Pentru Socialism, octombrie 1973 (Anul 23, nr. 6118-6143)

1973-10-02 / nr. 6118

o SĂRBĂTOAREA CĂRȚII Iubitorii cărții, obișnuiți căutători ai noutăților edito­riale au trăit ieri, la orele serii, in. librăria nr. 1 din Piața­­rf. Gheorghiu-Dej din Baia Mare, momentul festiv al deschiderii „Decadei cărții româneștii“, manifestare anu­ală de am­ploare, ce se desfă­șoară în­­ perioada 1—10 oc­tombrie în întreaga țară. Cuvîntul de deschidere, ros­tit de tovarășul Valeriu A­­chim, vicepreședinte al Comi­tetului județean de cultură și educație socialistă, a relevat pe scurt semnificația eveni­mentului și cîteva din reali­zările mai importante ale ac­tivității editoriale din țara noastră. Prezentați publicului cititor aflat în librărie, au luat cu­vîntul, în continuare, oaspeții și invitații serii: Delia Dami­­rescu, redactor principal la E­­ditura „Ion Creangă", și pro­zatorul Ion Grecea, din partea Uniunii Scriitorilor, autorul volumului „Prizonier la nouă ani", recent apărut. Cu acest prilej au fost făcute cunoscu­te cititorilor principalele o­­biective ale Planului editorial pe 1974 al Editurii „Ion Creangă", subliniindu-se și strînsa colaborare cu autorii de literatură pentru copii din Maramureș. In final, poeții băimăreni Vasile Radu Ghenceanu, Ște­fan Beldi,, Ileana Mihai, Mihai Cupcea și Ion Bogdan, mem­bri ai Cenaclului „Nord", au susținut în fața celor prezenți un microrecital din versurile proprii, întregul moment al deschi­derii „Decadei cărții româ­nești" s-a bucurat de o caldă primire din partea publicului participant. O manifestare asemănătoare va avea loc azi și la Librăria noastră din Sighetu Marma­­ției. Noutăți editoriale Mircea Mușat, Rădăcinile istorice ale Partidului Comu­nist Român (Editura politică, colecția „File de istorie"); Valter Roman, Știința și marxismul, eseuri. Postfață de acad. Grigore Moisil (Editura enciclopedică română); Ion Trăistaru, Implicațiile revoluției tehnice-științifice a­­supra dezvoltării forțelor de producție (Editura politică); Ioan Ursu, Energia atomică (Editura științifică); Dumitru Radu Popescu, Cei doi din dreptul Tebei, roman (Editura Dacia); Radu Cârneci, Cântarea cîn­­tărilor, poem liric-dramatic (Editura Cartea Românească); Tiberiu Utan, Goana după vînt, versuri (Editura Emines­­cu); ★ Cărți populare. Prefață de Dan Simonescu și I.C. Chi­­țimia (Editura Albatros, co­lecția „Lyceum"); Pascal Bentoiu, spre lumea muzicii Deschideri (Editura Eminescu, colecția „Sinteze"); Simona Nistor, Milița Pe­­trașcu. Cuvînt înainte de Ion Jalea (Editura Meridiane). Octombrie, lu­nă de toamnă adevărată, vine să ofere mirenilor, băi­­în organizarea fo­rurilor cultura­le județene și municipale, manifestări cultu­ral-educative și sportive de mare amploare, grupate în fes­tivalul numit „Toamna băi­­mâreană", aflat la ediția a III-a. Informăm pe cititorii noștri că timp de o săptămî­­nă (14—21 octombrie) vor pu­tea fi „martori" ai peste 50 de acțiuni politice, cultural-ar­­tistice și sportive de masă, or­ganizate în spațiile și sălile întreprinderilor și instituții­lor municipiului și satelor în­vecinate (Recea, Groși, Tăuții Măgherăuș, Mocira, Lăpușel,­­Valea Borcutului, Săsar). Fes­tivalul va debuta cu o para­dă a portului popular, dumi­nică, 14 octombrie, ora 11, la care vor participa formații ar­tistice din Baia Mare, Ardu­­sat, Mogoșești, Hideaga, Vișeu de Sus, Șomcuta­ Mare, Lăpu­șel, Mocira etc. Vor mai pu­tea fi urmărite, timp de o săptămînâ, concerte corale și de fanfară, conferințe, sim­pozioane, almanahuri cultura­le și muzeistice, expoziții de cărți, meciuri de fotbal, handbal, volei, recitaluri de poezie, pre­zentări și gale de filme, dez­bateri publice pe teme de specialitate etc. Cîteva eveni­mente muzicale și plastice vor împlini efortul organizatorilor de a oferi publicului puncte de atracție și interes. Astfel, vom putea urmări: Opera Ro­mână din Cluj într-un spec­tacol cu „Paiațe" și „Cavale­ria rusticană", un concert de cameră al orchestrei Conser­vatorului ,,Gh. Dima" din Cluj, un concert al maestrului na­iului, Gheorghe Zamfir, un concert al Orchestrei simfoni­ce din Satu Mare cu concursul dirijorului Adrian Smnahine (S.U.A.). Vom ține la curent pe citori cu manifestările care vor avea loc. Festivalul „Toamna bă „România pitorească” și Țara Lăpușului Cuprinsul numărului pe sep­­temb­rie al revistei de turism „Rom­ânia pitorească", auând seria de prezentări conti­pe zone­le județului Maramureș, dedică un ciclu de articole „oazel­e de sobrietate și echili­bru", care este — în chiar accepția autorilor — Țara lă­pușului. Ion Pau­-U­nimătan realizează, în fața hărții turis­tice a ținutului, reprodusă cu o leg­endă adecvată, o privire panoramică a peisajului geo­grafic, istoric, folcloric și in­dustrial al acestei vetre uma­ne de la poalele Țibleșului și Șatrei. Inginerul Ioan Kalamar ne conduce pe noul drum prin Țibleș spre Maramureș, iar profesoara Terezia Tătaru ne invită la „mîndra-vedere“ Dăneștiului, denumită de vizi­a­tatori „Agapia Lăpușului". Cu cite un portret sînt prezenți loan Bel, constructor de po­duri, din Cufoaia („E greu pă­­mîntul de-atltea poduri cite am făcut") și Lucreția Horț, aceas­tă „madonă a cintecului lă­­pușean" cum o numește nu mai puțin cunoscutul Tudor Gheorghe. Alături rapsod de fotografiile lui Iuliu Pop, un sumar fișier, cu date de in­teres turistic, întregește imagi­nea Lăpușului, înscriind-o în metafora „țării țărilor" care este România. Caleidoscop Prezența spe­cialiștilor Com­plexului astrono­mic popular din Baia Mare în co­munele și satele județului a deve­nit tot mai frec­ventă. Interesul manifestat de oa­menii muncii fa­ță de „Caleidos­copul științific", manifestare cul­­tural-științifică de prestigiu, a deve­nit tot mai mare. O mărturie în a­­cest sens poate sta sala arhiplină a căminului cul­tural din Remeți, unde peste 500 de oameni au urmă­rit cu viu interes actualitățile as­tronomice pre­zentate de profe­sorii Mada și Augustin Tomoiagă. Gavril Expu­nerile lor au fost subliniate de dia­pozitive color, precum și de fil­mul documentar „Stelele cu coa­dă". Discuțiile dintre fiari și conferen­auditori au fost eficiente și lămuritoare. Așa cum ne spu­nea Dumitru profesorul Aleon­­te, „manifestarea științifică de joi seara a avut da­rul de a popu­lariza interesante cunoștințe de as­tronomie și de a combate, cu argu­mente științifice, unele credințe mistice legate de diferite fe­nomene". Vom fi bucuroși să consemnăm, cît mai des, aseme­nea acțiuni. Pași spre artă Liceul de muzică și arte plastice din Baia Mare și-a făcut un bun obicei din a sti­mula creația elevilor săi în cadrul unor manifestări colec­tive sau personale, organizate la nivelul instituției. In a­­ceastă ordine de idei reținem și expoziția elevului Doru Dragoș, anul IV A, menită să deschidă șirul acțiunilor din acest an școlar. Cele 15 acuarele, într-o pre­zentare de aleasă ținută, indi­că înclinații și disponibilități pentru peisaje. Investigarea naturii cu mijloace moderne, linia, tonurile calde și lumi­noase ale culorii sunt elemen­tele care rețin atenția și re­comandă expoziția ca fiind de bun nivel artistic. Ceea ce nu ar trebui să-l scape pe viitor tînărului expozant ar fi, după părerea noastră, lărgi­rea ariei tematice (toate ex­ponatele sunt peisaje rurale), evitarea căderii într-un oare­care manierism (prea seamănă între ele), a peisajului în sine, lipsit de specificitatea locului. Cu aceste observații, soco­tim expoziția un început de bun augur. Am fi bucuroși ca timpul să nu ne dezică. Breviar . La Clubul tine­retului din Baia Mare se organizează un curs de limbă engle­­ză pentru începători și avansați. Cursul se deschide joi, 4 octom­brie, ora 18. Tot aici se fac înscrieri pentru ciclul de prelegeri de estetică generală. • Corul căminului Cultural din Mogoșești, cîștigătorul festivalu­lui coral zonal de la Lugoj (trofeul „Ion Vidu"), se pregătește pentru participarea la întîlnirea formațiilor artistice ale comunei Șomcuta Mare, care va avea loc în curînd în Finteușu Mare. • Localitatea Bog­­dan-Vodă a fost de­clarată, nu demult, „sat turistic", alături de alte 10 sate din România. In vederea asigurării unui cadru organizatoric și func­țional cît mai adec­vat, a unei ambianțe primitoare, a fost e­­mis un îndrumar pen­tru organele adminis­trației locale și fami­liile primitoare de tu­riști. „Arta de­­ gazdă", se spune, tre­­i­buie să fie cunoscută de toți cei care vor ca și localitățile lor să fie incluse în pa­trimoniul turistic ru­ral românesc. Rubrică realizată de: V.R. GHENCEANU și Rug COZMUȚA PENTRU SOCIALISM Cîștiguri suplimentare acordate depunătorilor pe obligațiuni C. E. C. Cu prilejul „Săptămînii economiei"" — acțiune care se desfășoară în perioada 25—31 octombrie 1973 Casa de Economii și Conse­mnațiuni va acorda depună­torilor care economisesc pe obligațiuni C.E.C. noi avan­taje. Astfel, la tragerea la sorți a obligațiunilor C.E.C. din 31 octombrie a.c., se vor acorda în plus, în afara cîști­­gurilor obișnuite, încă 5 cîștiguri de cite 10.000 lei fie­care, 10 cîștiguri de cite 5.000 lei fiecare, 100 cîști­­guri de cite 2.000 lei fiecare, 100 cîștiguri de cîte 1.000 lei fiecare și 100 cîștiguri a 800 lei fiecare. In primele 10 zile ale fiecărei luni, obligațiunile C.E.C. se procură la valoarea lor nominală de la ori­care unitate a Casei de Economii și Consemnațiuni și unitate poștală din țară. întreprinderea de legume-fructe Maramureș cu sediul în Baia Mare, str. Depozitelor nr. 2, caută spre angajare inginer frigotehni­st. Condiții de angajare conform Legii nr. 12/1971 și H.C.M. 914/1968. Informații la telefon 13 524. județul Sibiu, telefon 1126, interior 128, livrează numai pe bază de comandă fermă, fără repartiție, orice canti­tate de geam tras de 2,3,4,5 și 6 mm grosime, (dimensiu­nile 100—160 x 160—250). Comenzile vor fi expediate la adresa întreprinderii Mediaș, Șos. Sibiului nr. 38. TÎrguri INTRE 2-6 OCTOMBRIE, țara noastră este prezentă la Tîrgul in­ternational de la Nairobi cu o ex­poziție de mașini și utilaje agrico­le, chimice și textile . LA TE­HERAN a luat sfîrșit actuala edi­ție a Tirgului international, in ca­drul căruia, pe o suprafață de 1.060 m.p., România a fost pre­zentă cu o serie de exponate ale industriilor constructoare de ma­șini grele, chimice, ușoare, agri­culturii, industriei alimentare anelor. • PRIMA EXPOZIȚIE ECO­SI­NOMICĂ $1 INDUSTRIALĂ A RO­MÂNIEI IN MEXIC și-a Închis simbătă porțile. In cele zece zile cît a fost deschisă, expoziția a fost vizitată de peste 50.000 de persoane și de numeroși oameni de afaceri mexicani. Marti 2 octombrie 1973 Duminică pe ogoare (Urmare din pag. 1) Someș-Uileac, unde grîul ur­ma să se însămânțeze pe mari suprafețe după porumb, s-a ales ca soluție recoltarea mai devreme a trifolienelor pe 80 ha și duminică erau concen­trate aici o mare parte din forțele de muncă — spre a nu se aștepta pînă cînd porum­bul va fi bun de cules de pe toate suprafețele, reampla­­sîndu-se astfel grîul și seca­ra după trifoliene. A început o săptămîna ca­re trebuia să fie decisivă pen­tru campania agricolă. In ju­deț au mai rămas de însă­mânțat peste 7.000 de hectare cu grîu și secară, ceea ce im­pune, evident, sporirea efor­turilor în vederea încheierii acestei lucrări. De asemenea, culesul cartofilor trebuie să se încheie în cursul acestei săptămini. Eliberarea suprafe­țelor ocupate cu pormmb este de cea mai mare spre a putea încheia urgență, însă­­­mînțatul griului. Folosirea chibzuită a fiecărei ore bune de lucru, precum și a utila­jelor din dotare se impune a­­cum cu prioritate în fiecare cooperativă agricolă, în așa fel ca pînă la sfîrșitul primei de­cade a lunii octombrie să se încheie campania de visămîn­t țări. Cînd vor începe însăm­întări­le ? (Urmare din pag. 1­­șoară activitatea la Văleni, nu au avut teren eliberat și au fost dirijate în altă unitate a­­gricolă. Să sperăm că în vii­toarele zile — nu se vor mai pune asemenea probleme ! Ajunși la Coroieni, vineri în jurul orei 13, ne-am îndreptat pașii spre sediul cooperativei agricole de producție din lo­calitate. Scopul acestei vizite era să ne informăm pe care târla îi putem găsi pe tovară­șii Ioan Muște sau pe Iosif Pardy, președinte, respectiv in­giner șef al cooperativei din localitate, pentru a ne docu­menta în legătură cu semăna­­tul griului, cu recoltatul po­rumbului, cartofilor și al fruc­telor. Nu a trebuit însă să mai cerem de la nimeni nici o re­lație în acest sens deoarece dumnealor erau prezenți în... curtea sediului, care numai o curte de gospodari nu arată. Aflăm că aici s-a terminat re­coltarea cartofilor de pe 20 ha. — Cum stați cu semăna­tul griului ? întrebăm noi. — Nicicum, ne răspunde vă­dit jenat ing. I. Pardy. Am a­­vut greutăți cu asigurarea se­minței. Pînă în prezent ne-au sosit doar 12 tone de grîu din soiul Haraci, dar nu-l putem însămînța în terenul pe care îl avem pregătit deoarece soiul a fost îngrășat excesiv, lucru care nu convine soiului Ha­raci. Am intervenit la Direc­ta agricolă județeană să ne trimită alte 5 tone de grîu din soiul „Favorit". Ni s-au făcut promisiuni, dar sămînța încă nu a sosit. Avem acum niște promisiuni pentru încă vreo 4 tone de grîu de sămînță de la C.A.P. Lucăcești. Mîine tri­mitem mașina să-l aducă, iar­ apoi vom începe semănatul. Cele spuse de inginerul X. Pardy în legătură cu asigura­rea semințelor corespund ade­vărului. Tot așa de adevărat este însă și faptul că tovarășii din consiliul de conducere al C.A.P., precum și consiliul popular comunal nu au privit cu tot simțul răspunderii pro­blema realizării sarcinilor de plan la însămînțatul griului. Cele 12 tone de sămînță de grîu din soiul Haraci sosite la Coroieni ar fi putut fi acum deja în pămînt dacă se luau măsuri pentru recoltarea ope­rativă a porumbului de pe a­­cele tarlale care urmează a fi însămînțate cu grîu. Cu toate că pe numeroase tarlale porumbul poate fi cules (lu­cru confirmat chiar de tova­rășul I. Pardy), vineri 28 sep­tembrie încă nu se trecuse la recoltat. Și aceasta în ciuda faptului că aproape 60 la sută­ din suprafața cu grîu urmea­ză a fi însămînțată după po­­­rumb. loan Muște, președintele co­operativei agricole, și loan Stanciu, primarul comu­nei Coroieni, cu care am discutat ulterior, nu erau deloc alarmați despre a­­ceastă situație. Oare n-ar fi mai bine ca în­ loc de invo­carea a fel de fel de justifi­cări, consiliul de conducere al C­ A.P. și consiliul popular să ia măsuri pentru a mobiliza toate forțele din localitate la recoltatul porumbului și la însămînțarea griului ? P.S.^In drum, în satul Baba, l-am întîlnit pe Gheorghe Man, inginer șef la S.M.A. Coroieni. Venea de la C.A.P. Vima Mi­că și era tare supărat. Mo­­tivul? Atît la C.A.P. Vima Mică cît și la C.A.P. Vima Mare eliberarea terenurilor destinate cultivării griului se desfășoară extrem de anevoios. Din această cauză, un număr de patru tractoare nu erau folosite. Să sperăm că acest semnal va fi recepționat de cel în cauză. mix­târâ cuviinn} • Prin grija lucrăturilor labo­ratorului silvo-cinegetic din rulcea, Delta Dunării, isi va Îmbogăți, in curmei, fauna cu două noi specii de potîrnichi: potîrnichea roșie de stîncă, originară din R.p. Ungară și potîrnichea sură, care va fi a­­dusă din zona Banatului.­­ In sera complexului de prelucrare a lem­nului din Blaj se află un ficus despre care se spune că ar fi unic -n felul lui în tară. La vîrsta de 9 ani, ficusul din Blaj măsoară 6 metri înălțime, iar diametrul co­ronamentului este de aproximativ 8 metri.­­ Comuna Turț, din ju­dețul Satu Mare, devenită vestită un țară și peste hotare prin nu mai puțin vestita țuică, purtînd numele așezării, începe să canete un nou profil. Recenta deschidere a exploatării miniere din vecinăta­te, redimensionează întregul ei po­tential economic.­­ Dr. Mnislav Zeleny, etnograf cehoslovac, a des­coperit în pădurile din vecinătatea f‘a ci?.1' ?euU­ B'azl]ia si Bolivia un xx necunoscut. Tribul a numără în jur de 106 membri și primit denumirea Quarajo. « Avionul de construcție franco-bri­­tanică Concorde-02 a parcurs dis­tanța Dallas — Washington km) într-o oră și 50 minute.(1600 ) 9,00 Tele școala., Literatura ro­mână: „Frumoase versuri spune tara..“ — montaj lite­­rar: Casa memorială Nicolae Brt­cescu. Matematica (clasa a VII-a) : Algebră. « 10,00 Telex. A 1015 Revista literar-artistică A 10,45 Cîntece gorjenești cu Po­lina Manoilă. a H.p. Lanterna cu amintiri. a 12,05 Telejurnal. A 16,30 17,00 Lumea copiilor. * 17,«1 Curs ?e limbă germană. Secția a 6I-a. * 18,00 Telex. A 18,05 Cum vorbim. A 18,20 Avanpremieră. A 10,25 Omul și muzica lui: Mo­dest Mussorgski. a 18,50 Publicitate. A 18,55 Timp și anotimp în agri­cultură. A 19,10 „înflorești, pămînt al bucuriei“. Cîntă corul ansam­blului „Rapsodia Română“. • 19,20 îoci de seri: „Premiul lui Donald“ (II). A 19,30 Telejurnal. Cincinalul îna­inte de termen. 1973 — an ho­­tărîtor. A 20,00 Cintecul săptămînii: „București, orașul meu“ de Robert Flavian. a 20,05 Reflector. a 20,25 Publicitate. A 20,30 Teatru TV: „Prețioasele ridicole“ de Moliere (premieră). A 21,35 „Vis de dragoste“ — ima­gini coregrafice De muzica de Liszt. a 21,55 Itinerar indian. « 22.10­24 de ore. România în lume minnimim­ A ATENEU — Bacau: „Tot ce va rog este ca atunci cind salu­tați să fi zîmbiti... Dacă am chel­­tui, în fiecare zi, de 85 de ori, e­­m­rțul de a comanda mușchilor fe­tei sa zimbească, zîmbetul ar de­veni o deprindere folositoare tu­turor. (Trina Petrescu, actrită). [F\t J>£ f £ l­­­ a Oleg Pietrokowski din córatCya.,T Vi1"X (Kranta) Si-a de- Kjoîj b„MÎ prin lipirea a toaia I m»ât »t mbre 1,09'ale din dichisita P,P,ste caroseria astfel dichisită a aplicat o pelicula tip Ca Clcutta SP m €nî­ * 111 kopiere de N­,TM ’' in statia de Cale ferată de­­ Ln.1,”1 ,elefant lucrează pe post de... muncitor calificat. Se ocupă iar “?a grinzilor In vagoane, ne­rv, i chiar cu •• remorcarea Mi? „e garniturilor. * P Ș­I­ unii dintre ei exem­­plare rare, au pierit ca urmare a unui incendiu care a distrus ac­variul Martin’s din Jenkintown, statul Pensylvania, considerat ca unul dintre cele mai mari acvarii din lume. Valoarea peștilor care au pierit este estimată la 100.000 do­lari, iar costul recipientelor în care aceștia erau expuși ridică pagubele totale la peste 1 milion dolari. Fragment dintr-un interviu cu Humprey Bogard. — Din ce se compune cina dv.? — Sunt fericit cînd am la cină un litru de wisky, 3—4 grătare si un cîine. — Un cline? La ce bun? — Pentru ca sa mănînce gră­tarele... ! A In apropiere de Triest o e­­chipă de arheologi a descoperit... o conservă de carne din 1840. Și mai are „curajul“ Sanepidul să susțina că, uneori la „Alimentara“, se vînd conserve­­. expirate! A Există dovezi că primul ceas din lume a fost cunoscut in Egipt cu un an înaintea erei noastre și constă dintr-o... moară de apă. Iată de unde expresia cu timpul și... apa sîmbetei. Școala de conducători auto amatori și motocicliști Baia Mare str. Mărgeanului nr. 3, caută spre angajare mai­ștri instructori pentru se­diul din Baia Mare, filia­lele Sighetu Marmației și Vișeu de Sus. Condiții: absolvenți de liceu și minimum 5 ani vechime la volan, cate­goria B sau C. Informații la telefon 14541 Baia Mare. Anunț de familie Familia îndoliată aduce mul­țumiri tuturor celor care au pre­zentat condoleanțe și au partici­pat la funeraliile iubitului lor soț și tată NICOARA GHEOR­GHE, împărtășind durerea noas­tră. (1372) Vînd motocicletă JAWA 350, cu ataș Seini, drealul florilor, 11.

Next