Radical, octombrie-decembrie 1993 (Anul 4, nr. 716-1029)

1993-10-01 / nr. 716

Pag, 8 E toamnă, iar muzeele au lăsat în urmă o perioa­dă de vârf primind peste vară cel mai eterogen pu­blic posibil, confirmând ce­ea ce scria Malraux: „Muzeul a înlocuit Palatul și Templul, turiștii, pele­rinii, simțindu-se obligați să-l viziteze în călătorii­le lor“. Din 18 mai, ziua interna­țională a muzeelor, au tre­cut pragul Muzeului Bru­­kenthal peste 25 000 de vi­zitatori, copii și adulți, ro­mâni și străini. O aseme­nea „stagiune“ de vârf a fost onorată prin vernisa­rea a nu mai puțin de ze­ce expoziții care au pro­bat din nou bogăția, vari­etatea și valoarea colecții­lor baronului Samuel von Brukenthal, frumusețea a- Un muzeu pentru toate anotimpurile­ chizițiilor mai noi, tradi­ția legăturilor cu muzeele din țară și străinătate, Mu­zeul Brukenthal fiind, în continuare, un punct nodal în acele „coridoare cultu­rale" între Europa de Vest și de Est, dovadă a perpe­tuei noastre racordări la ideea europeană". E toamnă și muzeul es­te mai puțin animat, mai „al nostru“ invitând la în­tâlnirea, la reîntâlnirea poate, cu marea pictură u­­niversală, cu fastul și pa­tina argintăriei din saloa­nele baroc, cu nostalgia u­­nui album de familie din operele artiștilor transil­văneni, cu­­ palpabilitatea exponatelor muzeelor de istorie și istorie naturală, cu ineditul expozițiilor de­ja în pregătire. A cunoaște Muzeul Brukenthal înseam­nă să-ți oferi noi și noi ar­gumente pentru depășirea ideii unui naționalism în­gust dar și al unui even­tual complex de margina­­lizare. A simți dorința de a pătrunde în lăcașuri ce stau parcă în afara timpu­lui, înseamnă permanent unei să răspunzi nevoi a­­dânci de credință în pere­nitatea lucrării omului în­tru eternitate. Natalia DELEANU tinde-i lege... Legea privind DREPTU­RILE DE AUTOR, propusă de dl. Petre Sălcudeanu, ministrul culturii, NU A RESPECTAT procedura le­gală. Dl. ministru Sălcudea­nu a primit din partea parlamentarilor RECO­MANDAREA SA Respec­te LEGEA, dacă dorește ca „Legea dânsului“ să fie luată în seamă. (D.I.B.) PARLAMENTARI GERMANI LA SIBIU {urmare din pag. 1) coaliției GDU—CSU, șeful de­legației. Vizita la Sibiu a înalților oaspeți germani se înscrie intr-un turneu de do­cumentare în România, în ca­re au fost cuprinse orașele: București, Timișoara, Sibiu, Brașov, pe perioada 27 sep­tembrie — 2 octombrie a.c. La primirea oficială, care a avut loc la Cercul Militar Sibiu, au luat cuvântul: dl. prefect Traian Muntean, dl. primar Sorin Șerbu, dl. Romeo Trifu — președintele Consiliu­lui Județean și dl. N. Popes­­cu, vicepreședintele Camerei de Comerț și Industrie Sibiu, care au răspuns întrebărilor delegației germane vizând problemele de privatizare în domeniul industriei și agri­culturii județului, a colora­turii politice în administrația locală și bineînțeles a compe­tențelor ce îi revin. în jurul amiezii oaspeții s-au întâlnit cu reprezentanți ai Bisericii Evanghelice și Forumului De­mocrat German Sibiu. Repartiții La nivelul municipiului Si­biu, sunt 13 000 de cereri de locuințe. Pentru repartizarea acestora a fost alcătuită o co­misie formată din șefii celor 5 comisii din cadrul Consi­liului Municipal și 2 func­ționari ai Primăriei Sibiu. (C.P.) Bl — RADK3AK Economia de piață Contabilitatea agenților economici înregistrări contabile /<iala de contabili­tate nr. 6­30. 08 Nr. crt­­ EXPLICAȚII > SIMBOLUL CONTURILOR 1. Se înregistrează amortismentul lunar 2. Se suplimentează fondul de investita­r­C SUMA 500 110 1­ 5.00 ~ 477 ~ 716 125.000 »•< Anul IV, nr. CCIL/716 PAC — Conferință de presă Buget de exterminare Speranța de viață la naște­re a fost la sfârșitul anului 1990, de 69,50 ani. Rata mor­talității infantile, la sfârșitul anului 1992, a fost de 23,4 la mie, în condițiile în care în statele occidentale rata a fost de 8,9 la mie. Am oscilat în ultimii ani de la ultimul la penultimul loc în Europa, în România se moare neper­­mis de mult. O investiție așteaptă Invenția domnului inginer Pădurariu Aurel se numește PRESS-FISH și face obiectul dosarului OSIM nr. 148834, din 26.11.1991. Domnul Pădu­rariu socotește că invenția dânsului este de foarte ma­re importanță. De ce? Pen­tru că este vorba de prima momeală de pescuit arti­ficială din generația a treia, care se compor­tă ca una vie. Pentru prima dată în lume sunt depășite posibilitățile hidrodinamice ale apei. Este prima momea­lă artificală reglabilă în func­ție de condițiile din teren,­­a­­dică viteza curentului apei, temperatura apei, sortimentul de pește care este pescuit. Domnul Pădurariu a lucrat șase ani până a reușit să re­alizeze și să experimenteze prototipul Press-Fish-ului. No­utatea acestei momeli constă în faptul că peștișorul din PVC plastificat și pictat în culori vii, execută oscilații sponsori ample și viguroase foarte ase­mănătoare mișcării unui peș­tișor viu, aflat în mare pani­că. Prototipul a fost foarte greu de obținut deoarece mișcarea laterală se realizează prin combinarea a două fenomene fizice, care nu lucrează îm­preună decât dacă sunt înde­plinite anumite condiții de formă, profil, material, forță etc. Cel mai mare volum de muncă i-a cerut găsirea condi­țiilor de compatibilitate in­tre cele două fenomene pe ca­re inventatorul, deocamdată, nu le dezvăluie. El dorește ca Press-Fish-urile să fie pro­duse la Sibiu prin SC ROM­­LET SRL, a cărei patron es­te. Necazul este că nu sunt bani suficienți pentru a pu­tea începe producția de serie. Dacă s-ar produce această mo­meală, inventatorul este con­vins că pescarii din toată lu­mea s-ar înghesui să o cum­pere. Beneficiile la export s-ar ridica, după estimația dansu­lui la suma de 2 000 000 de do­lari pe lună. Probabil dom­nul Pădurariu știe ce știe, da­că scontează pe această sumă, în momentul de față, pen­tru ca producția Press-Fish­­ului să înceapă este nevoie de 6000 DM pentru ca să se asigure protecția internațio­nală a invenției și 4 000 000 de lei pentru ca să intre în pro­ducție. Pentru aceste sume acordate, sponsorul ar urma să primească 10 la sută din suma obținută în urma vân­zării. Dl. Pădurariu ne­a atra­ge atenția că Press-Fidi-ul nu poate fi produs și oferit piețelor externe înainte de a fi protejat, deoarece face par­te din categoria invențiilor care își trădează secretul prin simpla comercializare. Suntem convinși că printre pescari se află și oameni „cu bani“ care­­ ar fi interesați de invenția domnului Pădurariu, pe care îl pot contacta la a­­dresa: Sibiu, str. Oncești nr. 15, pp. 5, telefon 44 68 78. Dan Ioan BOGDAN I Sală de contabili­tater nr. 7/30.08 Nr. crt SEPUCATU­­­­l SIMBOLUL CONTURILOR SUMA D­c­i.­­Se predau la magazie produse finite obțiiute la preț de înregistrare ‘ — 220 540 1.600.000 2. Se înregistrează diferențele de preț 221 540 -234.150 * -Facturarea produselor­­­­ finite •produse finite la preț de înregistrare -T.V.A. : 225 ” % 1888.000 220 430.32 1600.000 288.000 4. Diferența de preț - produsele facturate 226-------ifi 254.850 5. Expedierea produselor finite: - produse expediate - diferența de preț 600% 1 225 226 1.633.150 1.888.000­­ 234.030 6. Decontarea produciei 540 500 1.343. ISO 7. Încasarea contravalorii produselor vindute 310 600 1.888.000 8. Se soldează TVA deductibila . 1 4303/ 431.31 126.000 9. ~ Se calculează T. V.A. de plata 430.32 430.33 162.000 10.­­Se inchide contul de venituri 600 750 .....­­ ■ 254.850 (va urma) cc. Lenuța GELERIU Cheltuieli și... Repararea a 700 m de șo­sea costă 400 milioane de lei (este vorba de Șoseaua Alba Iulia — ieșirea spre Aeroport) ; începând cu 1 ianuarie 94, costul unui metru cub de apă pentru industrie va fi de 47 de lei ; întreprinderile si­­biene consumă la ora­­ actua­lă 65 la sută din apa potabi­lă. FINANȚAREA BUGETARA La finele anului 1992, mu­nicipiul Sibiu a vărsat la bu­getul statului 12 miliarde de lei, din care i s-a repartizat pentru 1993, o sumă de 300 de milioane de lei, ceea ce reprezintă 2,4 la sută din su­ma vărsată la bugetul cen­tral. Din această sumă 87 milioane au provenit doar de la buget, restul fiind din ve­nituri proprii. (C.P.) Să lucrăm cu cărțile pe față 'urmate din nap. E­­xistă ■ Trebuie să fim rea­liști, indiferent al cui este primarul ! Insă important este să vedem cât din aceste nemulțumiri reprezintă lucră­turi de culise, cât zvon, cât a­­gitație și cât din ele sunt rea­le . Trebuie să stăm de vor­bă cu factorii implicați în aceste reclamații ■ Trebuie să lucrăm cu cărțile pe față ■ înțelegem­­ să dialog civilizat și ducem un responsa­bil prin care am putea deza­morsa colportarea de bârfe ■ Sigur că sunt și neîmpliniri dar și realizări — sunt câte­va idei care s-au desprins la întâlnirea de săptămâna tre­cută a Comitetului Director al Convenției Democratice —­ Filiala Sibiu. (C.P.) Bazarul din Poliția T.P., făcând un con­trol de rutină pe trenul rapid 26, pe distanța Vințu de Jos — Sibiu. In 22 spre 23 sep­tembrie a.c., a depistat pe nu­mitul Nechifor Costică, de 36 de ani, din Adjud, str. Sal­câmului nr. 103, strungar la SC BRANCART SA din Adjud, jud. Vrancea și Petre Ionel, de 32 de ani tot din Adjud, str. Ioan Roată nr. 14, care aveau asupra lor 96 de microcalculatoare marca Sharp, 40 de adaptoare pen­tru rețea, marca SATELIT, nouă radiocasetofoane, ceasuri de mână cu cuarț, două ma­șini electrice de cusut. Toate aceste bunuri au fost cumpă­­părate din Ungaria și urmau să fie valorificate în Româ­nia, numai că toate au fost introduse în țară fără ca să se plătească taxele vamale. Rapidul 26 Cei doi au fost amendați și marfa găsită asupra lor, în va­loare totală de 770 000 de lei, a fost confiscată. (D.I.B.) Declararea averii la... Putere 5 porcine la guvern, 3 bo­vine în senat, 20 ovine în ca­meră, 2 cai (de bătaie) la pri­mărie, 10 alte animale în am­basade și cu Iliescu unspreze­ce, care-i și întrece! (C.P.)

Next