Primăria Sibiului, 1993 (Anul 2, nr. 26-77)

1993-01-08 / nr. 26

PAGINA 2 CASA DE STICLA 8 -15 IANUARIE 1993 (urmare din pag. 1) • Dl. primar a propus ca­ pro­blema apărării locale să facă obi­ectul unei ședințe a Consiliului Municipal, atunci cînd se va dis­cuta bugetul local, pentru că toa­te spațiile de apărare civilă de la nivelul orașului trebuie întreținu­te. • Stabilirea organigramei și a numărului de personal al apa­ratului Consiliului Municipal Sibiu a stîrnit ceva mai multe discuții, în special în sensul măririi nu­mărului de personal. Dl. primar: La nivelul Sibiului ne-am gîndit la 3 direcții: administrație publică locală, tehnică și economică. Prin apariția celor 3 direcții va interveni o filtrare a problemelor, astfel încît numai cele mari, deo­sebite vor ajunge la nivelul con­ducerii Primăriei... Numărul ac­tual de personal, cu conducere cu tot, se ridică la 61 de per­soane. Ne-am gîndit la 75. Nu mi se pare exagerat pentru un oraș cu 170.000 de locuitori... La nivel de trimestru sau de semestru, dacă nu avem venituri, nimeni nu ne obligă să ținem atîția. Dl. con­silier Liviu Vulcu. N-ar fi o pro­blemă, dar să simtă populația Si­biului că deservirea este mai promptă. D-na consilier lulls Drăguțoiu: Consider că nimic nu este prea mult pentru a îmbu­nătăți servirea populației. Perso­nalul din Serviciul urbanism ar trebui suplimentat cu cel puțin două persoane. Lumea constru­iește haotic. Sunt probleme în o­­raș. Să gîndim puțin. Acolo este nenorocire în fiecare zi. Trebuie să facem ceva, să mișcăm ceva. Se face în orașul acesta ce vrei și ce nu vrei. Fiecare crede că e în țara nimănui. Și la Starea civilă sînt prea puțini. Și la corpul de control comercial mi se pare că sunt prea puțini.­­Pînă la urmă s-a aprobat organigrama, care cu­prinde 75 de persoane plus 11 "auxiliari": doi șoferi, un muncitor întreținere, două telefoniste, un operator mașini multiplicat, trei paznici și doi îngrijitori curățeni­­e.­ •Cît privește organizarea acti­vității de gospodărire comunală la nivelul municipiului, s-a decis organizarea unei regii de gos­podărie­ comunală a orașului, care să înglobeze actualele so­cietăți comerciale "Străzi și Po­duri" S.A., "Domeniul public" S.A., care vor deveni agenții ale regiei, împreună cu Agenția de fond locativ, Agenția de apă-ca­­nal și Agenția de centrale ter­mice. Singura ce va rămîne în continuare societate comercială, fără a fi înglobată regiei va fi S.C. Salubris S.A., actualmente firma mixtă româno-franceză "Geta­­sib". Dl. consilier Mircea Nicu­­lescu a explicat consiliului cum s-a produs desprinderea celor trei societăți din fosta I.J.G.C.L., cum a luat ființă fosta R.A.G.C.L. județeană și ce ar însemna con­stituirea unei regii municipale de gospodărie comunală, cu toate avantajele care decurg de aici pentru municipalitate și, implicit, pentru cetățenii Sibiului. S-a că­zut de acord ca viitoarea regie să fie condusă de un consiliu de administrație alcătuit din 11 per­soane (domnii Mihai Florea, Ilie Grădinar, Mircea Niculescu, dl. Solomon, directorul Agenției Apă -canal, dl. Mărie - serviciul eco­nomic, prognoze, salarizare fos­ta R.A.G.C. L, dl. Alexandru Ghi­­ță - fostul serviciu tehnic al regiei, dl. Ovidiu Hulea-Străzi și poduri, Nicolae Florea - Domeniul pu­blic, plus două persoane de la Primărie și una de la Finanțe). • în privința consiliilor de adminis­trație ale societăților comerciale aflate sub autoritatea consiliului local s-a stabilit ca acestea să fie formate din cîte 5 persoane (pa­tru de la unitățile respective și una de la Primărie). • S-a discutat mult și în legătura cu majorarea impozitelor și tarifelor locale, în conformitate cu prevederile Or­donanței Guvernului nr. 15/19 august 1992, ca în final să se decidă, totuși, majorarea aces­tora. Dl. consilier loan Itzu, în legea de organizare a consiliilor locale se discută de autonomie. Avem autonomia de a pune im­pozite sau de a fixa majorări la impozitele statului, dar statul n-a binevoit să dea Primăriei o parte din impozitele realizate la nivelul municipiului. După părerea mea, e vorba de impozite la impozite. Nu este normal. C­or fi mici, c­or fi mari, le luăm de la populație. Ce-am făcut noi pentru populație ca să-i luăm aceste impozite? Nu e normal ca populația să suporte aceste impozite. Populația este dezavantajată. Va vedea în a­­ceasta o practică a consiliului de a pune impozite în plus pe spa­tele cetățenilor. Dl. primar: Dacă Guvernul scoate castanele din foc cu mîna noastră, asta-i alt­ceva. Pînă nu se ajunge ca la nivel național să se acorde Pri­măriei 20-30% din veniturile care pleacă de la oraș nu facem nimic. La ora actuală, de la bugetul na­țional ni se dă prin intermediul consiliului județean, cu pipeta. Nu consider rem credință faptul că vrem să majorăm impozitele. Pentru cei care nu au garaje și folosesc străzile ca și garaje pen­tru autobuze și camioane se vor stabili niște taxe foarte mari. Da­că ar fi considerate ținute în par­care s-ar lua bani frumoși. Ziceți că nu dăm nimic oamenilor, ci numai le luăm? A cui e vina că abia am reușit să peticim orașul? Dacă aveam 30% din veniturile de la oraș era altceva... D-na consilier Drăguțoiu. Ce-a pre­zentat dl. consilier tatu așa este. Dacă noi am ști că din acești bani putem ajuta locuitorii Sibiului, de acord. Dacă nu, hai să lăsăm, să vedem poate primim autonomie la anul. Am fost la București... Se lucra la regulamentul funcționa­rilor publici. Se va modifica ceva, dar nu spectaculos. Sîntem aleșii acestei localități. Sînt împotrivă să mărim impozitele în­ clipa ac­tuală. Dl. consilier Hermann Fabini: Față de rata inflației, pro­centele stabilite sînt sub nivel și sînt pentru acceptarea lor. Dl. consilier Vulcu: Să legăm de ce am discutat înainte. Sîntem în măsură și am aprobat ca per­sonalul Primăriei să crească. As­ta înseamnă servicii mai bune, mai competente, mai la obiect. Sunt banii de la serviciul bugetului Primăriei, nu discutăm de banii care se duc la bugetul de stat. Să fim de acord cu aceste procente (ceea ce s-a și întîmplat în urma votului). • Pornind de la faptul că prețurile produselor agricole s­­au majorat în ultimii ani, în situ­ația în care unii deținători au fo­losit terenurile proprietatea Sta­tului și administrate de Primăria Municipiului Sibiu, care le-au fost închiriate cu 1 l­u/mp, s-a hotărît să se perceapă 10 lei/mp pentru terenurile din intravilanul muni­cipiului, reprezentînd chiria pe a­­nul 1992. • Discuțiile au fost mai animate în legătură cu stabilirea taxei speciale de autorizare a cir­culației mijloacelor de transport cu tracțiune mecanică în zona centrala a municipiului. Dl. pri­mar a propus ca taxele, diferen­țiate în funcție de gabaritul auto­vehiculelor și de perioada pentru care se autorizează circulația a­­cestuia (24 de ore sau numai pe timpul nopții) să se aplice, inițial, pe parcursul a 6 luni. Dl. con­silier Hans Klein. Sper că nu e vorba de autoturismele proprie­tate personală și de oamenii care stau acolo? Dl. primar. Taxa specială nu se referă la persoa­nele care locuiesc în zona res­pectivă și care, cu de la sine pu­tere și le lasă în drum, neres­­pectînd hotărîrea consiliului lo­cal. Dacă anul trecut n-au res­pectat această hotărîre, anul a­­cesta nu vor mai primi autorizație de liberă trecere. M-am plimbat de cîteva ori prin centru și am notat numerele acestor mașini marcate în drum. Dl. consilier Moise Țuțulea. Acestea consti­tuie contravenții. Să li se percea­pă taxe dacă n-au respectat a­­ceastă hotărîre. Dl. consilier loan Botezan: Eu aș propune niște mici corecturi: la autoturis­me propun 40.000 lei pentru 24 de ore și 20.000 lei pentru cir­culația pe timpul nopții, pentru că este un deranj cu autoturismul și altul cu autobuzele și microbu­zele, pentru care propun 60.000 lei pentru 24 de ore și 30.000 lei pe timpul nopții, iar pentru auto­camioane și tractoare propun 70.000 lei pentru 24 de ore și 35.000 noaptea. Pentru tricicluri să rămînă 20.000, respectiv 10.000 peste noapte (de reținut că acestea sunt și taxele care s­­au votat în final). Dl. consilier Fabini: Să-i obligăm să circule noaptea. Ziua să-i ardem, să simtă că plătesc. D-na consilier Drăguțoiu: Ca ecologistă mă o­­pun. Vom încuraja circulația noa­ptea și vom avea probleme cu locatarii din zonă. Dl. Fabini: Doamna Drăguțoiu, zonele pie­­tonale au regimul lor și circulația auto trebuie să dispară. Ședința s-a încheiat cu cîte o cupă de șampanie ciocnită de consilieri și conducerea Primăriei pentru un an mai bun pentru sibieni. Să ne ajute Dumnezeu! Ședința Consiliului Municipal NU O DATĂ S-A DOVEDIT CA APARENTELE ÎN SALA! CONSILIUL MUNICIPAL SIBIU HOTĂRÎREA NR. 58 privind modificarea unor impozite și taxe locale Consiliul local Sibiu, în ședința din 28.12.1992. Analizînd referatul nr. 28428 din 24.12.1992 al Serviciului buget­­contabilitate, privind majorarea unor impozite și taxe locale din competența Consiliului local. Avînd în vedere prevederile Ordonanței Guvernului nr. 15/1992, cu privire la impozitele și taxele locale și ale Legii nr. 114/1992, în temeiul art. 21 alin. 1, lit. 1 și al art. 29 din Legea nr. 69/1991, privind administrația publică locală, HOTĂRĂȘTE Art. 1. Se majorează impozitele și taxele locale, prevăzute în Legea nr. 25/1981, Decretul nr. 425/1981 și Legea nr. 45/1992, după cum urmează: .. I. - cu 10% impozitul pe veniturile liber-profesioniștilor, mese­riașilor și altor persoane fizice independente și asociații familiale; II. - cu 30% impozitul pe clădiri și terenurile populației; III. - cu 40% taxa asupra mijloacelor de transport deținute de persoanele fizice; IV. - cu 40% taxa de timbru asupra succesiunilor și alte taxe de timbru de la populație; V. - alte impozite și taxe de la populație. a. - cu 40% taxa pentru eliberarea certificatelor; b. - cu 40% taxa pentru deținerea de cîini; c. - cu 20% taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism; d. - cu 40% taxa pentru publicitate, afișaj și reclamă; VI. - cu 30% taxa asupra mijloacelor de transport de la persoane juridice; VII. - cu 50% veniturile din concesiuni; VIII. - cu 25% penalitățile și majorările pentru veniturile nevărsate în termen la impozitele și taxele cuprinse în prezenta hotărîre. Art. 2: Prevederile prezentei hotărîri se aplică începînd cu anul fiscal 1993. Art. 3: Serviciul administrație publică locală va asigura publi­carea hotărîrii la sediu și în presa locală. Dată în Sibiu, la 28.12.1992 PREȘEDINTE Ștefan ȘOIMAN în perioada vizitei d-lui primar Sorin Șerbu la Rennes (Franța), în cotidianul de mare tiraj "Ouest France" (numărul din 14-15 noiembrie 1992) a apărut următorul articol: în căutarea unor acorduri de cooperare PRIMARUL SIBIULUI LA RENNES Sorin Șerbu, noul primar al Sibiului (România), se află la Ren­nes pentru o săptămînă. O vizită de prietenie, care ar putea însă deschide drumul unor acorduri de cooperare tehnică în do­meniul sistematizării urbane, al termoficării și al rețelelor de canalizare. Sorin Șerbu, inginer în domeniul construcțiilor, este un primar tînăr. A fost ales în această funcție în luna februarie, “pe o lista a opoziției aparținînd Convenției Democratice", precizează el. După revoluția din 1989, Sorin Șerbu s-a angajat imediat în lupta politică. "Nu se poate lăsa o navă fără căpitan, de aceea am acceptat să mă angajez în competiția electorală pentru orașul meu." Situat în centrul României, Sibiul este un oraș cu 170.000 de locuitori. Dispune de un nucleu de dezvoltare industrială și de o tînără universitate, frecventată de 4000 de studenți, în prezent prim demnitar al orașului, Sorin Șerbu dorește să amelioreze infrastructurile Sibiului. De altfel, este însoțit în această vizită de dl. Rusu, arhitectul-șef al Sibiului. "Avem probleme în tot ceea ce privește încălzirea ora­șului, salubritatea publică, apa și canalizarea" - explică el, în timpul sejurului său au avut loc numeroase întîlniri cu responsabilii serviciilor tehnice din Rennes, ale căror sfaturi primarul le așteaptă cu nerăbdare. Au avut, de asemenea, loc întîlniri cu consiliul general și Asociația "Solidarité 35 Roumanie" pentru precizarea pozițiilor în ceea ce privește înfrățirea dintre orașele din Ille-et-Villaine și satele românești. Traducere de Anca-Ileana MORARU La întrebarea noastră "CE AȚI DORI SĂ LE ADUCĂ NOUL AN SIBIENILOR?" răspund consilierii municipali Domnul Petre Roșea: "O lege ca lumea a administrației locale, un regulament al funcționarului public și un buget cu care să acoperim cît de cît cheltuielile." Domnul Ioan trimină: "Pros­peritate, multă sănătate și capa­citatea de a înțelege cît de util este respectul fața de concita­­dini." Domnul loan Botezan: "Să li se îndeplinească toate dorințele, să li se rezolve toate problemele, să nu mai stea la cozi și să nu mai aibă nici o stradă cu defec­te." Domnul Liviu Vulcu: "In pri­mul rînd mai multă liniște, înțele­gere, pace, sănătate. Toata lu­mea să se implice mai mult în problemele urbei, să simțim cu toții că trăim în acest oraș, altfel nu rezolvăm nimic." SEMNE BUNE ANUL­ARE Cotrobăind prin sacul cu felicitări al primarului . Numai telegrama este de vină că urarea d-lui“N. Costin, primarul Chișinăului, sună ca dracul cum ar zice Petre Roman: "... fie ca noul an să fie anul speranțelor împlinite la anul și la mulți ani". Doamne, ferește! vedeți ce înseamnă lipsa de punctuație? • "Așteptam de la Noul An, 1993, tot ce nu s-a împlinit în ultimii trei ani", zice ing. Virgil Țurcan, pri­marul Lugojului. • Două lumînări roșii, aprinse lin­gă o carte cu cîntece, printre crengi încărcate de conuri de brad l-au inspirat pe dl. Gheorghe Funar, pri­marul Clujului: "Re ca sărbătoarea Crăciunului să vă mîngîie inimile ca un colind străbun. Fie ca Anul Nou să vă aducă lumină și bucurii în suflet. La mulți anii". • Feerica imagine a unei nopți de Crăciun, scăldată în lumină, dintr­­un mic orășel austriac, de la pri­marul Klagenfurtului, dl. Leopold Guggenberger: "Cu prilejul orelor de destindere ale sărbătorii de Cră­ciun și cu ocazia Anului Nou vă doresc: noroc, sănătate și multe succese". • O felicitare alb-argintiu paste­­lată, cu imaginea de basm, dia­fana, a unei păduri troienite, cu un pîrîiaș pe care este așezată o moa­ră, semnată de prefectul județului, dl. Nicolae Nan. • O urare alb-argintie de satis­facții profesionale, bucurii și sănă­tate, in patru limbi, de la ing. Ro­meo Marius Trifu, președintele Consiliului Județean Sibiu. Și, cul­mea, exact aceeași felicitare sem­nată de astă dată de dl.Jurist An­drei Poleska, secretarul Consiliului Județean. • Reproducerea alb-argintie a u­­nei vechi cărți poștale ilustrate, cu o imagine tihnită de iarnă, undeva, la țara, împreună cu sincerele feli­citări ale d-lui subprefect, Con­stantin Ilioniu. • Brăduleți, brăduți drăguți, în alb­­argintiu, sub un soare promițător și mare, mare, de la directorul ge­neral al Prefecturii Județului Sibiu, dl. Gheorghe Bălan. • lolo plutind cu pînzele în vînt pe un lac înghețat (?) de la S.C. Spe­cial S.A. Sibiu. • Doi copii, privind cu jind de la fereastră un brad din curtea casei, cu luminările aprinse, vegheat de trei păsărele, de la Garda Finan­ciara Sibiu. • ROMSILVA R.A. a trimis o feli­citare pe profil: imaginea unui copil rătăcit în pădure, cu o luminare aprinsă și un săculeț în mînă, în­conjurat de căprioare, veverițe și păsărele. Ca-n codrul ce mai! • Imaginea primăvaratică (?) a unei cărți cu filele nescrise, printre floricele pe cîmpii (de nu-ma-uita) și inimioare de la Camera­ de Co­merț, Industrie și Agricultură. Prob­abil că primăvara va fi plină de făgăduințe. • Un mesaj poetic, învăluitor, din Partea Comitetului de coordonare .S.N. Sibiu: «Din șoapte de co­linde, din legănarea fulgilor la cum­păna dintre ani, un sincer "LA MULȚI ANI" cu sănătate!». • Un brad în noapte, presărat cu steluțe de argint și cuvintele clade, emoționante ale învățătoarei pen­sionare Maria Stavinschi: "Vă a­­dresez recunoștința mea pentru speranța dată că și în aceste vre­muri nu rămîi singur, îndrăznesc să vă urez toate cele cuvenite"... G. ADAM

Next