Radical, iulie-septembrie 1993 (Anul 4, nr. 650-715)

1993-07-01 / nr. 650

pas­ CLĂDIRI CREȘTINE ÎNFRÂNAREA Nu întotdeauna porni­rea spre acțiuni diferite se consimte în alergare. Sunt cazuri recunoscute în con­tinuare și sunt cazuri de o­­prire prin înfrânare. Ase­menea intervenție poate a­­duce la vremea ei oprirea de la un rău și înlăturarea unor eventuale necazuri. Această înfrânare poate fi recunoscută ca o necesi­tate: 1. Ce este înfrânarea? Este puterea stăpânirii de sine prin oprirea de la orice plăcere dăunătoare, este acțiunea de reținere prin cumpătare de la tot ce dăunează pe creștin atât sufletește cât și trupește. Cel înfrânat se abate prin voința lui de la tot ce poa­te fi nefolositor pentru el. 2. Binele înfrânării. Acest bine poate fi de două feluri: Prin înfrânarea sufle­tească se oprește mintea de la gânduri rele, inima de la dorințe pătimașe voința de la săvârșirea pă­și­natelor de tot felul! Prin înfrânarea trupeas­că se înlătură mâncarea consumată peste măsură, băutura tăriilor amețitoa­re, deprinderea nefolosi­toare a fumatului și săvâr­șirea unor păcate trupești în afară de Taina Cununi­ei. 3. Texte biblice: „Pentru nesaț mulți au pierit, iar cel înfrânat își va spori viața" (Intel. Sh­­rah, 37, 34). „Oricine se luptă se în­frânează de la toate" (I Co­rint, 9, 25). „Dacă nu greșește cine­va în cuvânt, acela este bărbat desăvârșit, în stare să se înfrâneze în întregi­me“ (Iacov, 3, 2). Concluzii. Înfrânarea are ca efect binecuvântat pacea sufle­tească și sănătatea tru­pească. Numai cel înfrânat poate fi socotit stăpân pe sine. Înfrânarea omului se a­­seamănă cu mergerea înce­tinită a unui autobuz cu călători, când acesta trece pe lângă prăpastia stân­­coasă a drumului de munte. Pr. I. BUTA Buletin meteo Vreme răcoroasă cu ce­rul mai mult noros, tem­porar vor cădea ploi și a­­verse de ploaie însoțite de descărcări electrice. Vântul va sufla în general slab. Temperatura minimă va fi cuprinsă între 8—11 grade iar cea maximă între 18—20 grade. Meteorolog de serviciu. Vie ȚIBAN Viscolul prigoanei peste mănăstirile bazi­li­ta­ne greco-catolice Ing. TAMAIAN GHE din Baia Mare, GHEOR- direct al celor relatate, martor ne-a trimis un interesant material intitulat: „Mănăstirile bazili­­tane ardelene la 1948, înainte și după". Vom relata aici par­tea privind prigoana. Subti­tlurile ne aparțin. 1. Un evreu distruge comoa­ra mănăstirii. Bazilitanii au avut mănăs­tiri in Ardeal la Bixad, Moisei, Obreja, Cluj și Nicula. Cea mai importantă a fost la Bixad, nu numai prin numărul viețuitorilor ei (cea mai mare din Transilvania), ci și prin ponderea ei culturală; avea o tipografie bine pusă la punct, bibliotecă etc. Biblioteca era de mare valoare, având foarte multe manuscrise in original și copii după manuscrise da­tând de dinaintea apariției ti­parului, cărți în slavonă și la­tină etc. „Toate cele de mai sus, în decembrie 1948, sub di­recta supraveghere a lui Wais (evreu de origine), au fost stropite cu benzină și petrol și au ars în curtea mănăsti­rii. Cine mai poate recupera ceea ce s-a distrus prin foc? Nimeni. Cine mai poate eva­lua valorile colosale pierdute pentru totdeauna? Nimeni. A­­ceastă soartă au avut-o toate valorile, nu numai cărțile, atât la Bixad cât și la toate celelalte mănăstiri, episcopii și teologii“. 2. Cu pistolul la călugărie. Încercări de infiltrare a Secu­rității. Cu doi ani înainte de lovi­tura contra Bisericii Române Unite (din 1948), au fost in­filtrați oamenii Securității în toate mănăstirile, din care am să dau doar două exemple și anume: — Un cetățean de circa 30 de ani s-a prezentat la sfârși­tul lunii octombrie 1948 Bixad, cu cerere de a fi pri­m­ mit călugăr, spunând că este basarabean, că vrea să treacă la catolicism, să fie călugă­rit și să rămână în România, la care fratele L. i-a atras a­­tenția superiorului mănăstirii că respectivul nu are accent moldovenesc (basarabean), ci accent ardelenesc. Păr. Mari­na, superiorul mănăstirii, i-a cerut fratelui L. (numele lui complet ne-a fost dat în scri­soarea însoțitoare a acestui material, dar nu în text, de aceea nu-i dăm decât inițiala ( n.n.) să vadă ce „hram" poartă. Acesta verificându-i ranița a găsit în ea între alte­le un pistolet, în genul celor folosite astăzi de polițiști și 3 încărcătoare pline cu cartușe. Fratele L. l-a chemat pe așa­­zisul basarabean, i-a arătat cele trei încărcătoare cu car­tușe și le-a aruncat în valea morii, iar pistoletul i l-a dat, după care cetățeanul a plecat imediat. La două săptămâni, fratele L. a fost chemat la ar­mată, fiind primul înlătu­rat din mănăstire.­­ Un al doilea infiltrat în mănăstire de către Securitate — căruia nu-i dau numele, trăiește printre noi. După ie­șirea din mănăstire a avut funcții și beneficii materiale mari, a fost chiar asesor popular, deși fără pregătire școlară, cu care ocazie a fă­cut și prostii ca să fie pe pla­cul stăpânirii. A avut avanta­je materiale dar fericire nu. Prof. dr. Anton MOISIN 7,00 TVM. Telematinal. 10, 00 TVR Iași. 11,00 TVR Cluj- Napoca. 12,00 Film artistic, „Navarro Bancnote însângera­te" (Franța, 1990). 13,30 Dese­ne animate, „Diplodo“. 14,00 Actualități. Meteo. 14,15 Ora de muzică. 15,00 Trasee și po­pasuri de vacanță. 15,30 Tele­­școală. 16,00 Actualități. 16,05 Repere moldave. 16,35 Repere transilvane. 17,05 Magazin în limba germană. 18,05 Poves­tea vorbei. 18,35 Tele­ discul muzicii populare. 19,00 Itine­rare spirituale. De la Troia la Bizanț. 19,30 Desene ani­mate. „Pinocchio“. 20,00 Ac­tualități. 20,35 Rosturi, rostiri. 20,40 Sport. 20,45 Film serial, „Dallas“, ep. 245, 21,45 Re­flecții rutiere. 22,00 Microre­­cital Marina Florea. 22,15 Stu­dioul economic. 23,00 Actuali­tăți. 23,15 Confluențe. 24,00 închiderea programului. Redactor responsabil de număr EUGEN SAUCHKA ai — RADIGAE Anul IV, nr. CCIL/650 THOMAS ALTEM­BERG­ER -un primar al Sibiului... După ce vizitasem cetatea Reutlingen, unde s-a născut ti­pograful Theobaldus Griffius (cel care înființase tiparnița sibiană în 1528), ne oprim la Ulm, să admirăm celebra ca­tedrală gotică din al XIV-lea veac, pornim apoi spre Augs­burg, cetatea lui Holbein Fugger, în care a poposit lan­și ca de Hunedoara și umanistul sibian Nicolaus Olahus, cem apoi prin München tre­pe urmele atâtor oameni de sea­mă de la noi și, prin Salzburg, cetate ce-o asemănăm mereu în vis... cu Sibiul și, ne o­­prim la Viena ... orașul mu­zicii. Viena cu nenumărate monumente, palate și muzee ... cu oamenii și farmecul ei. în centru, o clipă, ne urcăm în impresionantul turn (ade­vărată dantelărie iu de la Domul Sf. Ștefan piatră) din veacul XIV. Aici, aproape de cer visam ... parcă se văd ur­mele oamenilor lui Mircea cel Bătrân și Alexandru cel Bun, ale lui Iancu de Hunedoara și Matei Corvin, Vlad Dracul cu fiul său Vlad Țepeș, ale sibi­­enilor Nicolaus Olahus înso­țind pe regina Maria (după dezastrul de la Mohăcz) Georg Reicherstorffer, ale oa­șt­­enilor lui Mihai Văd familia domnului Viteazul. Țării Românești Radu Șerban (mort și îngropat aci în dom), ai solilor lui Matei Basarab și Vasile Lupu, Gheorghe Ștefan și Petru Șchiopul, oamenii lui Șerban Cantacuzino și Brân­­coveanu, ai lui Cantemir și pe Alexandru Ipsilante. Se văd dureroasele urme ale lui Horea, apoi Inocențiu Micu, Samuil Micu, Petru Gheorghe Șincai, Ioan Maior, Piua­­riu Molnar, urmele lui Gheor­ghe Lazăr, Dinicu Golescu, A­­vram Iancu, George Barițiu, Alexandru Papiu Ilariu, Ion Godru Drăgușanu. Se-aud pa­șii lui Eminescu și șoaptele Veronicăi Micle, ai lui Blaga, Enescu, Aurel Vlaicu, Octavi­­an Goga și­ atâția iubitori de neam și făcători de bine ... Cobor din turnul Domului și mă cufund în vremuri apu­se ... Caut vechea universitate, unde în veacul XV, sosit din Transilvania, urmat-a cursu­rile, cel care va ajunge om de vază în Sibiu, cu influen­ță covârșitoare în dezvoltarea cetății din punct de vedere administrativ-politic, al co­merțului și jurisdicției, învă­țatul care va realiza renumi­tul CODEX ALTEMBERGER... Se spune, că, Thomas Al­temberger s-ar trage dintr-o familie­ de mineri de prin Baia de Criș din Munții Apu­seni. Altemberger urmează din 1453 Facultatea Artelor Libe­re a Universității din Viena, obținând titlul de bacalaurea­­tul, iar anul următor titlul de magister. în 1454, la cursuri are coleg și pe Johann Ren­­del, parohul de la Biserica Neagră din Brașov (omul care va juca un rol nefast în tră­darea și prinderea lui Vlad Țepeș, 1462). Altemberger, în 1460, este procurator al națiu­nii, la facultatea din Viena, an în care se înscrie și la drept, obținând încă un titlu de bacalaureatul. In 1464, încă exercita funcția de procurator. Din 1469 se stabilește la Si­biu până în anul 1486, vreme în care ajunge la cele mai înalte funcții: consilier muni­cipal 1469, primar al Sibiului 1470—1480, jude regal 1481— 1491. Altemberger trăiește în pe­rioada marilor frământări ce a zguduit Europa: .. .arderea pe rug a Ioanei d’Arc 1431; în Italia începe dominația fami­liei de Medici 1433; Carol al VII-lea cucerește Parisul 1436; marile bătălii-cruciade de la Varna și Kosovopolje unde au participat Iancu de Hune­doara și Vlad Dracul 1444— 1448; luptele lui Scandenberg; cucerirea Constantinopolului de către Mahomed 1453; ma­rea victoriei asupra turcilor, condusă de Iancu de Hune­doara la Belgrad în 1456; vic­toria lui Vlad Țepeș în 1462 și Ștefan cel Mare în 1476; bătălia de la.. Câmpia 1479; ocuparea Ciprului Pâinii de către Venețieni în 1489; vre­mea marilor ravagii făcute de ciuma ce a bântuit în anii 1444, 1456, 1479, 1489... A cu­noscut însă, în arte și bucuri­ile Renașterii: lucrările de la Santa Maria del’Fiore 1431; realizarea Palatului Pitti la Florența, de Bruneleschi 1440; descoperirea epocală în lui Gutenberg, tiparul cu b­­a­tere mobile și presa de impri­mare 1440; construirea Cape­lei Sixtine 1473—1481; desco­peririle geografice ... Bartolo­meu Diaz ajunge la Capul Bu­nei Speranțe 1488; lucrări ale marilor pictori: Holbein cel Bătrân, Hieronymus Bosch, Boticelli, Leonardo da Vinci și mai ales din perioada cât stă la Buda 1486—1491 la curtea regală, prin consultarea monumentalei Biblioteci Cor­­viniana. Primo CESARI (va urma) : 1 * *"***^L í­I­­S /S JT \\ IOf". 7*78*" * '*^3,­­1%\ V. A "'rs***’**' ’ ’ ►Vi­­ L. • * Ho »“««t. Vedere izometrică a casei lui Thomas Altemberger TELEVERIÍE-JRI • Emisiunea-concurs „Cine (atenție la virgulă!), a fost prezentată de un reputat a­­nalist al proverbului „Cine nu muncește, nu greșește“, în cadrul educativ al programu­lui „Porii Europei“. • De câte ori are ocazia, dl. Graur, ne atrage atenția asu­pra îndemânării fotbaliștilor noștri. Acum, în cadrul emi­siunii „Football-ismul, acest modus vivendi“, în pauză, vom urmări câțiva pași de muzică populară, pierduți o vreme din vederea urechilor noastre, într-o elevat­ adecva­­tă prezentare făcută de d-na Marioara M., în emisiunea de mare trecere „Folklorul vechi, nou și intermediar (de trece­re)“. AZAZEE IMMNfil­m­m C ¥ Redactor șef: Traian Suciu • Secretari redacție: Ioan Rodean, Eugen­y Ommfim str. L. Brukenthal nr. 2 Sibiu, ~k­m — telefoane: 41 81 08. 41 59 98. Săuchea • Redactori: Lucian Filip, Marius Gheorghiu, Andrei Ileni, Ștefan Mihai • ISSN 1220 — 8124. Tiparul: POLSIB S.A. Sibiu.y­­ootetNotNi • mo 4,52,0, 4,8118 «prefix 092)

Next