Presa, iunie 1923 (Anul 1, nr. 74-103)
1923-06-25 / nr. 98
Anul 1 No. 9S PRESEI SEVER BOCI JIM8OLKA iirectori: CONST. MILLE, E. D. FAGUNE OBERMIK & DRÜCKER București Timișoara Str.Mihai Vodă 1 Str.I.C.Bratianu2. TELEFON I Direcția 58,73 și 58/75. - Redacția 58/74. - Administrația t6/60. ORELE5 DIHEMEATA Vulcanul Etna In activitate Cum a erupt. - Un spectacol înspăimântător.- Lupta pentru ...salvare. - Erupția în descreștere Șease guri eruptive Catania. — Profesorul Pontedare s’a dus pe vulcan, de următoarele știri asupra fazei eruptive a Etnei: S’a deschis , o crăpătură lângă craterul din 1879 și pe dânsa se produc continue explozii. Sunt vre-o șease guri cari asvârlă lava și zgure incandescente. Crăpătura se întinde până peste Ponte di Pirello, pe vre un kilometru, în direcția craterului central. La vre-un kilometru și jumătate depărtare de punctul de plecare al crăpăturei, se deschide, în partea de nord a Muntelui Militi,gura eruptivă care lansează lava în cantitate enormă; apoi, crăpătura flanchează pe aceia din 1911 și urmează în direcția nord-est, trecând prin Mentanone și Pian dei Filici și aducând pe Pian di Fallamelata în direcția de Giarra. Mai jos, fuzile principale sunt două; una spre Tentalossa din ertre se vede țâșnind lava cu apa dintro fântână arteziană; a doua, la, o mică distanță, este cea mai iemportanta și activă. Torentul de írna, pe care-l erupă avansează pe un front de 650 metri, îndreptându-se spre Castiglione. Linguá glossar e apărată de pământurile dini Donna francesca, constituite din două vulcane stinse, însă stația de cale ferată e primejduită. I i Pagubel cauzate de lavă Catania.— Spectacolul de distrugere e înspăimântător. Torentul de fociȘ înaintează foarte încet. Intr-0 oră și jumătate n’a parcurs decât 35 metri, dar velocitatea redusă se datorește faptului că frostul s’a lățit și continua a se lăți. JAre acum o lățime de ire-o 700 metri și o înălțime de vre-o 8 metri. În Partea lichidă a lavei se află, cum e știu it, jos, și trăește curentul prin mișcarea ei. In unele puncte, înălțimea lavei este de 30 metri. fTurentul de lavă m are, Duminicăi a desenat un vast semicerc, apripiându-se de depresiunea de teren cunoscută sub numele de Fallows care conduce direct printr’un povârniș destul de abrupt la Linguaglossa, înaintează acum în direcția stației Castiglione care e evacuată în grabă. Șinele au fost scoase. Frontul de lavă se îndeasă impetuos; din când în când, torentul de foc se oprește și în aceste momente scurte dej pauză, pare că coaja îi se întărește. Dar după câteva clipe, coajă se rupe, fierbe din nou și nori masse de lavă se revarsă jurt împrejur, în timp ce marșul eposului distrugător reîncepe. I jf. Pagubele sunt enorme. Păduri numeroasă și prețioase de stejar și fag din>ar, scufundate sub un trai negru și fumegând. Pe drumul lavei, oamenii contestă distrugerea tot ce are vre-o valoare.Procțiunile populației Populana din Linguaglossa a luat dela statuia protectorului Sf. Egidiu, pistonul pastoral și l’a purtat, jisalmediând în procesiune, pe frontul lavei. Știrea s’a xhspândi în cealaltă parte a cursului erupției și atunci locuitorii din Castiglione cari acum treizecii de ani au avut bunurile lor inițiate de lavă, s’au gândit că dacă s’ar produce minunea solicitată de populația din Lunguaglissa,atunci lava, în loc de a se revărsf în această direcție, s’ar fi revosat în teritoriul lor. De aceia, a pornit uniți spre Linguagloss»pentru a lua locuitorilor bastornul sfântului Egidiu, înlăturând Jlatfel orice motiv ca lava să pliteze pe una din cele două localități. Ajunse în contact, cele douăjȘ tabere s’au încăierat; a trebuit să intervie carabinierii pentru a pune capăt luptei în cursul căreia un soldat a fost rănit și el lui* îi s’a furat arma. Masele de refugiați sosiți în Catafia din toate localitățile aplonunțate oferă un spectacol nespus,pe durere și panică. Cei mai muli târăsc cu ei ce au putut muri în grabă din averea lor. Peste 20.000 de oameni fără adăpost se află acum în Catania și în împrejurime. Pe drumul de la Linguagles și la zona de foc ee continuă mișcare de autocamioane cari triși sportă mobila din casele evacuate. i irapfia itie! In «iescreștere Pagube de 70 de milioane lire ROMA. 23. — Eruptia vulcanului Etna care a fi intrat în faza de descreștere Până acum se evaluează pagubele la 70 milioane. Un comunicat oficial cu privire la erupția Etnei arată că ziarele exagerează starea de lucruri. Situația deși destul de gravă, nu a luat până acum insă proporțiile unei catastrofe. Nu se semnalează victime: numai câteva case sunt distruși, tot astfel și cu nămânurile cultivabile. in Castiglione numai gara este distrusa; circulația pe calea ferată este întreruptă până la Linguaglossa, unde au fost învăluite in lavă câteva case, trebue observat că «cest sat se găsește situat la 2 kilometrii de vulcan. Erupția a intrat acum in faza de decreștere. » Cehoslovacia nu crede în sinceritatea Ungariei Praga. 23.—Ziarul „Prager Presse“, nu crede în sinceritatea compromisului maghiar. S’au descoperit depozite de munițiuni, cari probează intențiile de război; s’a chemat sub drapel clasele 1902—3 și chiar cele mai vechi. Străinii ca cehoslovaci, iugoslavi și austriaci, au fost recrutați contra voinței lor și au fost declarați bani pentru serviciu. Sub pretextul de criză financiară Ungaria refuză să plătească reparațiile, însă are destui bani ca să cheltuiască sume imense pentru organizarea armatei sale, ceea ce justifică neîncrederea statelor vecine. 8 PAGINI ■— 1 LEU »-«fe«wa»-aesaso^^ Moratoriul român o lese Imorală Campania presei " cehos",ovaca „Prager Presse“, oficiosul ministerului de externe cehoslovac, publica textul legei asupra moratoriului român și-i închină următorul articol de fond : " „Când lipsa de claritate a legei trebue să ferească de prostie pe legiuitor, e val de cel supus acestei legi. Aceasta se poate spune în toată Întinderea despre legea radatoriului român. N’avem de adăugat decât puțin observațiilor pe cari le-am făcut la timp cu privire la această lege. E o lege proastă ?1 imorală fiindcă decretează din oficiu anularea datoriilor, sub pretextul deprecierii banilor. E neclară în formă și în materie, și, după textul publicat acum, nu oferă nici o posibilitate de a ajunge la o înțelegere. Căci articolul 13 stipulează, ce-i drept, ca sunt posibile acorduri cu alte țări, însă numai în conformitate cu legea. Aceasta înseamnă că acordurile eventualeler ar putea fi obținute prin negocieri, trebue să fie bazate pe principiile proclamate în lege. Dacă ne gândim că uni din cele mai impbinge disponifhm acestei legi teste că debitorul nu trebue in nici un caz să-și amortizeze datoria mai curând ca în termen de 12 ani, ne vom putea da statuă căror destine aventuroase vor fi expuși banii exportatorilor noștri în România-In curs de 1* ani. Concordate, falimente, procese, erau, și înainte de rpzbo, obiceiuri de trista notorietate. Cum va mai fi azi, cînd noua lege oferă astfel de înlesniri? Trebue să accentuăm din nou că băncile române cari sunt principalele beneficiare, și-au făcut, lor și țarei lor, un prost serviciu, împingând la o asemenea lege. Singurul reprezentant al intereselor creditorului străin în aparatul complicat al administrărei creanțelor, este „Oficiul plăților particulare în valută străină“. Insă compunerea sa este departe de a corespunde cerințelor celor mai primitive pentru protecția creditorului. Oficiul se compune din reprezentantul guvernului, din câte un delegat al Băncii Naționale și al camerei de comerț. Puterile oficiului sunt fosrte vaste, iar articolul 6 carte le emimera se mai distinge și print?’O deosebită lipsă de claritate. . ‘Disposițiunle acestui oficiu sunt inapelabile, nu se poate recurge contrar lor la niciuni tribunal pentru apHf.ii re. ri+Jig. In esențial,caracteristica principală a legei asupra moratoriului rămân dispozițiile relative la dobânzi și la amortizare. După ce este stat aceste dispoziții, ziarul urmează: :„Nu se spune cum șleami se va stabili ameliorarea sau înrăutățirea cursului leului care, deocamdată, acea nu este cotat la cele mai multe burse. De asemenea, legea nu conține vreo dispoziție precisă relativ la creanțele asupra căror a intervenit un acord între creditor și debitor, scăzându-se de obicei 20-S6 la sută din valoarea facturei. Apoi, legea prevede o obligație de garanție din partea debitorului în suma de SÍ la sută din valoarea medie a creanței; această garanție poate consta în numerar, în titluri ale statului în garanții bancare, în acțiuni, etc. Ne putem lesne închipui ce foi de hârtii se vor aduna la oficiu, când legea vorbește in circunt locuțiuni atât de generale de felul garanției! Se va accepta, la efecte, valoarea nominală sau valoarea cursului, sau vreo valoare de stabilit prin oficiu? Va avea fiecare bandă- dreptul de a emite astfel de scrisori de garanție, ți fiecare creditor datoria de a accepta o astfel de garanție dela orice banca? Reprezentanți ai negustorimei române au instanția să via la Praga pentru a negocia cu exportatorii noștri, înainte de intrarea In vigoare a legei. Suntem ca drept cuvânt curioși cum vor justifica comerciantții o măsură ca aceia a legei moratoriului român“. Revoluția din Albania BELGRAD 23 (Rador) — Din Albania se anunță ca acolo a Isbucait revoluția $1 că trupele guvernului au fost învinse de către revoluționari Belgrad. 23. — Știrile ferite din Albania de Nord, anunță coalizări armate, între nesupuși, și trupele guvernamentale, în munți lângă Scutari. Aceste mișcări au fost localizate, și nu sunt de natură revoluționară. Cercurile oficioase din Belgrad, le consideră ca evenimente de natură cronică, fără importantă. Om prevăzător Cetățeanul. — Lașii, domnule, nu mă mai încânta! Mie să-mi dai un pat din iernii de fag, ca să am ce arde la iarnă! Negustone!.— Luați, vă rog, acest pat de bronz, e solid și e șt modern. Itália a’a alttal 9e revolntiíonari bulgari Roma, S3. — Agenția „Ștefani“ arată că știrile publicate in unele state străine și reprodusă de ziarele italiene, potrivit căreia Italia ar fi procurat banii pentru recentele mișcări ce au avut loc in Bulgaria, sunt cu totul neîntemeiate și false. Italia nu a ams nici un amestec, sub nici o formă, in evenimentele desfășurate acuma in urmă în Bulgaria. Fre sa Sifară și drepturile minori» tipar Budapesta, S3 (Rador). •— Ziarele laudă ordonanța guvernului cu privire la drepturile minorităților, constatând în mod unanim că această ordonanță «sigură minorităților drepturi cari întrec cu mult obligațiunile impuse de tratatul de la Trianon. Ziarele „Memzeti Újság“ si „Pestor Upzld“ subliniază că ordonanța nu este o dispozițiane nouă in dreptul ungar, ci stă in legătură cu legislația fundamentală de la 1818 Si de la 1868. Ziarul naționalist „Magyar Drsng“ si „Világ“, eier democrat, cer ca statele vecine să contribue cu ordonanțe asemănătoare la încoronarea marii legi umanitare, acordând minorităților naționale cel puțin drepturile conforme cu clauzele Tratatelor de pace. lupta împotriva aîeneuismului în America Londra, 23. (Rador). — Ministerul de finanțe american face cunoscut că toate băuturile spirtoase ce se vor găsi pe bordul vapoarelor străine, chiar sigilate fiiind, vor fi confiscate din momentul ce vor intra în apele ameneane. » wife Redeschiderea bursei la Varșovia Varșovia, 23. terul de finenlizat reînceperei bursa davizeîcj echiderea burstat 100.000 azerci poloneze, actor). — Minis polonez a autorioperațiunilor la Vineri, după desdolarul a fost co Ini lumi unei greve la ferla INFIRMĂRI DF/ ARE! LU CR. MANDATELOR TARE A UNOR tom GREVIȘTI Brăila 23. h~ Tribunalul s. 11, prin raportul d-l pi judecător de instrucție al cab. Hajlioxi solicitat de a confirma mandate de arestare emise contra a 5 lucitori ai fabricei de cherestea ..Islam de întreprinderi industriale, lucrătorii acuzați de instigație la grevă și pe nume : Ignat Miniști, Iosef Mihaleta Victor Denickele, fapta lor fiind pe văzută și pedepsită de articolele 33*34 al. II și 35 din legea libertatii npneii, precum și Ițic Sommer și Ivan Ilarin, fapta lor fiind prevăzută și peripsită de articolele 47, al. I, cod penal,combinat cu art. 87 al. I și art. 33, V și 35 din legea libertăței muncii. Iarbunaiul deliberând a infirmat mânuitele sus numiților, eșncomitent cu cele «mi sus expuse «latez că din ancheta preliminară, iăcitul de d. cău. Praporgescu, comarfl. jandarmeriei Brăila reiese că frumoșul instigatorilor ar fi Itic Sommerg care a mai fost condamnat pentru instigații la grevă șiese nnifestate;!* lucrătorii greviști cer mărirea satifilor 8 ore de lucru și recunoașterea aplicatului lor, iar când se face o aprcediere să fie avizat sindicatul lor. §Toți lucrătorii greviști doresc a re Éa lucrul de Luni, cu condiție de a fi primiți și cei arestați. » Se pare că direcția fabricei vrea ca lucrătorii să reia lucrul afară însă de fiei arestați. I S’au adus $i lucrători din alte lecametriti. • (Tribimatail arbitrarciiikp-ungar. Budapesta, jfc. (Rador). — Guvernul ungar la ntmitea reprezentat la Tribunalul româneungar dela Paris pe (ansilierul Ladislau G^psago. m»*« c«b» " --i- **«*••»*». ARESTAREA unui periculos criminal Oradea Mare, 13. — Comisarul Rusu a arestat? pe faimosul tâlhar Andrei Virag, care a comis foarte multe prime, în diferite orașe, luni 25 urma 1973 UTTrr'Tti'i Ii'iitbi'i I—rrr—~rimig«ri'i'rjimw ri* RCSACTIA 1 ROMSMNISTRAIlAi BUCUREȘTI, STR. SĂRINDAR 12 Regele României la Varșovia Alexandru din Varșovia CALATORIfA Suveranilor în Varșovia Sosirea la Cernauțî O primire entuziastă Cernăuți, 23. — in drum spre Polonia trenul regal s’a oprit 8 minute în gara Cernăuți, unde a sosit la ora 3,40, fiind întâmpinat de întreaga oficialitate bucovineani și de toți notabilii orașului. Inovațiunile asistentei au descins din vagonul regal Regina și Regele, însoțiți de d-l gen. Paul Anghelescu, mareșalul palatului și miniștrii Brătianu și Duca. Onorurile au fost date de o companie de jandarmi cu muzică și drapel, după care s’a făcut trecerea trupei în revistă. Apoi Rgele și Regina s’au întreținut cu persoanele prezente. Doamnele din aristrocrație au oferit Reginei buchete admirabile de flori. Regele purta uniforma de general de infanterie, iar Regina o superbă toaletă de voiaj, cu mantila albastră. Gara a fost frumos pavozată. Accesul pe peron a fost permis numai invitaților, cari erau n ținuta de gală, purtând și decorațiile. t Trenul regal era format din 11 vagoane salon, sub conducerea d-lui Cămărășescu, șeful siguranței palatului. Când trenul s’a pus din nou în mișcare muzica a intonat Imnul regal, iar mulțimea a ovaționat îndelung. Trenul regal a eșit din oră la ora 5 lum. lăsând la frontieră garnitura ministerială, care era atașată până la stația Ghica-Vodă trenului regal. Prin toate gările bucovinene suveranii au fost ovaționați de populațiune. Procesul falsificatorilor de bacnote de la Oradea Mi Ziua III CE DECLARA ACUZATUL FARKAS I Oradea Mare, 23. — Mi a conținuși la tribunal dezbaterie procesului falsificatorilor de bancnoe de 500 lei. A fost ascultat anízqjjpl Farkas, care a pus în circulație bancnotele. El declară că a cadtat in trei rănduri hârtii In valoare de 50 mii lei de la Bartha pentru cumpărarea de coroane ungurești. Agazatul n'a știut, iar Bartha nu î-e spus că bancnotele sunt false. Când o flonă din Oradia Mare i-a spus că bancnotele sunt false, iarkas a chemat telefonic pe Bartha, de la Timișoara.Blartha, venind, a declarat că bancmtele sunt de la un vagon, care fiindmărcat cu bancnote a luat foc la Compania și numai o parte a fost salvată. Peste câteva zile, la 16 Ianuarie Ferkas a fost arestat de siguranță. Dezbaterile vor continua Luni. Raportările intre Serbia și Bulgaria SOFIA, 23 (Rador) — Presa bulgară comentează In genere in mod favorabil declarațiamile d-lui Pîineiei asupra evenimentelor din Bulgaria. , Ziarul „Bulgaria“ scrie: Declarațiile d-lin Nincîeî vor pune capăt știrilor alarmantei răspândite cu privire la intențiile regatului vecin, in fata hotărârii noului guvern bulgar de a esecuta în mod loial tratatele si acordurile încheiate de guvernul anterior, raporturile Intre ambele țâri se vor desvolta într’un spirit de inciődere reciproca:•Sb.**«»» ■»* Noul consiliu de administrație al „Reșiței" Adunarea generală a acționarilor societății industriale , Reșița“ a ales, în conformitate cu dispozițiunile nouăi legi votate de parlament, noul consiliu de administrație. .1 Din acest consiliu fac parti d-nii: C. Argetoianu, dr. fiié Belu, Mauriciu Blank, dr. Valeriu Branisce, Mihail Cantacueini, dr. Georges Guenther (Viena), Baron Vladimir de Herța, Oskar Kaufman, Oskar Kiriacescu, I. Lăpădaru (Sibiu), Eduard Douglas Madge (Londra), Gustave Pereirss (Paris), dr. Ion Popovici (Cluj), dr. Rudolf Sieghart (Viena), V. P. Ștefănescu, Adalbert Weilt, Douglas Vickers (Londra), Al. Weiber (Viena). . . Cenzor á. Mihail Georgescu, director la „Banca Generală a Țarii Românești \ Tot în conformitate cu dispozițiunile nouei legi, după care se face administrarea societății industrale „Reșița“, ministerul de industrie și comerț va complecta consiliul de administrație cu încă patru membri desemnați de acest departament. In comitetule conducere — care înlocuește direcțiunea generală — vor fi numite trei persoane. Unul din posturile acestea «mi fi ocupat de d. Adalbert Weish. Pentru locul de comisar al guvernului — cu drepturile nelimitate pe care i le acordă legea — se dă o mare bătălie între d-nii N. Mișu, munishul palatului, Barbu Știrbei, administratorul domeniilor Coroanei și Mihail Pherescăy, președintele Senatului . „PRESA“ , s . a „ í j Cupon de Premiu fe 88 pentru tragerea premiilor oferite cititorilor sabonaților SERIA 25 Hârtie-25 Iunie 1923 Păstrat acest Cupon