Progresul, iulie-decembrie 1869 (Anul 7, nr. 49-100)
1869-11-26 / nr. 91
No. 91. ANUL VII FOAEA PUBLICAŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CURTEA DE APEL DIN IAŞI IN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa Primăriei. Dianul se publica de la 1 —2 coale pe septâmânâ. Abonamentul pe an 3 galbeni, pe patru luni 1 galbenii. Iaşii, Mercur, 26 Noemvr. 1869. In districtele României, prenume raţiunea se face la biurouri la postale. Inserarea unui rând de 35 litere, costa in Ieri cursul fiscului Iaşii, 26 Noemvrie 1869. Depeşe Telegrafice. PAI.IS, 30 Noemvrie. în corpulu legislativii, Jules Favreau depusă în numele stăngeî, interpelaţia contra prorogaţiei prelungite, asupra amestecului prefecţilor în alegeri, turburările de la lumnă din Paris, înăbuşirea singeroasă a turburărilor din departamentul Loirei şi Avyronuluî, în tine unu projectu de lege, care să declare că atribuţia de putere constituantă aparţine Corpului legislativă. Ministrul de Interne a cerută ca această din urmă proposiţie neconstituţională să fie înlăturată, ca chestie prealabilă. Ollivier cere manţinerea vecinului regulamentă pănă la constituirea definitivă a Camerei. După mai multe discursuri, Camera s-aă amânată pănă la numirea biurouluî. Raspail, în mijlocul sgomotului, a depusă proposiţia de punere în acusaţie a ministerului. PARIS, 30 Noemvrie.— Ziatulă „La Patrie“ desminte sgomotulă că Poarta va desmite o escadră la Alesandria. Nu va trimete de câtă o declaraţie la care vice-regele trebue să respituijă în termen de 10 tile. Erită fostă conferinţă celor 80 deputaţi sub presidenţa lui Ollivier, Ollivier ad zisă că trebue a merge sinceră pe calea de reconciliaţie. După deschiderea Camerei, făcându-se apelul nominală al deputaţilor, de a depune jurămăntulu, când s’aă aurită numele lui Rochefort, toată sala aă strigată: „Trăească Imperatorulă!“ Rochefort lipsa. LONDRA, 30 Noemvrie.—tfiarulă „Times“ nu crede în ultimatulfi Porţei şi în iscarea resbelului între Sultană şi vice-regele. (Monitorul.) BUCUREŞTI. I. S. Domnul au primit de la MS. Regina Angliei o risoste autografă de felicitare, cu ocasiunea cununiilor Sale. Intrarea MM. LL. Domnul şi Doamna în Capitală. (Urmare.) După intrarea în gara de la Filaret a MM. LL. Domnul şi Doamna, D. Primar al capitalei a pronunţată din partea Consiliului comunal, următorul cuvent: „Prea înălţate Doamne, „Capitala României fericită de a vedea îndeplinită, prin căsătoria alesului naţiune!, una din dorinţele sale cele nul vii, salută cu respect buna venire a Măriilor Voastre în sinul ei, şi primeşte cu inima înveselită şi plină de speranţă pe augustii şi iubiţii ei Suverani. „Interpret fidel al cugetărei capitalei întregi, viu a depune, Prea înălţate Doamne, la picioarele tronului espresiunea urărilor călduroase ce, cu această ocesiune, se rădică cătră ceriii din toate inimile române. „Da, Măria Voastră, puteţi a ve rezema întotd’auna pe iubirea adâncă, pe devotamentul neclintiti al acestui popor plin de patriotism şi de inteligenţă, la capul căruia v’au sşezat providenţa şi voinţa naţională. „Prin alegerea de soţie a augustei noastre Suverană Elisabeth, Măria Voastră, aţi cimentat într’un mod şi mai puternic legâmintele ce unesc naţiunea cu alesul ei. „De acum înainte speranţele cele m I leg timii ale Românilor ce i fie, încununate. Dinestia Măriei Voastre e fundată, şi România, încredetoare îa misiunea ce-i însamnă providenţa, va urma pe Măria Voastră în toate faptele măreţe şi glorioase ce sunteţi chtemaţî a îndeplini. „Să trăiţi Măria Voastră! „Să trăească Doamna Românilor! „Primarul capitalei, G. Gr. Cantacuzin.11 Măria Sa Domnul aă bine-voită a răspunde D-lui Primară şi membrilor consiliului comunal prin aceste cuvinte : „Mulţumesc din inimă D-luî Primară şi consiliului comunal de bunele cuvinte de felicitare ce ne adresază. Id Lea aceasta când, după o lungă absenţă, se pot întoarce în frumoasa capitală a României, cu o consoartă atâtă de dorită de naţiune, este una din cele mai fericite ale vieţei Mele. Fiţi siguri de adevărata Mea mulţumire şi bucurie de a med fia earâul în mjlocul Dv.“ în biserica Mitropoliei, după terminarea te-Deumului şi binecuvântarea căsătoriei, şi după ce MM. LI. a trecut pe estrada rădicată în pavilionul din faţa bisericei, D. Primară, dând D-lui Ministru al Justiţiei actul comunei prin care se constată celebrarea căsătoriei, pronunţă urmâtoriul cuvent: „Prea înălţate Doamne, „Când adunările mume ale ţărilor surori cuprinseră întră cele patru memorabile puncte şi dorinţa nestrămutată de » dobândi pentru România un Principe de viţă regală, densele reflectau cugetarea intimă » naţiune! întregi. „Atâtea sbuciumărî sebulre, a tâte» amari suferinţe, împlântaseră adâoc în inima poporului convicţiunea că făă o dinastie ereditară, aşezată mai presus de toate luptele arzătoare ale partidelor, nu era mântuire pentru România. „Când dată, la Aprilie 1868, constituenta proclamă augustul nume al Măriei Voastre eşit din scrutinul popular, un strigăt de fericire se rădică de la un cap seterel la altul şi un soare ras, binefăcător încălzi România sdrobită. „Dorinţelor îndeplinite rea! lipsea, Prea înălţate Doamne, consacrarea atât de viu aşteptată a căsătoriei Măriei Voastre. Acest net atât de însemnat pentru naţiunea întreagă frăvărşindu se de Măria Voastră, se primeşte astăzi da toţi Românii cu entusiasm şi fericire. Ei văd în dânsul chezăşuirea unur viitorii străluciţii şi consecruţiunea definitivă a principiului atât de dosit al stabilităţi. „Prea augustă Doamnă, „România e mâodia de a vă prenumera între copiii ei. „Moştenitoare a virtuţilor şi a graţiilor strămoşeşti, poporul român fundeze în Măria Voastră cele mai marre speranţe. Sunteţi chlemati a alina multe dureri, a îndulci multe suferinţe. „Sub mână vă bine-făcătoare se va adăposti un popor întreg. Veţi şti să fiţi geniul protector al patriei, şi naţiunea va bine-cuventa sosirea Măriei Voastre pa pământul României şi augusta alegere a Suveranului ei. „Luând act istaeii, în faţa Corpurilor constituite ale ţărei şi în faţa poporului, de căsătoria Măriilor Voastre, vă urezu Prea înălţate Doamne, şi Prea Înălţată Doamnă, toate fericirile ce vă poate dori o adevărată inimă de Român, câci soarta patriei e strâns legată de dinastia Măriilor Voastre şi fericirea Suveranilor Iubiţi se revarsă întotdeauna asupra popoarelor ce sunt chtemaţi a administra. „Să trăiţi Măria Voastră! „Să trăeascâ Doamna Românilor!“ Al. S. răspunde la acest cuvent astfel şi: „Sunt foarte mult mişcat de frumoasele cuvinte ce ne- aţi adresat. Nu vă pot destul exprima mulţumirea mirael Mele vădind cu câta bucurie şi entusiasm căsătoria Mea au fost aclamată de capitala României, ca şi de ţara întreagă. Aceste expresiuni atât de unanime şi spontanee constitue încă o nouă dovadă de iubirea, da devotamentul ce au Românii pentru dinastia lor. Sper că aceleaşi simţimente au să se restrângâ şi asupra consoartei Mele, care, cu curaju, au primit ca să împărţască a se devota cu mine pentru marea misiune ce poporul român ’mi-au încredinţat!“ A doua ,, la 13 Noemvrie la 1 ora după ameatră, s’au presentat MM. LI. delegaţii tutiror judeţelor, carii prin D. Gusti Primarul Iaşului au esprimat în parte felicitările lor, pentru căsătorie, prin următorul cuvânt: Măria Ta. „Astaeri când o stea de pe Rin vine sus împreune cu luceafărul Dunărei, România în vestminte de serbâtoare, se prezintă cu un pas mai sigur şi mai mare înaintea tronului MM. VV., susţinută de o îndoită solicitudinea: solicitudinea priurnă ce Măria Ta ai arătat pretutindene pănă acuma şi solicitudinea de bunătate pe care M. S. Doamna Elisabeta vine a o alătura cătră acea a prea ilustrului seu soţu. „Aureola de fericire care străluceşte pe frunţile MM. VV. se revarsă deja asupra destinaetelor patriei române, poporul întrevede într’o întinsă depărtare un şir de moştenitori (horeai) în care fii susţinuţi de virtuţile părinţilor şi tari de tradiţiunile trecutului se înainteze cătră tn mândru viitoru, strămoşasca Românie liberă, tare şi glorioasă. „Măria T., prin delegţiuneîe tuturor judeţelor, oraşelor şi comerciuîuî, primiţi suntimentele de devotamentul nostru cel mal profund, sentimentele de fidelitate, sentimentele de umorii pentru Domnul şi Doamna Românilor, în care am pus speranţa dinast'eî şi a prosper ţâţe! noastre, cetâ buquetul de nuntă, pe care ţara înbrugâ cu entusiasm şi alegreţă îlă presintă junilor consorti suverani. Bătrânii mo3tri credeau c& vocea unui întreg popor înduplecă chiar voinţa lui Dumnezeu. Fie dară bine venită între noi augusta Principesă care astăzi »,doară tronul României ! Fie ca pentru Măria Ta ca şi pentru noi albina reapânditoare de dulceaţa ca albina Carpaţilor şi a Dunărei noastre! Dumnrelea să protagă România sub auspiciele MM. VV. Să trăească M. S. Carol I şi M. Sa Domna Eliasbeta, mirii României ! Măria Sa Domnul a răspuns DD, membri ai deputaţiunilor judeţene şi comunale prin următorul cuvântă: „Domnilor, „Mulţumesc judeţelor şi comunelor cara v’au trămia să’mi adresţi urările ţerei; ve mulţumesc D vostre pentru că, spre a’mî face aceste felicitări, aţi făcut un drum atât de depărtat în curând, împreună cu Domul, ne vom exprimi mulţumirile noastre în în însuşi judeţ de şi comunele D-vonstro, mulţumiri care le datorim ţerei pentru aventul cu care au salutat căsătoria Noastră. „Sunt ferice de a vedea că representantul sentimentelor ţerei este Primarul oraşului Iaşii, a doua Mea reşedinţă, şi care asăţii, pe lângă Mine, va fi iubită şi da Doamna României. „încă odată vă mulţumesc ” lor! „Să trăească judeţele! „Să trăească comunele!“ Camera deputaţilor, îndată după constituirea sa, au procedat la facerea unei adrese de felicitare pentru MM. LI. Domnul şi Doamna Românilor, care au fost votată în unanimitate şi cu cel mai viu entusiasm. Duminica trecută la oară după ameantă, toţi deputaţii s’au presentată la palatul domnesc unde au fost primiţi în sala tronului de MM. II. Domnul şi Doamnu. D. Grigore Balşu, vice-preşedintele Camerei, a rostit în numele deputaţilor, următoarele cuvinte : „Măria la, „Adunarea deputaţilor, în faţa cerbărei generale a naţiune!, pentru augusta căsătorie a Măriei Voastre, înainte de a procede la orice sită lucrare, se grăbeşte a ve presenta felicitările sale cele mai sincere. „Consolidarea dinastiei pe care Român’i ’şi-au alea, ca fundament al instrucţiunelor lor politice, este obi actul preocupaţiunel cel m ne dormite a reprisentanţilor mţiunel; nemărginită este dară bucuria Adunărel deputaţilor rând v'ne aatâţiî a depune omagele sale cele moi respectuoase cătră ilustra ce v’aţî aleau.A MPrea înălţată Doamnă, „Naţiunea prin representanţii sei, salută cu entusiasm buna Voastră venire pe pâmântul României! „Blândeţa şi bunătatea ce se revarsă în jurul Mătrieî Tale V’au atras deja smoarea poporului, El pre