Progresul, iulie-decembrie 1869 (Anul 7, nr. 49-100)

1869-11-26 / nr. 91

No. 91. ANUL VII FOAEA PUBLICAŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞI IN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa Primăriei. Dianul se publica de la 1 —­2 coale pe septâmânâ. Abonamentul pe an 3 galbeni, pe patru luni 1 galbenii. Iaşii, Mercur, 26 Noemvr. 1869. In districtele României, prenume raţiunea se face la biurouri la postale. Inserarea unui rând de 35 litere, costa in Ieri cursul fiscului Iaşii, 26 Noemvrie 1869. Depeşe Telegrafice. PAI.­IS, 30 Noemvrie. în corpulu legislativii, Jules Favre­au depusă în numele stăngeî, interpelaţia contra prorogaţiei prelun­gite, asup­ra amestecului prefecţilor­ în alegeri, turburările de la lumnă din Paris, înăbuşirea singeroasă a turburărilor­ din depar­tamentul Loirei şi Avyronuluî, în tine unu projectu de lege, ca­re să declare că atribuţia de putere constituantă aparţine Corpu­lui legislativă. Ministrul­ de Interne a­ cerută ca această din urmă proposiţie ne­constituţională să fie înlăturată, ca chestie prealabilă. Ollivier cere manţinerea vecinului regulamentă pănă la constituirea definitivă a Camerei. După mai multe discursuri, Camera s-aă amânată pănă la numirea biurouluî. Raspail, în mijlocul­ sgomotulu­i, a­ depusă proposiţia de punere în acusa­­ţie a ministerului. PARIS, 30 Noemvrie.— Ziatulă „La Patrie“ desminte sgomo­­tulă că Poarta va desmite o escadră la Alesandria. Nu va tri­­mete de câtă o declaraţie la care vice-regele trebue să respituijă în termen­ de 10 t­ile. Eri­tă fostă conferinţă celor­ 80 deputaţi sub presidenţa lui Ollivier, Ollivier ad z­isă că trebue a merge sinceră pe calea de reconciliaţie. După deschiderea Camerei, făcându-se apelul­ nominală al de­­putaţilor, de a depune jurămăntulu, când s’aă aurită numele lui Rochefort, toată sala aă strigată: „Trăească Imperatorulă!“ Ro­chefort lipsa. LONDRA, 30 Noemvrie.—­tfiarulă „Times“ nu crede în ulti­­matulfi Porţei şi în iscarea resbelului între Sultană şi vice-regele. (Monitorul.) BUCUREŞTI. I. S. Domnul au primit de la M­­S. Regina Angliei o risoste autografă de felicitare, cu ocasiunea cununiilor Sale. Intrarea MM. LL. Domnul şi Doamna în Capitală. (Urmare.) După intrarea în gara de la Filaret a MM. LL. Domnul şi Doamna, D. Primar al capitalei a­ pronunţată din partea Consiliului co­munal, următorul cuvent: „Prea înălţate Doamne, „Capitala României fericită de a vedea îndeplinită, prin căsătoria alesului naţiune!, una din dorinţele sale cele nul vii, salută cu respect buna venire a Mării­lor Voastre în sinul ei, şi primeşte cu inima înve­selită şi plină de speranţă pe augustii şi iubiţii ei Suvera­ni. „Interpret fidel al cugetărei capitalei întregi, viu a depune, Prea înălţate Doamne, la picioarele tronului espresiunea urărilor călduroase ce, cu această ocesi­­une, se rădică cătră ceriii din toate inimile române. „Da, Măria Voastră, puteţi a ve rezema în­tot­d’a­­una pe iubirea adâncă, pe devotamentul neclintiti al acestui popor plin de patriotism şi de inteligenţă, la capul căruia v’au sşezat providenţa şi voinţa naţională. „Prin alegerea de soţie a augustei noastre Suve­rană Elisabeth, Măria Voastră, aţi cimentat într’un mod şi mai puternic legâmintele ce unesc naţiunea cu alesul ei. „De acum înainte speranţele cele m I leg timii ale Românilor ce i fie, încununate. Dinestia Măriei Voas­tre e fundată, şi România, încredetoare îa misiunea ce-i însamnă providenţa, va urma pe Măria Voastră în toate faptele măreţe şi glorioase ce sunteţi chte­­maţî a îndeplini. „Să trăiţi Măria Voastră! „Să trăească Doamna Românilor! „Primarul capitalei, G. Gr. Cantacuzin.11 Măria Sa Domnul aă bine-voită a răspunde D-lui Primară şi membrilor consiliului comunal prin aceste cuvinte : „Mulţumesc din inimă D-luî Primară şi consi­liului comunal de bunele cuvinte de felicitare ce ne adresază. Id Lea aceasta când, după o lungă ab­senţă, se pot întoarce în frumoasa capitală a Româ­niei, cu o consoartă atâtă de dorită de naţiu­ne, este una din cele mai fericite ale vieţei Mele. Fiţi siguri de adevărata Mea mulţumire şi bucurie de a me­d fia earâul în m­jlocul Dv.“ în biserica Mitropoliei, după terminarea te-Deumului şi bine­cuvântarea căsătoriei, şi după ce MM. LI. a­ trecut pe estrada rădicată în pavilionul din faţa bisericei, D. Primară, dând D-lui Ministru al Justiţiei actul comunei prin care se constată celebra­rea căsătoriei, pronunţă urmâtoriul cuvent: „Prea înălţate Doamne, „Când adunările mume ale ţărilor surori cuprin­­seră întră cele patru memorabile puncte şi dorinţa nestrămutată de » dobândi pentru România un Prin­cipe de viţă regală, densele reflectau cugetarea in­timă » naţiune! întregi. „Atâtea sbuciumărî sebulre, a tâte» amari suferinţe, împlântaseră adâoc în inima poporului convicţiunea că fă­ă o dinastie ereditară, aşezată mai presus de toate luptele arzătoare ale partidelor, nu era mân­tuire pentru România. „Când dată, la Aprilie 1868, constituenta procla­mă augustul nume al Măriei Voastre eşit din scruti­nul popular, un strigăt de fericire se rădică de la un cap se­terel la altul şi un soare ras,­ bine­făcător în­călzi România sdrobită. „Dorinţelor îndepli­nite rea! lipsea, Prea înălţate Doamne, consacrarea atât de viu­ aşteptată a căsăto­riei Măriei Voastre. Acest net atât de însemnat pen­tru naţiunea întreagă frăvărşindu se de Măria Voastră, se primeşte astăzi da toţi Românii cu entusiasm şi fericire. Ei văd în dânsul chezăşuirea unur viitorii străluciţii şi consecru­ţiunea definitivă a principiului atât de dosit al stabilităţi. „Prea augustă Doamnă, „România e mâodia de a vă prenumera între co­piii ei. „Moştenitoare a virtuţilor şi a graţiilor strămoşeşti, poporul român fundeze în Măria Voastră cele mai mar­re speranţe. Sunteţi chlemati a alina multe du­reri, a îndulci multe suferinţe. „Sub mână vă bine-făcătoare se va adăposti un popor întreg. Veţi şti să fiţi geniul protector al pa­­triei, şi naţiunea va bine-cuventa sosirea Măriei Voas­­tre pa pământul României şi augusta alegere a Su­veranului ei. „Luând act istaeii, în faţa Corpurilor constituite ale ţăr­ei şi în faţa poporului, de căsătoria Măriilor Voastre, vă urezu Prea înălţate Doamne, şi Prea Înăl­ţată Doamnă, toate fericirile ce vă poate dori o ade­vărată inimă de Român, câci soarta patriei e strâns legată de dinastia Măriilor Voastre şi fericirea Su­veranilor Iubiţi se revarsă în­tot­dea­una asupra po­poarelor ce sunt chtemaţi a administra. „Să trăiţi Măria Voastră! „Să trăeascâ Doamna Românilor!“ Al. S. răspunde la acest cuvent ast­fel şi: „Sunt foarte mult mişcat de frumoasele cuvinte ce ne- a­ţi adresat. Nu vă pot destul exprima mulţumi­rea m­irael Mele vădind cu câta bucurie şi entusiasm căsătoria Mea au fost aclamată de capitala României, ca şi de ţara întreagă. Aceste expresiuni atât de unanime şi spontanee constitue încă o nouă dovadă de iubirea, da devotamentul ce au­ Românii pentru dinastia lor. Sper că aceleaşi simţimente au să se restrângâ şi asupra consoartei Mele, care, cu curaju, au primit ca să împărţască a se devota cu mine pen­tru marea misiune ce poporul român ’mi-au încre­dinţat!“ A doua ,, la 13 Noemvrie la 1 ora după ameatră, s’au presen­tat MM. LI. delegaţii tuti­ror judeţelor, carii prin D. Gusti Pri­marul Iaşului au esprimat în parte felicitările lor, pentru căsă­torie, prin următorul cuvânt: Măria Ta. „Astaeri când o stea de pe Rin vine su­­s împre­­une cu luceafărul Dunărei, România în vestminte de serbâtoare, se prezintă cu un pas mai sigur şi mai mare înaintea tronului MM. VV., susţinută de o îndoită solicitudinea: solicitudinea priurnă ce Măria Ta ai arătat pretutindene pănă acuma şi solicitudinea de bunătate pe care M. S. Doamna Elisabeta vine­­ a o alătura cătră acea a prea ilustrului seu soţu. „Aureola de fericire care străluceşte pe frunţile MM. VV. se revarsă de­j­a asupra destinaetelor patriei române, poporul întrevede într’o întinsă depărtare un şir de moştenitori (horeai) în care fii susţinuţi de vir­tuţile p­ărinţilor şi tari de tradiţiunile trecutului se înainteze cătră t­n mândru viitoru, strămoşasca Ro­mânie liberă, tare şi glorioasă. „Măria T., prin deleg­ţiuneîe tuturor judeţelor, o­­raşelor şi comerciuîuî, primiţi suntimentele de devo­tamentul nostru cel mal profund, sentimentele de fi­delitate, sentimentele de umorii pentru Domnul şi D­oamna Românilor, în care am pus speranţa dinas­­t'eî şi a prosper ţâţe! noastre, ce­tâ buquetul de nuntă, pe care ţara înb­ru­gâ cu entusiasm şi alegreţă îlă presintă junilor consorti suverani. Bătrânii m­o3tri credeau c& vocea unui întreg po­por înduplecă chiar voinţa lui Dumnezeu. Fie dară bine venită între noi augusta Principesă care astăzi »,doară tronul României ! Fie ca pentru Măria Ta ca şi pentru noi albina reapânditoare de dulceaţa ca al­­bina Carpaţilor şi a Dunărei noastre! Dumnrelea să protagă România sub auspiciele MM. VV. Să trăească M. S. Carol I şi M. Sa Do­m­na Elia­s­beta, mirii României ! Măria Sa Domnul a­ răspuns DD, membri ai deputaţiunilor ju­deţene şi comunale prin următorul cuvântă: „Domnilor, „Mulţumesc judeţelor şi comunelor cara v’au tră­­mia să’m­i adres­ţi urările ţerei; ve mulţumesc D vos­­tre pentru că, spre a’mî face aceste felicitări, aţi fă­cut un drum atât de depărtat în curând, împreună cu Do­mul, ne vom exprimi mulţumirile noastre în în însuşi judeţ de şi comunele D-vonstro, mulţumiri care le datorim ţerei pentru aventul cu care au sa­lutat căsătoria Noastră. „Sunt ferice de a vedea că representantul senti­mentelor ţerei este Primarul oraşului Iaşii, a doua Mea reşedinţă, şi care as­ăţii, pe lângă Mine, va fi iubită şi da Doamna României. „încă odată vă mulţumesc ” lor! „Să trăească judeţele! „Să trăească comunele!“ Camera deputaţilor, îndată după constituirea sa, au procedat la facerea unei adrese de felicitare pentru MM. LI. Domnul şi Doam­na Românilor, care au fost votată în unanimitate şi cu cel mai viu entusiasm. Duminica trecută la oară după ameantă, toţi deputaţii s’au pre­­sentată la palatul domnesc unde au fost primiţi în sala tronului de MM. II. Domnul şi Doamnu. D. Grigore Balşu, vice-preşedintele Camerei, a­ rostit în nu­mele deputaţilor, următoarele cuvinte : „Măria la, „Adunarea deputaţilor, în faţa cerbărei generale a naţiune!, pentru aug­usta căsătorie a Măriei Voastre, înainte de a procede la ori­ce sită lucrare, se gră­beşte a ve presenta felicitările sale cele mai sincere. „Consolidarea dinastiei pe care Român’­i ’şi-au alea, ca fundament al instrucţiunelor lor politice, este ob­­i actul preocupaţiunel cel m­­ ne dormite a reprisen­­tanţilor mţiunel; nemărginită este dară bucuria A­­dunărel deputaţilor rând v'ne aatâţiî a depune oma­­gele sale cele moi respectuoase cătră ilustra ce v’aţî aleau.A MPrea înălţată Doamnă, „Naţiunea prin representanţii sei, salută cu entu­siasm buna Voastră venire pe pâmântul României! „Blândeţa şi bunătatea ce se revarsă în jurul Mă­­t­rieî Tale V’au atras deja smoarea poporului, El pre­

Next