Pentru Socialism, noiembrie 1973 (Anul 23, nr. 6144-6169)

1973-11-01 / nr. 6144

DE CE NU SE CUNOAȘTE DE CĂTRE FIECARE ANGAJAT NIVELUL ADMIS AL CHELTUIELILOR MATERIALE DE PRODUCȚIE ? Despre unele aspecte ale stilul de muncă al Comitetului oamenilor muncii de la U.U.M.R. Baia Mare Fără greș putem spune că pro­gramele de măsuri stabilite de co­lectivul tinerei uzine băimărene pentru înfăptuirea sarcinilor tra­sate de Conferința organizației ju­dețene de partid privind mobiliza­rea factorilor intensivi de creștere a producției și a muncii au dat o serie de rezultate fructuoase. Pe cele trei trimestre expirate din a­­cest an,­peste, sarcinile planificate (care sunt cu aproximativ 50 la sută mai mari decît în perioada co­respunzătoare a anului trecut) s-a obținut o producție marfă în va­loare de peste ^,5 milioane lei. Relevînd saltul cantitativ care a fost înregistrat pe seama mobiliză­­­rii factorilor intensivi de creștere a producției și productivității mun­cii, menționăm că valoarea aces­tuia este sub nivelul cerințelor de creștere­ și a eficienței economi­ce. Din cauză că la 1.000 lei pro­ducție marfă cheltuielile materia­le au fost depășite cu 3,10 lei! O explicație există: nici după trei luni de la apariția în ziarul nostru (din 13 iulie a.c.) a articolului „Re­ducerea cheltuielilor de producție — sarcină a fiecărui angajat", în care semnalam că „spre deosebire de alte întreprinderi constructoare de mașini, unde principalul accent este pus pe generalizarea în pro­ducție a inițiativei cunoscută în întreaga țară sub titlul „Micronul, gramul și secunda", aici, la U.U.M.R. despre așa ceva nu se poate vorbi", nu s-au luat măsuri pentru ca fiecare salariat să fie la curent cu evoluția principalilor in­dicatori ai eficienței economice pe locurile lor de producție. Faptul rezultă din investigarea a 9 șefi de serviciu, atelier sau formații de lucru din cadrul uzinei în legătură cu nivelul cheltuielilor materiale de producție pe 9 luni ale anului în curs. Organizată la 26 de zile după încheierea activității pe a­mintitele trimestre, ancheta a evi­dențiat că șeful serviciului produc­ție, inginerul șef, doi dintre șefii de ateliere, doi dintre maiștri și doi dintre șefii de echipă nu cu­noșteau în mod precis nivelul ad­mis al cheltuielilor materiale de producție pe intervalul de scurt de la începutul anului timp și pînă la data de 1 octombrie. Știau în schimb că la 1.000 lei, producție marfă cheltuielile au fost reduse cu 1,3 la sută, cu 0,5 la sută sau cu 2,3 lei. Or, adevărul spune că e­­conomia la 1.000 lei producție mar­fă este de 1,3 lei, cu 3,10 lei mai mică decit era posibil în cazul cînd s-ar fi acționat cu­­ fermitate pen­tru evitarea rebuturilor, fabricării unor produse ce nu aveau asigura­tă desfacerea, ca și pentru respec­tarea normelor de consum în vi­goare. Desigur, astfel de „anomalii" n-ar fi apărut dacă factorii ce răs­pund de organizarea producției și a muncii" ar fi considerat cunoaș­terea evoluției principalilor indi­catori economici la fel de necesară cum este busola pentru navigatori. Intrucît acest amănunt a fost scă­pat din vedere, în uzină s-au acu­mulat rebuturi în valoare de 155.000 lei, produse în valoare de 146.338 lei fără a avea asigurată desfacerea. Din anul 1972 au rămas neexecutate 4 comenzi. S-au acu­mulat mari stocuri de materiale și producție neterminată. Au fost de­pășite normativele, ceea ce a o­­bligat la solicitarea de credite ban­care pentru care s-au plătit dobînzi în valoare de 109.514 lei. Cunoscind această situație, de așteptat ar fi fost ca la ședința comitetului oamenilor muncii pe uzină, ale cărei lucrări s-au des­ Constantin I. JOSAN (Continuare în pag. a 2-a) Panou de onoare: Gheorghe Flontaș, mecanic de locomotivă, evidențiat în întrecerea socialis­tă la E. M. Ilba. convorbiri culturale GHEORGHE GROSAN „Ansam­blul folcloric slujește ideii de educație a tinerilor“ „Am moștenit plăcerea pentru dans de la mine din sat, acolo unde toți oamenii știu frumos să joace"."•Cu aceste cuvinte și-a început mărturisirea interlocutorul în momen­tul în care a aflat motivul discuției n­oastre. Și iată că, prin locurile pe unde a trecut, după plecarea din Mogoșești, sa­tul natal, fie în școală (la Satu­ Mare, unde s-a calificat în meseria de instalator-sudor), fie în producție (la unități in­dustriale băimărene, printre care acum I.M.M.N.) Gheorghe Groșan a purtat cu sine acest dar artistic, activind în for­mații amatoare (echipa de dansuri a T.R.C.L., locul II pe țam la concursul Vili, Ansamblul „Tulnicul“ al Casei de Aug. COZMUȚA (Continuare în pag. a 2-a) V \ Anul XXIII nr. 6144 Joi 1 noiembrie 1973 4 pagini — 30 bani Hărnicia oamenilor, dorința de­­a ridica comuna lor la „nivelul­­ orașului", au facut ca aici, la Fărcașa, sîmbătă 27 octombrie 1973 să intre în producție obiectiv industrial, o secție un­de produs sticla fină. Oamenii îi spun :,fabrică", „Fabrica roiastră". Și au drepta­te. Ei sînt cei care i-au dat via­ță. Există în sat un pensionar sticlar, Gheorghe Mereuț. El are Eummann doi feciori, care au devenit tot sticlari. Mai exis­tă în comună o altă familie — Barta Ștefan, ta­tăl, de meserie mecanic, electri­cian și... alte ci­­teva specialități, care are tot doi feciori, Ștefan și Emeric. — Dacă ne-am aduna toți „a­­casă", am putea face o fabrică de sticlă, se zice că i-a spus Me­­reuț lui Barta. Specialiștii de la județ au aflat că există în Făr­cașa vreo 30—40 de sticlari, care doresc să lucreze „acasă". Și tovarășii de la întreprinde­rea de industrie locală le-au dat ajutorul necesar — fonduri de circa 300.000 lei. S-au întocmit proiecte, s-au asigurat materiale. Se spune că șefi de șantier au fost cei mai vîrstnici oameni din familiile Mereuț și Barta. La a­­ceștia le-au venit în ajutor doi specialiști — ing. Gheorghe Ro­man și Liviu Birișan de la Fabri­ca de materiale de construcții. Practic noua fabrică a fost ridi­cată prin muncă patriotică de către locuitorii comunei. Pe­ân­gă cei doi capi de familie, care au participat la lucru cu toți fe­ciorii, pe schele au urcat loan Ciurdaș cu soția Magdalena, loan Bran și loan Bora, Feiician Bran, loan Boloș, Vasile Conțiu, Vasile Chișu și mulți alții, care au făcut ca „fabrica lor" să fie mai ieftină cu peste 150.000 lei și să o vadă producînd mai re­pede decit își putea cineva în­chipui. ...Cuptorul mare, cuptoarele de recoacere și cel de preincălzire duduie. Pe platformă, sticlarii se întrec, care mai de care, să pro­ducă lucruri mai frumoase. Ște­fan Cosma și Dumitru Ghica sunt cei mai buni suflători. Gheorghe Mereuț, cel mai bun gravor în sticlă. Se lucrează în ritm susți­nut, de aici că acest colectiv, de numai 45 sticlari, are deja tradi­ție. Aici, în hală, a luat ființă pri­ma expoziție cu produsele micii fabrici: vaze de Hori, bombonie­re, scrumiere, pahare, tăvi și platouri, obiecte decorative etc., toate realizate din sticlă colo­rată (rubin), în care sticlarii și-au transpus priceperea dragostea de și mm—minumimm meserie, de — E un început drum, ne spunea tovarășul Zoltán Szász, vi­cepreședinte al Comitetului e­­xecutiv al Con­siliului județean. popular Inten­­­ționăm ca aceas­­tă secție să se transforme î­n­tr-o școală de sticlari, deoarece avînd în vedere cerințele și e­­ficiența ridicată a producției, ea va fi dezvoltată substanțial, iar gama de produse mult lărgită. Intenționăm — și oamenii sunt capabili — să realizăm aici tot felul de articole din­ sticlă fină, iar într-un viitor apropiat, sti­clă superioară pentru obiecte de artă, candelabre și bunuri de consum de calitate superioară... Produsele­­ deja realizate sunt excepțional de frumoase și le așteptăm în magazine. T. TO­HĂT­AN din Socintil «• săxcașa Ridicarea nivelului de conștiință a oamenilor, de pregătire politico-ideologică — sarcină permanentă După cum se știe, Plenara C C. al P.C.R. din noiembrie 1971 a pus in fața organelor și orga­nizațiilor de partid sarcina de a desfășura o perseverentă mancă educativă pentru ridicarea conti­nuă a nivelului de pregătire po­­litico-ideologică a membrilor de partid, în așa fel incit fiecare comunist să-și îndeplinească în mod exemplar îndatoririle pre­văzute in Statutul P.C.R., în Proiectul de norme ale vieții și muncii comuniștilor, să mani­feste un înalt simț de răspun­dere în îndeplinirea sarcinilor, să fie model de corectitudine, principialitate și conduită mo­rală în activitatea profesională și obștească, să aibă o compor­tare demnă în familie și în în­treaga sa activitate socială. In lumina acestor cerințe, Co­mitetul orășenesc de partid Tg. Lăpuș acordă o tot mai mare a­­tenție dezvoltării spiritului de disciplină prin ridicarea nive­lului pregătirii politice și ideolo­gice, a spiritului partinic, com­bativ, critic și autocritic, al membrilor de partid. Cu ocazia plenarelor Comitetului orășe­nesc, a ședințelor de activ, a in­struirilor, în adunările generale ale organizațiilor de partid, un accent aparte se pune pe nece­sitatea respectării disciplinei de partid și în aceeași măsură a disciplinei de stat. Invățămîntul de partid, ca for­­m­ă importantă de educare, a fost orientat — atît anul trecut, cit și în prezent — spre o tematică ce reflectă importanța respectă­rii disciplinei de partid și de stat. In anul de învățămînt 1973/1974 sînt organizate pe o­­raș 56 forme, din care o bună parte sînt cursuri de studiere a politicii economice a partidului, a problemelor făuririi societății wammm­mmam Programul de educare comunistă a maselor pe agenda organizațiilor­ de partid mmmm Banan socialiste multilateral dezvoltate. Cele mai multe însă au fost o­­rientate spre probleme de edu­cație moral-cetățenească și de­ e­­ducație materialist-științifică. In aceste forme de învățămînt sînt cuprinși 1908 cursanți, din care membri de partid reprezintă peste 95 la sută din efectiv, iar 560 cursanți sunt membri U.T.C. și ai organizațiilor de masă. La fel, s-a ținut cont ca în acest an să fie cuprinse un număr mai mare de femei la învățămîntul de partid, ele reprezentînd 30 la sută din totalul cursanților, față de 20 la sută cite erau în anii trecuți. O altă formă de educare fo­losită de Comitetul orășenesc de partid este și îndrumarea oame­nilor spre studierea presei, a re­vistelor și cărților pentru a fi în păs cu noul. In trimestrul IV a.c. există pe oraș aproape 5.000 de abonamente. In Tg. Lăpuș și sa­tele aparținătoare există 706 a­­parate de radio, 660 aparate TV și 1323 de difuzoare. Casa orășe­nească de cultură, biblioteca o­­rășenească, bibliotecile sătești și școlare, toate sunt puse la dis­poziție ca mijloace de ridicare a nivelului politico-ideologic și de cultură generală. Gazetele de perete și satirice de la unitățile mai mari, ca: Secția de trans­porturi auto, cooperativele de consum și meșteșugărească, Sec­ția­ de m­ecanizare a agriculturii constituie, de asemenea,­ mijloa­ce cu o contribuție, de seamă în stimularea ințiativelor, a rezul­tatelor bune, dar și de combate­re a aspectelor negative ce se ivesc. Cabinetele de științe so­ciale, punctele de informare și documentare existente vin in sprijinul activității de informa­re, documentare și împrospătare a­ cunoștințelor. Florea PETRUȚ, activist al Comitetului orășenesc de partid Tg. Lăpuș. (Continuare în pag. a 3-a) Asigurarea materiei prime dar multă bătaie de cap condu­­­cerii Secției de prefabricate din Ulmeni a întreprinderii județene de industrie locală. Comuniștii de aici, în primul rînd ei, nu se puteau împăca cu faptul că ba­lastul este adus de la Sălsig, a­­tunci cînd acest material de bază există din abun­dență chiar în la­­ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] calitate, la o de­părtare cu mult mai mică. Tre­buie însă traver­sat cu camioane­le Someșul. Dar cum? Evident, este nevoie de un pod. Ușor de zis. Dar să construiești un asemenea obiec­tiv nu este o ispravă măruntă, de toate zilele. Inițiativa, ideea lansată de co­mitetul de partid, se cerea insis­tent materializată. Inginerul Ioan Trifu, șeful secției, împreună cu tovarășul Traian Dulfu, secreta­rul organizației de partid, au făcut multe­ planuri, proiecte, calcule economice. Nimeni nu se mai îndoia de eficiența lucrării. N-a lipsit nici îndrăzneala, spi­ritul gospodăresc. Așa, după pregătiri minuțioa­se, meșterii au trecut la fapte. Greutățile au fost învinse și în scurt timp podul construit cu forțe proprii a devenit o reali­tate. Peste el circulă azi zeci de camioane cu o încărcătură destul de grea, iar pilonii de be­ton armat turnați de acest harnic colectiv rezistă tuturor încercări­lor. La Chelința, pe malul drept al Someșului ne întîmpină de-a­­cum o balastieră cu­ aspectul u­­nui adevărat șantier. Basculante­le sunt încărcate cu promptitudi­ne, iar pe pod un du-te-vino permanent. Zilnic sunt dislocați și transportați de aici spre secț­­­ie în medie 500 m.c. de balast. Și acum un mic calcul econo­mic. Costul unui metru cub de balast transportat la secție a fost înainte 33 lei. Cheltuielile s-au redus la mai mult de treime (9 lei/m.c.), înseamnă o o economie de 24 lei pe m.c. In acest caz valoarea podului con­struit a fost recuperată în numai 10 zile. De atun­­ci economii mari la cheltuielile de producție și im­plicit o reduce­re substanțială a prețului de zi încă un avan­taj deosebit de semnificativ sesizat de tovarășul Alexandri­ Ciuleanu, secretarul comitetului comunal de partid. Excavarea masivă a balastului în partea opusă a cotiturii rîului, contribuie nemijlocit la corecta­rea albiei, ferind de degradare terenurile agricole fertile din lun­ca de pe malul sting al Someșu­lui. Iată valoarea unei inițiative­­ N. SZÓBEL POD PESTE SOMES _____________ ■SNUBS HBH cost. CINCI LUNI AVANS Cooperatorii meșteșugari de la „Unirea" din municipiul Baia Ma­re au înscris în acest an peste prevederile de plan o producție marfă depășind 7 milioane lei, din care 4 milioane lei destinată fon­dului pieții. Adăugate celor înre­gistrate în perioada 1971—1972, aceste depășiri anilor însu­mează un­ volum total de produc­ție echivalent cu cel pe care în mod obișnuit cooperativa îl rea­lizează în timp de cinci luni. Ceea ce înseamnă că, în prezent, coo­peratorii de aici lucrează în contul lunii martie a anului 1974, îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor cincinalului pe trei ani este rezultatul activității depuse pentru realizarea unor produse competitive atît pe piața internă, cit și pe cea externă. Bucurîndu-se de elogioase aprecieri acestea sunt solicitate în mari cantități în țări ca Republica Federală Germania, Olanda, U.R.S.S. și Norvegia. In întrecerea larg desfășurată pentru cîștigarea avansului de cinci luni față de sarcinile cinci­nalului la zi, pe locuri de frunte se situează colectivele halei de producție confecții, împreună cu cele ale secțiilor nr. 1, 8 și 9. După cum am fost informați de conducerea cooperativei, realiză­rile de pînă acum constituie ga­ranție sigură că harnicul colectiv de meșteșugari de la „Unirea" Ba­ia Mare își va îndeplini angaja­mentul asumat de a realiza sarci­nile cincinalului cu 9 luni înainte de termen. IN INTERIORUL ZIARULUI • CALITATEA LUCRĂRI­LOR, DISCIPLINA ÎN MUNCĂ, PREGĂTIREA ȘANTIERELOR PENTRU IARNĂ — TEME ABORDATE DE COMUNIȘTII DIN CONSTRUC­ȚII , CURIER o POȘTA JURIDICĂ , BASORELIEF Aseară s-a desfășurat la Baia Mare întîlnirea de volei Explorări — Progresul București. Amănunte it. pag. a 3-a In fotografie: Dobre rezolvă cu succes un atac băimărean. Foto: I. DEACONESCU

Next