Pentru Socialism, noiembrie 1973 (Anul 23, nr. 6144-6169)
1973-11-01 / nr. 6144
DE CE NU SE CUNOAȘTE DE CĂTRE FIECARE ANGAJAT NIVELUL ADMIS AL CHELTUIELILOR MATERIALE DE PRODUCȚIE ? Despre unele aspecte ale stilul de muncă al Comitetului oamenilor muncii de la U.U.M.R. Baia Mare Fără greș putem spune că programele de măsuri stabilite de colectivul tinerei uzine băimărene pentru înfăptuirea sarcinilor trasate de Conferința organizației județene de partid privind mobilizarea factorilor intensivi de creștere a producției și a muncii au dat o serie de rezultate fructuoase. Pe cele trei trimestre expirate din acest an,peste, sarcinile planificate (care sunt cu aproximativ 50 la sută mai mari decît în perioada corespunzătoare a anului trecut) s-a obținut o producție marfă în valoare de peste ^,5 milioane lei. Relevînd saltul cantitativ care a fost înregistrat pe seama mobilizării factorilor intensivi de creștere a producției și productivității muncii, menționăm că valoarea acestuia este sub nivelul cerințelor de creștere și a eficienței economice. Din cauză că la 1.000 lei producție marfă cheltuielile materiale au fost depășite cu 3,10 lei! O explicație există: nici după trei luni de la apariția în ziarul nostru (din 13 iulie a.c.) a articolului „Reducerea cheltuielilor de producție — sarcină a fiecărui angajat", în care semnalam că „spre deosebire de alte întreprinderi constructoare de mașini, unde principalul accent este pus pe generalizarea în producție a inițiativei cunoscută în întreaga țară sub titlul „Micronul, gramul și secunda", aici, la U.U.M.R. despre așa ceva nu se poate vorbi", nu s-au luat măsuri pentru ca fiecare salariat să fie la curent cu evoluția principalilor indicatori ai eficienței economice pe locurile lor de producție. Faptul rezultă din investigarea a 9 șefi de serviciu, atelier sau formații de lucru din cadrul uzinei în legătură cu nivelul cheltuielilor materiale de producție pe 9 luni ale anului în curs. Organizată la 26 de zile după încheierea activității pe amintitele trimestre, ancheta a evidențiat că șeful serviciului producție, inginerul șef, doi dintre șefii de ateliere, doi dintre maiștri și doi dintre șefii de echipă nu cunoșteau în mod precis nivelul admis al cheltuielilor materiale de producție pe intervalul de scurt de la începutul anului timp și pînă la data de 1 octombrie. Știau în schimb că la 1.000 lei, producție marfă cheltuielile au fost reduse cu 1,3 la sută, cu 0,5 la sută sau cu 2,3 lei. Or, adevărul spune că economia la 1.000 lei producție marfă este de 1,3 lei, cu 3,10 lei mai mică decit era posibil în cazul cînd s-ar fi acționat cu fermitate pentru evitarea rebuturilor, fabricării unor produse ce nu aveau asigurată desfacerea, ca și pentru respectarea normelor de consum în vigoare. Desigur, astfel de „anomalii" n-ar fi apărut dacă factorii ce răspund de organizarea producției și a muncii" ar fi considerat cunoașterea evoluției principalilor indicatori economici la fel de necesară cum este busola pentru navigatori. Intrucît acest amănunt a fost scăpat din vedere, în uzină s-au acumulat rebuturi în valoare de 155.000 lei, produse în valoare de 146.338 lei fără a avea asigurată desfacerea. Din anul 1972 au rămas neexecutate 4 comenzi. S-au acumulat mari stocuri de materiale și producție neterminată. Au fost depășite normativele, ceea ce a obligat la solicitarea de credite bancare pentru care s-au plătit dobînzi în valoare de 109.514 lei. Cunoscind această situație, de așteptat ar fi fost ca la ședința comitetului oamenilor muncii pe uzină, ale cărei lucrări s-au des Constantin I. JOSAN (Continuare în pag. a 2-a) Panou de onoare: Gheorghe Flontaș, mecanic de locomotivă, evidențiat în întrecerea socialistă la E. M. Ilba. convorbiri culturale GHEORGHE GROSAN „Ansamblul folcloric slujește ideii de educație a tinerilor“ „Am moștenit plăcerea pentru dans de la mine din sat, acolo unde toți oamenii știu frumos să joace"."•Cu aceste cuvinte și-a început mărturisirea interlocutorul în momentul în care a aflat motivul discuției noastre. Și iată că, prin locurile pe unde a trecut, după plecarea din Mogoșești, satul natal, fie în școală (la Satu Mare, unde s-a calificat în meseria de instalator-sudor), fie în producție (la unități industriale băimărene, printre care acum I.M.M.N.) Gheorghe Groșan a purtat cu sine acest dar artistic, activind în formații amatoare (echipa de dansuri a T.R.C.L., locul II pe țam la concursul Vili, Ansamblul „Tulnicul“ al Casei de Aug. COZMUȚA (Continuare în pag. a 2-a) V \ Anul XXIII nr. 6144 Joi 1 noiembrie 1973 4 pagini — 30 bani Hărnicia oamenilor, dorința dea ridica comuna lor la „nivelul orașului", au facut ca aici, la Fărcașa, sîmbătă 27 octombrie 1973 să intre în producție obiectiv industrial, o secție unde produs sticla fină. Oamenii îi spun :,fabrică", „Fabrica roiastră". Și au dreptate. Ei sînt cei care i-au dat viață. Există în sat un pensionar sticlar, Gheorghe Mereuț. El are Eummann doi feciori, care au devenit tot sticlari. Mai există în comună o altă familie — Barta Ștefan, tatăl, de meserie mecanic, electrician și... alte citeva specialități, care are tot doi feciori, Ștefan și Emeric. — Dacă ne-am aduna toți „acasă", am putea face o fabrică de sticlă, se zice că i-a spus Mereuț lui Barta. Specialiștii de la județ au aflat că există în Fărcașa vreo 30—40 de sticlari, care doresc să lucreze „acasă". Și tovarășii de la întreprinderea de industrie locală le-au dat ajutorul necesar — fonduri de circa 300.000 lei. S-au întocmit proiecte, s-au asigurat materiale. Se spune că șefi de șantier au fost cei mai vîrstnici oameni din familiile Mereuț și Barta. La aceștia le-au venit în ajutor doi specialiști — ing. Gheorghe Roman și Liviu Birișan de la Fabrica de materiale de construcții. Practic noua fabrică a fost ridicată prin muncă patriotică de către locuitorii comunei. Peângă cei doi capi de familie, care au participat la lucru cu toți feciorii, pe schele au urcat loan Ciurdaș cu soția Magdalena, loan Bran și loan Bora, Feiician Bran, loan Boloș, Vasile Conțiu, Vasile Chișu și mulți alții, care au făcut ca „fabrica lor" să fie mai ieftină cu peste 150.000 lei și să o vadă producînd mai repede decit își putea cineva închipui. ...Cuptorul mare, cuptoarele de recoacere și cel de preincălzire duduie. Pe platformă, sticlarii se întrec, care mai de care, să producă lucruri mai frumoase. Ștefan Cosma și Dumitru Ghica sunt cei mai buni suflători. Gheorghe Mereuț, cel mai bun gravor în sticlă. Se lucrează în ritm susținut, de aici că acest colectiv, de numai 45 sticlari, are deja tradiție. Aici, în hală, a luat ființă prima expoziție cu produsele micii fabrici: vaze de Hori, bomboniere, scrumiere, pahare, tăvi și platouri, obiecte decorative etc., toate realizate din sticlă colorată (rubin), în care sticlarii și-au transpus priceperea dragostea de și mm—minumimm meserie, de — E un început drum, ne spunea tovarășul Zoltán Szász, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului județean. popular Intenționăm ca această secție să se transforme într-o școală de sticlari, deoarece avînd în vedere cerințele și eficiența ridicată a producției, ea va fi dezvoltată substanțial, iar gama de produse mult lărgită. Intenționăm — și oamenii sunt capabili — să realizăm aici tot felul de articole din sticlă fină, iar într-un viitor apropiat, sticlă superioară pentru obiecte de artă, candelabre și bunuri de consum de calitate superioară... Produsele deja realizate sunt excepțional de frumoase și le așteptăm în magazine. T. TOHĂTAN din Socintil «• săxcașa Ridicarea nivelului de conștiință a oamenilor, de pregătire politico-ideologică — sarcină permanentă După cum se știe, Plenara C C. al P.C.R. din noiembrie 1971 a pus in fața organelor și organizațiilor de partid sarcina de a desfășura o perseverentă mancă educativă pentru ridicarea continuă a nivelului de pregătire politico-ideologică a membrilor de partid, în așa fel incit fiecare comunist să-și îndeplinească în mod exemplar îndatoririle prevăzute in Statutul P.C.R., în Proiectul de norme ale vieții și muncii comuniștilor, să manifeste un înalt simț de răspundere în îndeplinirea sarcinilor, să fie model de corectitudine, principialitate și conduită morală în activitatea profesională și obștească, să aibă o comportare demnă în familie și în întreaga sa activitate socială. In lumina acestor cerințe, Comitetul orășenesc de partid Tg. Lăpuș acordă o tot mai mare atenție dezvoltării spiritului de disciplină prin ridicarea nivelului pregătirii politice și ideologice, a spiritului partinic, combativ, critic și autocritic, al membrilor de partid. Cu ocazia plenarelor Comitetului orășenesc, a ședințelor de activ, a instruirilor, în adunările generale ale organizațiilor de partid, un accent aparte se pune pe necesitatea respectării disciplinei de partid și în aceeași măsură a disciplinei de stat. Invățămîntul de partid, ca formă importantă de educare, a fost orientat — atît anul trecut, cit și în prezent — spre o tematică ce reflectă importanța respectării disciplinei de partid și de stat. In anul de învățămînt 1973/1974 sînt organizate pe oraș 56 forme, din care o bună parte sînt cursuri de studiere a politicii economice a partidului, a problemelor făuririi societății wammmmmam Programul de educare comunistă a maselor pe agenda organizațiilor de partid mmmm Banan socialiste multilateral dezvoltate. Cele mai multe însă au fost orientate spre probleme de educație moral-cetățenească și de educație materialist-științifică. In aceste forme de învățămînt sînt cuprinși 1908 cursanți, din care membri de partid reprezintă peste 95 la sută din efectiv, iar 560 cursanți sunt membri U.T.C. și ai organizațiilor de masă. La fel, s-a ținut cont ca în acest an să fie cuprinse un număr mai mare de femei la învățămîntul de partid, ele reprezentînd 30 la sută din totalul cursanților, față de 20 la sută cite erau în anii trecuți. O altă formă de educare folosită de Comitetul orășenesc de partid este și îndrumarea oamenilor spre studierea presei, a revistelor și cărților pentru a fi în păs cu noul. In trimestrul IV a.c. există pe oraș aproape 5.000 de abonamente. In Tg. Lăpuș și satele aparținătoare există 706 aparate de radio, 660 aparate TV și 1323 de difuzoare. Casa orășenească de cultură, biblioteca orășenească, bibliotecile sătești și școlare, toate sunt puse la dispoziție ca mijloace de ridicare a nivelului politico-ideologic și de cultură generală. Gazetele de perete și satirice de la unitățile mai mari, ca: Secția de transporturi auto, cooperativele de consum și meșteșugărească, Secția de mecanizare a agriculturii constituie, de asemenea, mijloace cu o contribuție, de seamă în stimularea ințiativelor, a rezultatelor bune, dar și de combatere a aspectelor negative ce se ivesc. Cabinetele de științe sociale, punctele de informare și documentare existente vin in sprijinul activității de informare, documentare și împrospătare a cunoștințelor. Florea PETRUȚ, activist al Comitetului orășenesc de partid Tg. Lăpuș. (Continuare în pag. a 3-a) Asigurarea materiei prime dar multă bătaie de cap conducerii Secției de prefabricate din Ulmeni a întreprinderii județene de industrie locală. Comuniștii de aici, în primul rînd ei, nu se puteau împăca cu faptul că balastul este adus de la Sălsig, atunci cînd acest material de bază există din abundență chiar în la ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] calitate, la o depărtare cu mult mai mică. Trebuie însă traversat cu camioanele Someșul. Dar cum? Evident, este nevoie de un pod. Ușor de zis. Dar să construiești un asemenea obiectiv nu este o ispravă măruntă, de toate zilele. Inițiativa, ideea lansată de comitetul de partid, se cerea insistent materializată. Inginerul Ioan Trifu, șeful secției, împreună cu tovarășul Traian Dulfu, secretarul organizației de partid, au făcut multe planuri, proiecte, calcule economice. Nimeni nu se mai îndoia de eficiența lucrării. N-a lipsit nici îndrăzneala, spiritul gospodăresc. Așa, după pregătiri minuțioase, meșterii au trecut la fapte. Greutățile au fost învinse și în scurt timp podul construit cu forțe proprii a devenit o realitate. Peste el circulă azi zeci de camioane cu o încărcătură destul de grea, iar pilonii de beton armat turnați de acest harnic colectiv rezistă tuturor încercărilor. La Chelința, pe malul drept al Someșului ne întîmpină de-acum o balastieră cu aspectul unui adevărat șantier. Basculantele sunt încărcate cu promptitudine, iar pe pod un du-te-vino permanent. Zilnic sunt dislocați și transportați de aici spre secție în medie 500 m.c. de balast. Și acum un mic calcul economic. Costul unui metru cub de balast transportat la secție a fost înainte 33 lei. Cheltuielile s-au redus la mai mult de treime (9 lei/m.c.), înseamnă o o economie de 24 lei pe m.c. In acest caz valoarea podului construit a fost recuperată în numai 10 zile. De atunci economii mari la cheltuielile de producție și implicit o reducere substanțială a prețului de zi încă un avantaj deosebit de semnificativ sesizat de tovarășul Alexandri Ciuleanu, secretarul comitetului comunal de partid. Excavarea masivă a balastului în partea opusă a cotiturii rîului, contribuie nemijlocit la corectarea albiei, ferind de degradare terenurile agricole fertile din lunca de pe malul sting al Someșului. Iată valoarea unei inițiative N. SZÓBEL POD PESTE SOMES _____________ ■SNUBS HBH cost. CINCI LUNI AVANS Cooperatorii meșteșugari de la „Unirea" din municipiul Baia Mare au înscris în acest an peste prevederile de plan o producție marfă depășind 7 milioane lei, din care 4 milioane lei destinată fondului pieții. Adăugate celor înregistrate în perioada 1971—1972, aceste depășiri anilor însumează un volum total de producție echivalent cu cel pe care în mod obișnuit cooperativa îl realizează în timp de cinci luni. Ceea ce înseamnă că, în prezent, cooperatorii de aici lucrează în contul lunii martie a anului 1974, îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor cincinalului pe trei ani este rezultatul activității depuse pentru realizarea unor produse competitive atît pe piața internă, cit și pe cea externă. Bucurîndu-se de elogioase aprecieri acestea sunt solicitate în mari cantități în țări ca Republica Federală Germania, Olanda, U.R.S.S. și Norvegia. In întrecerea larg desfășurată pentru cîștigarea avansului de cinci luni față de sarcinile cincinalului la zi, pe locuri de frunte se situează colectivele halei de producție confecții, împreună cu cele ale secțiilor nr. 1, 8 și 9. După cum am fost informați de conducerea cooperativei, realizările de pînă acum constituie garanție sigură că harnicul colectiv de meșteșugari de la „Unirea" Baia Mare își va îndeplini angajamentul asumat de a realiza sarcinile cincinalului cu 9 luni înainte de termen. IN INTERIORUL ZIARULUI • CALITATEA LUCRĂRILOR, DISCIPLINA ÎN MUNCĂ, PREGĂTIREA ȘANTIERELOR PENTRU IARNĂ — TEME ABORDATE DE COMUNIȘTII DIN CONSTRUCȚII , CURIER o POȘTA JURIDICĂ , BASORELIEF Aseară s-a desfășurat la Baia Mare întîlnirea de volei Explorări — Progresul București. Amănunte it. pag. a 3-a In fotografie: Dobre rezolvă cu succes un atac băimărean. Foto: I. DEACONESCU