Progresul, ianuarie-iunie 1867 (Anul 5, nr. 1-47)
1867-04-08 / nr. 26
ä±fSSSEK*AS?PROGRESUL lui loan Ungureanu din comuna Poenile, Ducatul Bucovinei, se publică înfățoşarea numitului la Tribunal, pentru,lipa defipta, cu deşteptare, ca la din contra procesul se va hotăra în lipsa lui conformii art. 182 Procedura Penală. Tribunalul județ. Vashi ifi. No. 2227. Terminul de 3 luni publicat prin Foaea No. . . . din 1866, pentru vânzarea părţei de pământ din hotarul Toporăştii, plasa Racova, judeţului Vasluiu, a răpus, acum Teodor Parascan, Costandin Nicolau şi alţi răzeşi, spre satisfacerea D-nei Ecaterina Feureasca cu suma de 550 galbeni şi a lor procentu, după obligaţiea întărită la anul 1841, de foasta Curte de Apel a ţarei de jos, suspendandu-se după cerirea D. plenipotentei a Dnei creditoare, Tribunalul după cererea din nou a D. procuratorii, de a se scoate în vânzare flisul imobil, publică licitarea menţionatului fondu, cu termin de 40 ţiile libere, conformă art. 539 din Procedura Civilă, cu deşteptare, ca concurenţii doritori de a cumpăra acel imobil, sa se prezinte în Camera Tribunalului la espirarea mencionatului termin, în ijipa şi para lămurite şi prin afipte, preparaţi cu garanţiile legale. LUCRĂRILE COMUNEI IAŞII CONSILIUL COMUNAL. Şedinţa a 13-a de la 12 Fevmarie, 1867. Preşedinta D-luî Primariu Theodor Tăutu. Şedinţa se deschide prin apelu nominal la orele 6 seara. Membrii presenţîi, şi anume : Domnul Dimitrie Gusti. Sandu Dudescu. Nicolail Gh. Măcărescu. Gh. Hristofor. Gh. Gluşcă. Iorgu Iorga. Costachi Corjescu. Iconomu A. Ionescu. Absenţi: „ Costachi Balais“. Costachi Panaitescu. Panaite Idichi. Alecsandru Şendrea. Alecsandru Racoviţa. N. Roset Roznovanu. Se ceteşte procesul verbal al şedinţei precedente, şi se aproba. D. Primariu anunţa Consiliului, ca primirea reclamaţiunelor de înscriere sau ştergere din listele electorale a persoanelor s’au terminat la astă ora, conform art. 17 din lege, aşadar de acum urmeaire a se proceda la cercetarea şi hotărârea reclamaţiunelor primite, precum este aceea a Domnilor Petru Suciu, Alecsandrescu şi Cobâlcescu, contra Domnilor Tit Maiorescu şi Carajani, că nu ar fi pâmănteni; acea a fraţilor Buiclii de a fi înscrişi şi altele, spre care fiinţă Dl. Suciu şi fraţii Buiclii suntă şi present!, rămâne dlar ca onor. Consiliu sâ ia în cercetare chestiunile, pentru care sunt stăruitori, adâogând totodată D. Primariu a arata că, D. Maiorescu au depus dovezile pe lângă suplica ce au dat şi au declarat a se cânta în nefiinţei, iar D. Carajani nu s’au presentat şi nici macară au aratat motivele ce l’au împedecatu dupâ trei comunicaţii ce i s’au făcut. S’au deschis discuţiune asupra D. Maiorescu, când s’au avut în vedere dovezile presentate, compuse din o adresâ a Prefecture! de Poliţie de aice sub No. 15.325, prin care i se încunoştiinţa dle a se presenta înaintea comisiunei Senatului cu actele doveditoare că are etatea de 40 ani, un bilet tipărit ce poarta data 1840, luna Fevruarie 18, ca act mitrical, şi un Monitoru în care este reprodusă o şedinţa a Senatului. Din aceste probe şi din acele presentate de D. Suciu precum şi din desvoltările ce au făcut in susţinerea contestaţiunei sale, majoritatea Consiliului, care au combătut, compuse din Domnii Iorga, Dudescu, Gh. Hristoforu, Pârintele Ionescu şi D. Krimana, sau convins că Tit Maiorescu deşi născut in Lomănica, este însâ nâscut supus Austriac, căci pârintele seu D. Ioane Maiorescu s’au bucurat de protecțiunea Austriacâ pânâ la anul 1851, precum probele Tomul al VH-le fascioara l-ia din Magazinul Istorică pentru Daciea, publicat în Viena la anul 1851 de D. A. Trib Laurian, pagina 73, 79 și 111, în care se vede că D-sa pănâ la anul 1851 Ianuarie 16, aă fost cu credinţa nescuturată supusul M. S. Imperatorul Austriei, câ prin împământenirea D. Ioane Malorescu la 1859, nu s’aă împământenit şi fiiul seă D. Tit Malorescu, câ celă puţin D. Tit Malorescu n’aă declarat vuacar, când aă sosit în etatea cerută de legi, câ nu voeşte a urma calităţei părintelui seă, n’aă declarată, fiind câ n’aă presentat dovadă dupâ cum aă fost invitat; opiniunea emisă de un Senator reproduse în Monitorul No. 278, şi invocată de D. Maiorescu, nu este şi nici poate fi act de dovadâ că D-sa este pământean, astfel că s’aă văitat în Monitorul No. 6 din anul curent, presentat de D. Suciu, cu tot un D. Senator şi anume: D. C. Vărnav, luănd cuvântul în Senat în chestiunea alegere! D. Tit Maiorescu de Senatore, de câtrâ profesorii Universităţei din Iaşi, alice că alesul cândă s’aă nâscut, părintele scă nu era împământenită, că Codul Civil cere speciale formalităţi, pe care alesul nu leaă îndeplinit; mai departe s’aă vădut tot în acel Monitor un alt D. Senator D. I. Manu susţinând că naţionalitatea D. Tit Maiorescu fiind pusă în bănuealâ i s’aă cerut dovedi, ceea ce i ar fi fost foarte lesne, şi D-sa nu le-aă dat, în cât nu poate ave nici o singuranţă câ D-luî este român, şi câ prin urmare D-sa unindu-se cu concluziunele comisiunei aă cerut respingerea. D. Iorga în discuţiunea contra D. Mâcărescu aă combătută cu târie şi alăturea cu D. Suciu, de a căruea argumente s’aă servită şi aă fostă pentru respingere. In faţa astoră împrejurâri majoritatea Consiliului, având în privire şi art. 9 din Constituţiune, având în privire regulile prescrise de Codicele Civilă pentru bucurarea de drepturile civile şi pentru naturalizaţiune, având în privire art. 17 litera A din legea electorală, am decis a se şterge pe D. Tit Maiorescu din lista alegătorilor, rămâindu-i dreptul de apel conform art. 38 din lege, despre care i se va face cunoscută, iar minoritatea de 4 membri, şi anume : Dl. Gusti, Macorescu, Corjescu şi Giuşcă au fost contra opiniunei majorităţei de a se şterge dintre alegâtori pe D. Maiorescu. D. Primariu dupâ aceasta aratâ, câ în categoriea, D. Maiorescu ar fi şi D. Carajani, că şi acestă D. ar fi contestat de D. Suciu, Alecsandrescu şi Cobâlcescu, că ar fi strein neîmpământenit şi rea înscrisă între alegătorii laşeni. D. Suciu susţine contestaţiunea făcută, şi cu Dl. Carajani nici ar fi trecut macar în rolurile de contribuţiune, fiind venit de un scurt timp aicea. D. Gusti sprijinind pe D. Carajani zice: D-lor colegi şi Consilieri, la contestarea dreptului de a fi înscris între alegători şi a aceluia câ nu e român după cum onor. D. Iorga aratâ că chiar numele se mărturiseşte, adaogâ a spune ca să se deschidă istoriea de independenţa Greciei şi vom vede pe Coleti născut în Călăriţă, Deliani Ţapu, Macriani, Vlaho-Toader, Coloeotronis pronumit Vlahos-Caraiscachi şi alte nume nemuritoare, toţi români ai Pindului şi Macedoniei; asupra destinzetorilor acestora darâ trebue sâ ne aţintim privirele; guvernemântul nostru naţional D-lor ştiţi câ deja am înfiinţat un internat în Bucureşti pentru creşterea fiilor astor români pronumiţi astaeli ţinţari şi ca în budgetul Statului li stă asignată 50.000 lei. Ei bine noi fraţii loră din Iaşi respinge-vom pe unii româneşti din Macedonia, şi acârnea ştiinţă şi capapacitate astăzi l’am pus între profesorii Liceului şi ai Universităţei de acolo? D-lor că sunt pentru înscrierea D. Carajani între cetăţenii Iaşeni cu dreptă de alegatorie. D. Măcărescu susţinândă pe D. Gusti Alice: După mine D. Carajani este romănă, şi românii n aă trebuinţă de împământenire, vorbească oricine dintre noi cu D-sa, şi va vedea că şi în limbă şi în simţiminte e mai român de căt mulţi români; ba ceea, ce e mai mult, este ca D. Carajani e un barbat luminat, şi lumina sa o comunica junimei studioase. Ar fi pacat sâ’l considerăm ca strein: votez dară să fie trecut în lista alegatorilor fără nici o restricţiune. După discuţiunea urmată majoritatea Consiliului compusă tot din D-nii arataţi mai sus, au recunoscut că în adevăr fărâ drept s’au înscris în numerul alegătorilor pe D. Carajani, şi aă decis a se şterge din lista, şi la nemulţemire i se lasă dreptulă de apel la Tribunal conform art. 38 din legea electoralâ despre care i se va face cunoscut. Ear minoritatea a fost contra. Dupâ aceasta s’au supus suplicele Domnilor Th. M. Buicliu şi I. Buicliu prin care ceră a fi înscrişi în listele electorale. Consiliul luând în cercetare aste ceriri, şi avândă în consideraţiune câ însuşi D-lor suplicanţii au declarat în şedinţă câ sunt fii de supus streină, câ pârintele D-lor sale şi astădî încă se află sub protecţiunea austriacă, considerând câ lepădarea D-lor suplicanţi de asta protecţiune fărâ îndeplinirea regulilor prescrise prin legea civilă nu li dâ încă dreptulă de cetăţani români, respinge aste ceriri, şi dacă D-lor ar rămâne nemulţemiţî li se dă dreptul de apelă conform art. 38 din legea Electoralâ. Orele fiind înainte şedinţa s’au rădicat, anansinduse pentru 14 ale curentei, oarele 11 dimineaţa. Şedinţa a 14-a de la 14 Fevruarie anul 1867. Preşedinţa D-luî Primariu Theodor Tăutu. Şedinţa se deschide prin apelă nominală, la oarele 12 ijipa. Membrii present 1 8, şi anume: Domnul Dimitrie Gusti. „ Panaiti Idieriu. „ Sandu Dudescu. „ Gheorghie Hristoforu. „ Gheorghie Giuşca. „ „ Iorga. „ Costachi Panaitescu. „ Iconomu Alecsandru Ionescu. Absenţi. „ Costachi Balaisî. „ Costachi Corjescu. „ Nicolai Gh. Macarescu. „ N. Roset Roznovanu. „ Alecsandru Racoviţa. „ Alecsandru Şendrea. Se ceteşte procesul verbală al şedinţei precedente, şi se aprobă. D. Primariu face cunoscut Consiliului, ca la ordinea ţiileî este prelucrarea listelor electorale, şi hotărârea asupra reclamaţiunelor, de înscriere şi de ştergire a unor persoane, precum şi regularea altor chestiuni urgente, şi apoi supune următoarele reclamaţiunî: 1. Suplica Dl. Gr. Florescu, prin care cere a fi înscris în listele electorale la colegială respectivă cu dreptul de proprietar a mai multor fonduri ce posedă în deosebite judeţe dincolo peste Milcovă, înfâţoşind spre dovadâ foaea dotalâ înformăluită dupâ regulă; câ D-sa se gâseşte în funcţiune de membru la Curtea de Apel de aice încâ de la 4 ale trecutei luni April anul 1866, că este domiciliată conform art. 91 din legea Civila, şi câ prin urmare pentru a fi înscris în liste îşi declară domiciliul aicea în Iaşi. Consiliul luând în cercetare astă cerere, şi avândă în privire art. 18 din legea Electoralâ, câ sensul nu se poate dovedi de cât prin rolurile de contribuţiune, chitanțiile sau avertisementele din partea împlinitorilor, ceea ce în cazul de faţă nu s’au putut vede, că D. suplicant nu li-a presentat; pe aceste motive respinge înscrierea Ds. între alegători, şi dacă se crede strâmbatăţită, are dreptă de apel la Tribunalul de Iaşi Secţia 1-jă, conform art. 38 din legea Electorală. 2. Suplica D-lor Capitană Sandu Crupenschi şi Sub-Locotenentul Iancu Manu, ambii în neactivitate, prin care cer a fi înscrişi în listele electorale, în temeiul ultimului aliniat de sub art. 5 din legea Electorală, pe rezon că calitatea unui militară în neactivitate și indisponibilitate este recunoscută de art. 27 de compatibilă cu mandatură de deputată și ca prin urmare este evident, ca ună aseminea oficeri, fiind eligibil, legea îl îndritueşte a fi şi alegător, ca pe unul ce nu face parte în serviciul activ al armatei. Consiliul, având în vedere art. 5 aliniatul 3 din legea Electoralâ, prin care z zice că fac parte din al Ill-le colegi, numai oficerii în retragere, şi considerând câ unii suplicanţi după cum însuşi declară sunt în neactivitate dar nu în retragere, pe aceste considerente decide respingerea înscrierei în listă a suplicanţilor, remâindule dreptul de apel conform art. 38 din lege. 3. Respunsul D. Ştefan Emiliană, prin care arată ca conform invitaţiilor ce i s’au făcut sub No. 1130, 1248 și 1340, nu poate a se presenta la autoritatea comunala cu probe în apararea sa contra reclamaţiunei D. N. Mandrea, că nu ar ave drepturile de pământean, din cauză de boală. D. Primariu adaoge a arata, că în aseminea categorie este şi D. Ştefană Miclea, câ şi acesta aă fostă invitat a se présenta cu probe dacă are dreptulă de pământean după contestarea D. Mandrea, şi D-sa nu s’aă présentat pănâ acum. Consiliul luând în consideraţiune că după invitarea ce s’aă făcută D-lor Emiliană şi Miclea a veni şi a proba că sunt pământeni saă împământeniți, nu saă presentat nici singuri, nici au trimis aseminea probe, pe aceste motive dar au decis a se șterge din listele