Radical, iulie-septembrie 1994 (Anul 5, nr. 1157-1220)

1994-07-01 / nr. 1157

Pag. 2 DOCUMENT SECRET Cotidianul comuniștilor francezi „L’Humanite" a pu­blicat un document secret al Ministerului Apărării din Rwanda în care etnia tutsie este calificată drept „prin­­cipal inamic". DERAIERI DE VAGOANE /N ELVEȚIA Șase mii persoane au fost evacuate din cartierul gării orașului elvețian Lausanne ca urmare a deraierii a două vagoane ce conțineau un produs toxic și exploziv. O NOUA STRĂPUNGERE Forțele nord-­yemenite eu efectuat o nouă străpungere a frontului la nord de citade­la sudistă Aden, în vreme ce reprezentanți ai beligeran­ților s-au întâlnit pentru pri­ma dată de la debutul con­flictului la New York. DOLARUL scade SIMȚITOR Dolarul a atins un record de scădere față nou de moneda japoneză: 99,10 yeni ,pentru un dolar. S.U.A. — ȚARA CU CELE MAI MARI DATORII America rămâne țara cea mai îndatorată din lume în 1993, cu un pasiv de 555,7 miliarde dolari. PREȘEDINTELE AMERICAN N-ARE BANI Cuplul prezidențial, Bill și Hillary Clinton ,au pus ba­zele unei fundații menite să colecteze fonduri care să le permită să facă față cheltuie­lilor de judecată în două a­­faceri în care cei doi sunt implicați. Șeful Casei Albe este silit să-și asigure astfel apărarea în cazul „Whitewa­­ter“ societate imobiliară in care a investit în urmă cu 15 ani precum și împotriva acțiunii intentate contra sa de o fostă funcționară Arkansas, care 1l acuză din de hărțuială sexuală, Paula Jo­nes. Suma de care are ne­voie președintele este de 2 milioane dolari. Ori, averea cuplului Clinton nu a fost decât de 1,6 milioane dolari. F.B I. AJUTA MOSCOVA FBI dorește să-și intensi­fice cooperarea cu forțele de poliție rusești pentru a com­bate crima organizată inter­națională, traficul de droguri și posibilitatea furtului de materiale nucleare .Louis Freeh, directorul FBI, înso­țit de responsabili ai agen­țiilor de poliție americane se vor afla la Moscova în peri­oada 2—5 iulie. Vor prezenta „propuneri concrete“ pentru intensificarea acestei colabo­rări. Bilo TURIM­ 21 — RADICAL Anul V, nr. 11 Inspectoratul Teritorial de Stat pentru Handicapați Una din marile proble­me pe care le-au avut românii după revoluție este problema handica­paților. Numărul acestora se pare că s-a înzecit în ultimii patru­­ ani, asaltul pe care ei îl fac asupra Inspectoratelor teritoriale a devenit o adevărată luptă din care de multe ori câștigători ies cei care nu ar trebui. Facem această specificare, deoa­rece în repetate rânduri am semnalat faptul că persoane lipsite de scru­pule încasează salarii pentru îngrijirea de bol­navi de gradul I, bolnavi pe care de cele mai mul­te ori beneficiarii banilor nici măcar nu i-au văzut. La nivelul județului Sibiu Inspectoratul are în subordine patru unități de asistență socială des­tinate adulților și o uni­tate destinată copiilor cu handicap psihic grav. Prezentăm mai jos uni­tățile din subordine! 1. Cămin spital pentru bolnavii cronici din Si­biu care are 73 de paturi spital și 35 de paturi des­tinate căminului de bă­trâni. 2. Cămin spital de bolnavi cronici de la Să­liște care are 90 de pa­turi destinate bolnavilor. 3. Căminul de bătrâni din Biertan cu 105 lo­curi. 4. Căminul atelier Dumbrăveni în care sunt internați 465 de asistați și 13 ateliere de produc­ție. 6. Găminul spital pen­tru minori cu handicap deosebit de grav de la Râul Vadului în care sunt internați 120 de copii și 164 de adulți cu handi­capuri asociate. De asemenea Inspecto­ratul de Stat pentru Handicapați Sibiu mai are la Mediaș o clădire care va fi destinată tot unui cămin spital pentru bătrâni. Din păcate suma alocată pentru amenaja­rea clădirii este insufici­entă ,aceasta fiind în mo­mentul de față fără aco­periș, uși, geamuri, aces­tea fiind furate sau dis­truse. Sperăm că interesul factorilor In drept se va alătura interesului con­ducerii ITSH-ului și la „handicapați" lucrurile vor merge mai bine. Camelia CRISTE­A AGENȚIA DE SUPRAVEGHERE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI Supravegherea sanitara­­ a aerului atmosferic în localitățile Sibiu, Mediaș și Copșa Mică In cadrul supravegherii sanitare a calității ae­­­­rului atmosferic s-au efectuat prelevări de probe­i in puncte fixe, proprii rețelei sanitare in localită­­ț­ille Sibiu, Mediaș și Copșa Mică. S-au efectuat prelevări de probe de aer și determinarea de pul­­­­beri în suspensie și a conținutului în metale grele a concentrației de bioxid de sulf și bioxid de azot și prelevări de probe de pulberi sedimentabile și conținutul în metale grele.­­ în primele patru luni ale anului 1994, rezulta­­­­tele determinărilor In cazul localităților Copșa Mi­­­­­­că și Mediaș atestă o depășire a pulberilor, în sus­ ■­x­pensie de 1,21—1,58 ori. S-au înregistrat, de ase­­­­menea, episodic, depășiri minime la noxele: bioxid­­ de sulf, bioxid de azot și pulberi sedimentabile.­­­­ Menționăm că, în anul 1993, pentru localitatea­­ Mediaș, valoarea maximă de Pb anorganic înregis­­­­trată a depășit GMA de 4,9 ori iar pentru Cd de 2,6 ori. în mod similar, pentru localitatea Copșa Mică, valoarea maximă de Pb anorganic a depășit CMA­­ de 59,28 ori iar pentru Cd de 70,5 ori. Este în curs de desfășurare o investiție complexă , constând în supravegherea stării de sănătate a­­ populației expuse poluării atmosferice cu substanțe iritante și cu metale grele, lucrare efectuată în co­laborare cu Institutul de Sănătate Publică și Cer­cetări Medicale Cluj. Evoluția principalilor indicatori economico» sociali ai județului Sibiu, pe primele 4 luni din anul 1994 (I) Rezultatele anchetelor de conjunctură privind evoluția economică, rea­lizate de GNS pentru primele două trimestre a­­le anului 1994, sunt con­firmate până in prezent în mare măsură de re­zultatele economice registrate in primele în­luni ale anului în județ,­­ respectiv producția in­dustrială situându-se pe o linie ușor ascendentă (exceptând luna aprilie în care realizările au fost mai mici cu 7,8 la sută față de luna martie). Față de realizările me­dii lunare din anul 1993, această dinamică se pre­zintă astfel: 96,7 la sută In ianuarie» 100 la sută in februarie» 101,9 la su­tă în martie» (93,8 la su­tă în aprilie) . Față de perioada co­respunzătoare din anul trecut, pe primele 4 luni din acest an producția s-a situat ca volum ab­solut cu 9 la sută sub. In condiții comparabile din punct de vedere al nu­mărului de zile lucrătoa­­rea scăderea a fost de 10,1 la sută. Stocurile de produse finite la producători continuat să crească au a­­tingând un nivel de 151,6 miliarde lei reprezentând 95,9 la sută din produc­ția lunii aprilie. 70 la su­tă din managerii chestio­nați apreciază ca fiind normale aceste stocuri, apreciere bazată pe esti­marea privind creșterea cererii pentru produsele industriale — exclusiv pe seama comenzilor la export — apreciindu-se în același timp menține­rea potențialului scăzut de absorbție a pieței in­terne. (va urma) La sediul redacției noastre s-a prezentat un cetățean, care, disperat, ne-a prezentat următoa­rea situație în care este implicat. Familia Burtea Gheor­­ghe s-a mutat de curând în locuința din str. Nico­­lae Bălcescu nr. 19 ce o deține prin contractul de închiriere încheiat la da­ta de 27.02.1994. Aici are necazuri cu noii săi ve­cini, familia Dorea Ioan care după spusele dom­nului Burtea: „face pe proprietarul și mi-a in­terzis folosirea WC-ului și a coridorului", în data de 1­6.03.1994 familia 1í3«BvV~ vA-rfW. AjW.- , - W . 3 - Dorea reclamă pe fami­lia Burtea că: „aceștia ar fi dat cu substanțe toxi­ce în WG, coridor și lo­cuință“. Lucru care s-a do­vedit fals (famili­a Bur­tea deține un act de la Sanepid care confirmă că nu a existat nici o sub­stanță toxică). în data de 13.06.1994, ora 20,35 dl. Burtea fost victima unei „agre­a­siuni din partea lui Dor­ea Ioan, care l-a lovit la cap și abdomen amenin­­țându-l cu o țeavă de plumb Ca să ne lămurim ne­am deplasat la adresa in­dicată unde am luat le­gătura cu două familii (Nicula Aurelia și Grețu Maria) și cu familia Dor­ea. Cele două familii cu care am luat legătura ne-au confirmat cele de­clarate de dl. Burtea, ba chiar mai mult s-au plâns că această familie Dorea tulbură liniștea curții. D-na ©rețu Maria, o fe­meie pensionară și bol­navă susține că îi este­ frică să iasă din casă din cauza acestei familii. S-au făcut sesizări la Poliție, în urma cărora dl. sectorist Nistor Teo­dor a amendat de două ori familia Dorea. Luând legătura și cu familia Dorea aceștia au susținut că nimic din cele declarate de familia Bur­tea nu este adevărat, ba din contră aceștia l-au agresat. Oare aceste familii, a­­junse la o vârstă destul de înaintată, nu vor să trăiască în pace și liniș­te? Oana DOMOKOS Agresot și agresor

Next