ne spune maistrul: Teofil îi omu­nosi de bază. Cu clupa, cu metrul, el dă­ comanda , taie ici, taie colo, și, așa ies cu bicii mulți ai brigăzii noastre. Rampa de la Hudin și-a tri­mis de dimi­neață două tran­sporturi. Așteap­tă alte mașini. Aranjat frumos, pe sorturi, au­­­rul pădurii spune mai­ multe despre hărnicia făuritorilor săi.­­ decit ori­cite cifre. — Să știți, ne relata tova­rășul inginer Dumitru Pop, di­rectorul­­ U.E.I.L. Tg. Lăpuș, că Dobșe și oamenii săi sunt cei mai buni forestieri ai noștri. Cam nevorbăreți, dar harnici. Din februarie brigada de Hudin lucrează în acord glo­b­­bal cu contract-angajament. Și urmarea, din planul lor anual la parchetul Hudin au scos deja jumătate din masa lem­noasă angajată și mai au în stoc nerecepționat încă, peste 1200 de metri cubi. Sunt un avans la grafic cu mai bine de o lună de zile. In continuare îi așteaptă Fața Curții și Piciorul Belei, parchete la fel de mari. Aș vrea să­­ mai consemnați, că buna organizare a întregului sector, din care-și trage seva și brigada lui Dobșe, este o­­pera ca să zic așa, a anilor de lucru mai ales cu oamenii, dusă de tehnicianul Ioan Istra­­te, fostul șef de sector pe ca­re, tocmai datorită calităților sale, l-am promovat recent în serviciul specializat, conștienți că astfel își va putea lărgi experiența la nivelul întregii unități. ... Podoaba verde, primăvă­ratecă, a pădurii acoperă oa­menii, risipiți pe coastele parchetului. Prezența lor o dez­văluie doar cîntecul cînd în­fundai, cînd strident, al fierăs­­traielor mecanice, hăulitul de genune al arborilor în cădere și fulgerarea sarcinilor grele ale funicularului. Hudinul Min­ghetului produce: Gh. DUMITRESCU ÎNSEMNĂRI PENTRU SOCIALISM cinema Marți 1 Mai 1973 BAIA MARE — Dacia : Drumul spre vest (9, 11, 13.15, 15,30, 17,45, 20); Minerul: A sosit un soldat de pe front (10, 12, 14, 16, 18, 20) ; Săsar : Casa de sub ar­bori : 1 Mai: Război și pace; BAIA SPRIE: Aventurile unei prin­țese germane la­­ curtea regelui Soare,­ SIGHETU MARMAȚIEI: Dragoste și amenzi . VISEU DE SUS : Opiul și bîta ; BORȘA : Nu-mi place ziua de luni ; BAIA BORȘA: Cîntec de leagăn ; CAV­­NIC : Minerul : Waterloo ; Gu­­tinul: O afacere , I I 1 I I I I I ! I ■ — partidul nostru. --------------­ s SALUT COLEGIUL­­ ZIARELOR I„DOBROGEA NOUĂ“ Și tr.FLAMURA Ziarele „Dobrogea nouă", organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean, și­­ „Flamura Prahovei", organ al Comitetului județean Prahova,­­ al P.C.R. și al Consiliului popular județean. Își sărbătoresc ■ 25 de ani de la apariție. Jubileul prilejuiește, pentru amândouă colectivele redac­­­­ționale — și, alături de ele, și pentru noi, ceilalți colegi din­­ Í presă — momente emoționante, de aleasă bucurie. Pentru contribuția adusă in opera de înfăptuire a politicii partidu­lui și statului, de edificare a orînduirii socialiste, de făurire a omului nou, cu ocazia împlinirii frumoasei virste de 25­­ de ani, prin decrete ale Consiliului de Stat, celor două ziare­­ le-a fost conferit „Ordinul Muncii" clasa I. O retrospectivă succintă a drumului parcurs de la apa­­­­riție oglindește limpede faptul că cele două ziare s-au tem­an­fi­cat ca autentici cronicari ai profundelor transformări socia­­­­liste din județele Constanța și Prahova. „Dobrogea nouă“ a deschis larg coloanele sale mutațiilor calitative petrecute în agricultura județului — primul din țară în care s-a înche­iat cooperativizarea —, în industrie, în „poarta“ maritimă a țării, în viața social-politică și cultural-artistică de pe aceste meleaguri. O atenție deosebită acordă ziarul activității tu­­ristice­ balneare, informării milioanelor de turiști, din țară și de peste hotare, prin editarea suplimentului „Litoral". „Fla­mura Prahovei" a militat cu consecvență pentru îmbunătăți­rea muncii în unitățile economice, preocupîndu-se de stimu­­­­larea energiilor creatoare, a inițiativelor muncitorești, de a­­­­plicarea normelor eticii și echității socialiste. Rodnica activitate a celor două ziare se înscrie în efor­­­­tul întregii noastre prese de a se consacra înfăptuirii măre­­­­țelor sarcini stabilite de Congresul al X-lea, de Conferința­­ Națională și plenarele C.C. al P.C.R. pentru înfăptuirea so­­­­cietății, socialiste multilateral dezvoltate, a profilului mo­­­­ral-politic și profesional al omului nou. Cele două organe de­­ presă își sporesc preocuparea, antrenînd un larg activ de 1­­ I colaboratori, pentru a deveni tot mai mult o tribună militan­­­­tă, combativă, în slujba idealurilor pentru care militează ! 1 Cu ocazia acestui jubileu, bogat în nobile semnificații 1 * I de ordin politic, adresăm colegilor noștri din Constanța și­­ Ploiești un fierbinte salut colegial. Colectivul ziarului „Pen­­­­tru socialism“ urează din inimă tuturor colegilor de la „Do­brogea nouă" și „Flamura Prahovei" ani mulți și sănătate, putere de muncă, cît mai multe satisfacții profesionale și fe­ricire. încă o dată vă felicităm și va spunem: „La mulți ani !" „ • (Urmare din pag. 1) metri, cu noaptea în cap, dacă m-ar vedea că pentru unii sînt ca un tată, iar pentru al­ții ca o mamă vitregă. Nl știu pe fiecare numai ce om este nu în cele as­ Uirar ,minerit, ci și „cine este el aca­­­să", în familie„ în gos­podăria lui. Dar asta se dobîndește după ani de muncă în co­lectivul acesta ,pe ca­re noi l-am clădit cu răbdare. In stilul de viață al omului societății so­cialiste multilateral dezvoltate intră cu mare „ preponderență a­ a­lături de conștiință și inițiativă elementul cunoașterii. Partidul nostru face responsabi­lă această trăsătură umană nu numai de gradul de participare a inițiativei individua­le in lucrarea colecti­vă, ci și de converti­rea în eficiență socia­ Sentimentul cunoașterii să­cu sporit a un randament conștiinței. De fapt aceasta este adevărata conștiință socialistă — cea acti­vă, bazată pe cunoaș­tere. Pentru conducătorul de oameni sentimentul cunoașterii — dar nu suficienta — devine instrument eficace de lucru pentru că li per­mite să vadă lumea în relief, să distingă sem­nele după care se o­­rientează sentimente­le în universul uman. .Iată de ce conducerea partidului nostru cere oricărui comunist să acționeze în condițiile cunoașterii depline, fundamentale a mersu­lui înainte al societă­ții noastre socialiste pentru a putea înfăp­tui pe de-a întregul programul politic de făurire a societății so­cialiste multilateral dezvoltate. TELEVIZIUNE Marți 1 Mai 1973 9.00 Program pentru copii. 9.30 „Cîntec în mai" O emisiune de versuri și cântece patrio­tice, muncitorești și revoluționare. In jurul orei 10.00: Transmisiune directă de la Stadionul Re­publicii din Capitală a Adunării populare or­ganizate cu prilejul sărbătoririi zilei de 1 Mai Ziua solidarității internaționale a celor ce mun­cesc. 12.00 Steagul roșu, steag de luptă. Docu­mentar despre tradițiile revoluționare interna­ționaliste ale mișcării noastre muncitorești. 12.25 Din folclorul popoarelor. 13.00 Album dis­tractiv. Alo! Aici e Stroe! 13.14 Microrecital Anda Călugăreanu. 13.21 „Soneria de alarmă" cu Dem. Rădulescu și­­ Mihai Fotino. 13.28 mi-e cîntecul și jocul. 13.39 Muzică, satiră Drag și umor. 13.15 Primăvară, primăvară... cu Pui­ca Igiroșanu. 13.57 Invincibilul Mighty Mouse. 14.04 „Bubico" de I. L. Caragiale, 14.12 Canțone­te celebre. 14.18 „In Cișmigiu" – moment ve­sel muzical. 14.25 Concert de­ fanfară. 14.31 Să rîdem cu Amza Pelea. 14.40 Cîntec, joc și voie bună. 14.52 Reportaj despre cei ce muncesc astăzi. 15.02 Cîntece vesele cu George Enache. 15.12 „Cuibul dragostei" —mo­ment vesel cu Rodica Tapalagă. 15.20 Autograf muzical: Dida Drăgan. 1­5.29 „Strada" văzută de Aurel Giurumia. 15.35 Cîntece de viață lungă. 15.42 „O poveste cu bănci" cu Ioan Lucian. 15.50 Din istoria filmului muzical. 15.55 Cîntați cu noi. .. 16.04 Un zîmbet pe 16 mm. 16.10 — 10 minute la Follies Bergere. 16.20 Ritmuri noi în operete. 16.30 Gimnastică. R.D.G.—Japonia (masculin). 17.00 Pagini de umor. Retrospectivă Walt Disney. 17.50 Improvizații pentru nai și orgă. 18.10 Film serial pentru tineret: Tunelul timpului. 19.00 Pămînt străbun, pămînt românesc. Cîntece revoluționare, patriotice și ostășești. 19.20 — 1001 de seri, 19.30 Telejurnal. 20.10 Primăvara de aur — montaj de cîntece și versuri. 20.30 Varietăți... la iarbă verde. 22.45 Telejur­nal. 1 Mai în țară și în lume. DIN NOILE ELEMENTE ALE ARHITECTURII BÁIMÁRENE Pe șantierele luminii In prag de sărbă­toare muncitorească din toate unitățile județului ne sosesc vești spre a aduce la cunoștință mate­rializarea angaja­mentelor, a unor e­­forturi colective de continuă perfecțio­nare. In acest con­text constructorii de pe șantierele lumi­nii, cei ce veghea­ză la transportul și distribuția energiei electrice, își sinteti­zează succesele a­­nunțînd că în cele patru luni ale anu­lui curent I.R.E. Ba­ia Mare și-a putut realiza 43 la sută din planul anual de investiții. ... Cel mai impor­tant succes obținut de două colective de constructori — Șantierul din Baia Mare al T.C.I. con­dus de ing. Romu­lus Conți și cel al întreprinderii ,,E­­lectromontaj", diri­jat de ing. Vasile Suciu, care și-au conjugat eforturile, s-au ajutat reciproc, și-au sincronizat ac­tivitatea, astfel că la această, oră unul din marile obiecti­ve industriale ale Maramureșului din planul pe anul 1973. Stația de transfor­mare de 220/110 Kv. a putut intra în pro­bele și rodajul teh­nologic. Acest suc­ces de mare impor­tanță a creat posibi­litatea ca, începînd cu luna mai, a doua stație ca mărime și putere din zona de Nord-Vest a țării, să intre în verifică­rile de protecție, să se poată regla com­plexul utilaj tehno­logic și aparatajul montat, astfel ca stația să poată in­tra în funcțiune îna­inte de termenul fi­xat prin planul de stat, 30 iunie a.c. ... Din zona Vișeu­­lui constructorii de linii electrice con­duși de maistrul Paul Szabó, respec­tiv, cei din echipe­le lui Vasile Oros, Vasile Pop III și Cornel Sfoară din cadrul Șantierului de construcții-mon­taj al I.R.E., anunță un alt important succes: terminarea și punerea sub ten­siune a unei noi a­­xe de 20 Kv pentru electrificări rurale Vișeu de S­us , Ruscova, in lungime de 20 km. Dar, in același timp, ei mai raportează că plan­­tînd pe trasee greu accesibile cca. 500 de stilpi, au termi­nat construcția încă 14 km din a­ a­ceastă axă, respec­tiv, pînă la Petro­va. Și dacă locui­torii din Ruscova au cunoscut pentru pri­ma dată satisfacția aprinderii becului e­­lectric, locuitorii din celelalte sate din zonă, Leordina, Pe­­­­trova, Bistra și al­tele, care pînă acum erau alimentate cu energie din centrale locale, vor fi în zi­lele următoare co-­­­mectate la sistemul energetic al țării. Constructorii șan­tierului băimărean al întreprinderii „E­­lectromontaj" Cluj, raportează că vineri 27 aprilie au pus­­ sub tensiune o par­te dintr-o linie­ axă asemănătoare, lun­gă de é,4 km și a­­nume: linia — Cicîr­­lău, construită în scopul creșterii gra­dului de siguranță în exploatare și îm­bunătățirea nivelu­lui de tensiune în satele Cicîrlău și Jirigitu. ... Ni se anunță și succesul echipei de liniori condusă de Silviu Jurje, care a terminat și pus sub tensiune un nou­­ post trasc la Cicîr­lău și a executat un racord de linie lung de 2,1 km. Alți li­niori ai I.R.E. au ra­portat acum cîteva zile un fapt asemă­nător materializat în zona Săcălășeni, iar la Vișeu de Sus și Borșa, realizările pe frontul luminii se remarcă prin noile străzi a căror rețele electrice s-au mo­dernizat și extins. T. TOHATAN / Cel mai veritabil semn al schimbărilor este viața oame­nilor. Aici, la Budești, pe Va­lea Cosăului, unde apele curg mai albe, dinspre Creasta Co­coșului, am cunoscut,­­ odată, una dintre acele interprete ale „horei înturnate-n grumaz“ care aduc înspre astăzi valori de demult ale sufletului româ­nesc. Era un semn al vechiu­lui, valoros. Dar, pentru că urmăream ce anume se schimbă la Budești, m-am pre­umblat pe ulițele satului și am bătut apoi la ușa directorului școlii, secretarul comitetului comunal de partid, Mihai Țe­­pei. Căci școala nu mai este astăzi o șansă, ci un criteriu, o necesitate și o obligație. A învăța înseamnă a fi. Azi nu mai miră pe nimeni expresia: „Școlarizarea sută la sută", cum nu ne-am mirat nici noi cînd am aflat că toți cei 628 de elevi ai comunei Budești frecventează cu bune rezultate școala, unde primesc, de la 36 de cadre didactice, într-un, lo­cal curat și aspectuos, lumina pe care­ o emană cartea, pătrunderea civilizației nu Dar e un apanaj al școlii. Cînd am stat de vorbă cu tînărul medic Andrei Dunca, care ne-a spus cu mîndrie că numai la casa de naștere a comunei au venit „LA BUDEȘTI Intse mor pe lume în ultima vreme a­­proape 100 de copii și că în mai puțin de un an și jumă­tate numărul consultațiilor la dispensar și la domiciliu de­pășește 7.500, am avut o di­mensiune în plus pentru ceea ce înseamnă noua viață a sa­tului românesc. Cînd am poposit in Budești, comitetui executiv al consi­liului popular comunal era în­trunit în ședință și se discutau acolo cererile oamenilor, pro­blemele Înfrumusețării comu­nei. Sunt bucuros că am prile­jul să înserez aici seriozita­tea și înaltul spirit de echitate în care s-a desfășurat ședința de lucru. Pentru mine ea fost și un bun prilej de a afla a că in Budești vechea tradiție a creșterii animalelor a găsit în acești oameni de continuatori de nădejde. omenie Dau aici cîteva cifre din care re­zultă nu realizarea, ci depă­șirea propriilor planuri pentru­ anul trecut : taurine 2.277 , o­­vine 4.315. Numai din Budești statul va primi în acest an a­­proape 4.000 de kg. de lună, 500 de miei, 350.000­­ lapte și 144 tone de carne, prin con­tract. Că astăzi budeștenii se inte­resează de ceea ce se întîmplă în jurul lor, dovezi ne stau cele 327 de ziare care sînt lă­sate zilnic aici de către ma­șina poștei, ori de cei peste 600 de cititori ai bibliotecii În­registrați anul trecut. Dar oa­menii comunei Budești nu numai vind­, ci și cumpără. Cînd, în 1965 apărea aici, la căminul cultural, primul tele­vizor, el a fost cu adevărat un eveniment. Nu mult însă, pentru că în curînd își cum­pără anul și Gheorghe Giungi din Sîrbi, și după el alții 50. Desigur că un reportaj cu prea multe cifre riscă să obo­sească. Dar ele sint grăitoare și în fața cifrelor comentariile noastre prisosesc. Peste 8 mi­lioane de lei s-au încasat aici din vînzarea mărimilor prin magazinele comunei, ponderea avînd-o mărfurile industriale. Și dacă a­dăugăm cifra de­ milion, valoarea muncii patrio­­­tice pe anul în curs, materia­lizată în amenajarea unei baze sportive, în construirea cămi­nului cultural, a unor poduri și podețe, ca și asfaltarea centrului comunei­ avem reve­lația dimensiunilor muncii, hărniciei și civilizației. Am­ folosit des, în acest scurt reportaj, cuvîntul civili­zație. El se verifică pregnant, ca peste tot în satele Româ­niei, și la Budești. Civilizația nu distruge tradiția, ci o com­plinește, îi dă un alt semn, și o altă semnificație. Frumoasele case cu prispă ale țăranilor, costumele și datinile lor rămîn la mare cinste și de mare preț, asemenea oamenilor care se fac. Căci dealurile ce împrej­­muie satul au înflorit și în Budești și albul lor parcă as­cultă astfel de mîinile oameni­lor pregătiți să dea, pămîntului și pomilor, frumusețea și ro­dul ce li se cuvine. V.R. GHENCEANU V

Next