Radical, aprilie-iunie 1993 (Anul 4, nr. 587-649)

1993-04-01 / nr. 587

DIAN INDEPENDENT* SIBIU Păcăleala cea mare S-a simțit nevoia și unei zile închinate pă­călelii. Cel pu­tin, la noi, e ținută la mare preț și asta spune mune. Nu este păcăleală fără păcălitori și păcă­liți. Problema e în ultimă instanță, una de proporție: Cu­i sunt din unii și cîți din alții? Cei mai mulți se simt păcăliți: bunăoară, cei care au votat, și acum li se arată un deget scos printre altele două, sunt înșelați de cei in care au investit încredere; cei schilodiți în Re­voluție­ se simt părăsiți în idealurile pentru care au ieși­t în stradă; cei rămași pe drumuri, fără slujbe, se trezesc „trași pe sfoară“... de cine? (economia de piață, guvern, privatiza­re?); cei amenințați cu șomajul și într-o veș­nică hărțuială psihică îi urăsc pe cei ce con­duc destinele întreprinderii; artiștii, obligați să-și astîmpere foamea, stat frustrat, de com­promisurile făcute pentru existența biologică. S-ar părea că majoritatea sunt păcăliți și că peste toți planează MARELE PĂCĂLITOR. Dar poate că problema se pune și în termenii unei tragedii grecești în care toți pînă la urmă sunt păcăliți. Exemple există. „Odiosul“ nu și-a luat cacialmaua vieții, la Tîrgoviște, după ce 25 de ani îmbrobodise o țară? Petre Roman nu a fost păcălit? Dar privatizații care tună și fulgeră împotriva legislației cei dezavanta­jează? Atunci, statul cel mai bun e cel care di­minuează marja de păcăleală Sau, o reduce la o glumă bună, ca între prieteni. Lucia,, FILIP j Bună dimineața, bună ziua, bună seara. De azi intr-o lună va fi, de fapt, MAREA PĂCĂLEALĂ Afacerea dulce Dacă n-a putut să stirpeas­­că din fașă corupția. Puterea a hotărât să o stirpească a­­cum, cind, ajunsă la maturi­­ate, va da mult de furcă generoaselor intenții de ulti­mă oră. Decit deloc, mai bine mai tirziu... Dificultatea de­mersului s-a demonstrat chiar din încercarea de a se face lumină în „afacerea zahăru­lui“, începem, așadar, de la Z (zahăr) și sperăm să ajun­gem la A (ape minerale). După ce s-au tras nenumă­rate semnale de alarmă, a fost sensibilizat, în sfîrșit, guvernul, care prin domnul Ion Honcescu, șeful Corpului de Control al primului mi­nistru Văcăroiu, înaintează o documentație generalului Ion Eugen Sandu, ministru de Interne, prin care acesta es­te poftit să stabilească cine ne-a dus cu zăhărelul de China și în ce măsură a fost periclitată sănătatea neștiuto­(continuare ia pag. • IlI-a) Mihai BRATU ȘOMAJUL...LA RECE Deși astăzi este 1 aprilie, anul de grație curent, da­tele de mai jos sunt, din pă­cate, cît se poate de reale și nu prea îmbucurătoare. La Direcția Muncii și Pro­tecției Sociale Sibiu scrise 19 089 persoane sînt în­(din care 11 009 femei) fără loc de muncă. Din acestea 13 659 (7 699 femei) sunt șomeri, 4 230 (2 766 femei) beneficiază de alocație de sprijin, 570 (242 femei) sunt suspendați de la plata ajutorului de șomaj și a alocației de sprijin și 630 (302 femei) sunt aflate în e­­vidența DMPS fără a face însă parte din categoriile de mai sus. La o populație ac­tivă de 242 500 rezultă o ra­tă a șomajului de 7,87 la su­tă, sub media pe țară care este de 9,4 la sută. Pe categorii de pregătire profesională: muncitori: șo­meri — 12 858; beneficiari de alocație de sprijin — 4 068; suspendați la plata a­­jutorului de șomaj și a locației de sprijin — 538; al­­­­te persoane aflate în eviden­ța DMPS — 295; cu studii medii: șomeri — 452; benefi­ciari de alocație de sprijin — 153; suspendați la plata aju­torului de șomaj și a aloca­ției de sprijin — 18; alte persoane aflate în evidența DMPS — 7; cu studii supe­rioare; șomeri — 349; bene­ficiari de alocație de sprijin — 48, suspendați la plata a­­jutorului de șomaj și a aloca­ției de sprijin — 14. O statistică a DMPS Sibiu ne arată că din totalul de șomeri de mai sus 6 507 (a­dică 34 la sută) sunt tineri sub 25 de ani. Dintre aceștia 3 763 au școală profesională, 2 729 sunt tineri cu studii me­dii și 15 cu studii superioare. Majoritatea acestora din ur­mă o reprezintă ingineri și în special Ingineri TCM. Aceste cifre, seci, nu pot reflecta însă dramele ce se ascund în spatele lor. Natalia DROG Punînd țara la cale , Foto: R, BÁLINT Locuri de muncă disponib­le Total — 115­ Din care 10 dulgheri, 10 asfaltatori, 10 betoniști, (pentru Trustul de Drumuri și Poduri Cluj Na­poca — Șantier Sibiu); 5 șo­feri (RA­TURSIB); 5 tinichi­gii, 5 zugravi vopsitori, 4 mozaicari, 3 instalatori apă canal, 4 electricieni, 3 lăcă­tuși (pentru SC IMSAT SA Rm. Vulcea — Filiala Mediaș); 5 tîmplari (SC IDEAL SA Mediaș); 9 țesători (SC STARTEX SRL Biertan); 2 ingineri electromecanici (SC FELAM SA Mediaș); 14 asistenți medicali (Spitalul municipal Media­ș); 15 lucrători prin așchiere, pre­10 sculeri matrițeri (SC EMAI­LUL SA Mediaș). Anul , (CCIL) Nr. 587 Joi, 1 Aprilie 1993 20 lei Ce fel de om e regele MIHAI I? Toată povestea aceasta ținut însă pînă cind C­arol a al 11-lea a trebuit să abdice, iar în locul său a venit Mi­hai I, in a doua domnie (1940 —1947). Pînă atunci se remar­case în școală, prin „inteli­gența și energia“ sa și prin faptul că „era precoce în unele privințe“ (A. Gouki Lee). Dar tot atunci cind și-a început el a doua domnie, Conducător al Statului a de­venit Generalul Ion Antones­­cu (devenit în scurt timp Ma­reșal). Personalitate extrem de puternică și un talent mi­litar de natură genială, Ma­reșalul Antonescu a să-l domine pe tînărul căutat Mi­hai, care era încă un adoles­cent. Pentru Mihai acești ani (1940—1944) au fost ani­i de suferință. Dar tocmai su­ferința s-a maturizat rapid și i-a dezlegat acea parte a personalității orientată spre politică, spre implicarea per­sonală și necondiționată în soarta poporului. Aceasta se vede limpede din dialogul decisiv pe care l-a avut cu Mareșalul Antonescu la 23 august 1944, reprodus de is­toricul francez Jacques de Launay în lucrarea: „Mari decizii ale celui de-al doilea război mondial". Regele: „De luni de zile colaborez cu opoziția pentru a-mi salva ța­ra. Dumneavoastră, o știu bi­ne, mă luați drept un­eorii. Românii mei vor decide. Dar dacă dumneavoastră conside­rați că eu stat un trădător, veți fi decepționat. Eu vreau să salvez țara (strigă și bate cu pumnul la masă) și nimeni nu mă poate împiedica!" — An­tonescu: „Maiestatea voastră este tînără și lipsită de expe­riență!“ Regele: „Vă înșelați! Suferința este o experiență!“ în aceste condiții a avut loc­ actul de la 23 august 1944, ordonat de Regele Mihai și executat de Armată. A fost o lovitură de­ maestru, care a scutit țara de a fi teatru de război. Mihai I a fost bi­­ne intenționat cînd a con­dus-o. Din nefericire, dacă a scăpat de naziștii germani nu a reușit să scape și de bolșevicii sovietici. Din 1944 pînă în 1947 s-a împotrivit pe toate căile instaurării comu­­­nismului la noi, inclusiv prin ,greva regală“. Dar sovieticii erau prea puternici și Occi­dentul ne dăduse pe lor Regele a luptat pînă mina ce a rămas realmente singur, doar cu mama sa. La 30 de­cembrie 1947 a fost forțat să părăsească tronul. Gh. Gheor­­ghiu Dej și Dr. Petru za (care avea pistolul în Gro­bu­zunar) le-au cerut să plece. Regele a voit să-i aresteze pe loc dar firul telefonic era tăiat, iar cînd a strigat de la fereastră la soldații de gardă, s-a văzut privit de niște sol­dați necunoscuți, aduși de comuniști să i înlocuiască pe cei de încredere. Regele era realmente prizonier la acel moment, de aceea abdicarea sa, semnătura smulsă, stat fără valoare, pentru că nu s-au făcut în condiții norma­le, iar poporul nu a fost în­trebat. în cei 7 ani ai celei de a două domnii, Regele Mihai I s-a dovedit un om de carac­ter, dintr-o bucată. Pe lângă tehnician, devenise un mare politician, reușind să­­ dea o lovitură teribilă lui Hitler. S-a împotrivit naziștilor, s-a împotrivit comuniștilor. Nici un rege european nu a reu­șit atît de mult ca el. Au urmat 45 de ani de suferință la exil. A cunoscut sărăcia. A ajuns să vîndă în piață, ca să-și hrănească fa­milia. „Am cumpărat o var­ză de la un rege!“, spunea o cumpărătoare din Apus. Tot timpul a fost cu gîndul la poporul său, c-a trimis me­saje de încurajare. A refuzat orice compromis cu comuniș­tii. Ce fel de om este Regele Mihai I? Este un om care a suferit mult și care înțelege deci suferința oamenilor sim­pli din popor. A cîștigat mare experiență a vieții. Es­­­te pe cît de drept și cinstit, pe atît de modest. A fost iu­bit de Armată, care i-a as­cultat ordinele de la general la soldat, fără excepție. A dovedit mereu bun simț și fler politic. Este curajos și prudent, echilibrat și energic. Are o credință nestrămutată în Dumnezeu și o dăruire to­tală pentru poporul său. Es­te un om care prezintă ga­ranția că va uni poporul în aceste vremuri tulburi. „Ro­mânii mei vor decide!“, spus el. Să decidă spre bl­a­nele patriei! * Prof. Dr. Anton MOISIN

Next