Radio şi Radiofonia, aprilie-iunie 1929 (Anul 2, nr. 29-41)

1929-05-12 / nr. 34

RADIO Și RADIOFONIA In chestiunea radiofoniei la sate si a intocmirii programelor am rugat pe d-1 dr. Gheorghian, fost primar al Capitalei, să binevoiască a ne spune părerile domniei sale. — Sunteţi pentru introducerea ra­diofoniei la sate? — Ideia introducerei radiofoniei la sate,—ne-a răspuns d. dr. Gheorghian ■— este foarte bună. Se pune însă chestiunea, dacă s’ar putea introduce simultan în toate comunele din ţară, sau dacă nu ar fi mai bine, să se în­ceapă cu cele mai bogate. In adevăr, există comune bogate, în care ţăranii ar putea cu multă uşurinţă, să con­tribue la cumpărarea unui aparat de recepţie. Sunt însă alte sate, unde a bântuit foametea şi care ar putea să suporte mai greu, cheltuelile de in­stalaţie a unui aparat radiofonic. „Este de notat—continuă d-sa — că satele bogate, care îşi vor instala a­­parat, vor servi de pildă celorlalte sate, sătenii din satele fără aparat, care vor auzi întâmplător concertele şi conferinţele radiofonice în satele prevăzute cu receptoare, vor duce la ei acasă vestea minimei la care au asistat, şi vor face tot posibilul ca să-şi doteze şi satul lor cu o aseme­nea minune. „Se va duce astfel vestea din sat în sat şi radiofonia s’ar generaliza şi toate comunele, fără deosebire de posibilităţile lor materiale. In special, împrejurul Bucureşti­lor am văzut săteni foarte chiaburi, nu duc o viaţă, am putea spune chiar luxoasă, deoarece soţiile lor poartă ciorapi de mătase şi se far­dează. Aceste elemente înstărite, au toată uşurinţa de a adopta şi radiofo­nia pe lângă celelalte invenţiuni mo­deme, pe care le-au adoptat, poate, cu mai puţin folos. UN PROGRAM ADEVAHAT — Care credeţi, domnule doctor, că ar fi programul cel mai bun pentru aceste audiţiuni rurale? — Fireşte, pentru sate este nevoe de un program adecvat mentalităţii şi gustului popular. In primul rând, este de constat că prin radiofonie s’ar putea combate în mod efectiv mortalitatea infantilă, care la sate a ajuns la proporţii înspăimântătoare. Sugarii mor cu zecile de mii din cauza neştiinţei părinteşti. Sunt să­teni cari nu pot, încă, face deosebirea între animalele pe care le cresc şi copiii, intre cari există o diferenţă co­vârşitoare de îngrijiri. Organismul, ţesutul infantil, este nespus mai de­licat, decât al unui animal. Nu nu­mai o ştiinţă, dar există o artă în­treagă, pentru îngrijirea şi creşterea copiilor. Toate aceste instrucţiuni s-ar putea transmite maselor rurale, mi­nunat, prin radiofonie. Sătenii le-ar asculta cu plăcere şi ar asimila a­­ceste noţiuni mai uşor, decât prin oricare altă propagandă. „Afară de aceasta, câmpul­­educa­tiv al radiofoniei este vast pentru sate. UNDE SA AŞEZAM HAUT-PARLEUR-UL ? — In ce punct al satului credeţi că ar fi mai bine, să se instaleze re­ceptorul? — Cred că locul cel mai potrivit ar fi în piaţa satului, în faţa bise­ricii; dacă s’ar putea pune şi în şcoală, in săli de întruniri, recep­toare, — cu atât mai bine. —Vreţi să confunde sătenii glasul haut-parteurului, cu glasul lui Dum­nezeu? —Vreau ca radiofonia, să îndru­meze din nou ţărănimea spre bise­rică, depărtând-o de cârciumă. — Şi ce trebuie să li se transmită, pentru ca radiofonia să împlinească această minune? — In primul rând, ample coruri bisericeşti, care ar da slujbelor di­vine de la sate, solemnitatea măreaţă şi impresionantă, ce ar atrage sufle­tul poporului. —Şi în afară de coruri? — Fireşte, un program întreg de conferinţe instructive şi educative, de sfaturi practice, referitoare la în­deletnicirile ţărăneşti, şi toată acea parte muzicală şi literară, pe înţele­sul săteanului, care ar ridica nivelul moral al păturilor săteşti. — Credeţi că ţărănimea va gusta şi aprecia transmisiunile radiofo­nice? — Sunt convins că da, acelaş in­teres am văzut că-l arată şi publicul orăşenesc, deoarece am asistat zilele trecute la o scenă interesantă. Un club politic, a instalat un haut-parleur, care a reuşit să atragă un număr considerabil de asistenţi, la o anu­mită manifestaţie. E PRIMEJDIE DIN PARTEA MOSCOVEI ? — S’a vorbit domnule doctor, de propaganda, pe care ar putea s’o facă în satele noastre Moscova, prin receptoarele ce ar urma să se insta­leze. — E o teamă nefondată, deoarece, chiar daca nu s’ar instala un receptor public în fiecare comună, acum, totuși nu va trece mult timp şi va exista în fiecare sat, cel puţin un sătean, cu o stare materială mai înfloritoare, care îşi va introduce un haut-parteur la el acasă. Acolo, se vor aduna să­tenii şi vor asculta transmisiunile nu numai ale postului Bucureşti, dar poate programele din toată lumea. Chiar dacă, am presupune că ar în­ţelege ceea ce transmite Moscova, to­tuşi aceasta nu ar fi influenţa întru nimic pe săteni. E absurd ca de tea­ma Moscovei, să respingem tot ce este progres. Dimpotrivă, prin radiofo­nie, s’ar putea face, la sate, o efectivă propagandă, nu numai culturală, dar şi românească, naţională. Problema programelor D. dr. Gheorghian ne vorbeşte despre radiotoma la sate Sâ se înceapă cu comunele bogate!... AL. B. 1 Duminică 12 M­ai 1929 Electrizarea prin posturile de recepţiune PROF. DR. HURMUZESCU De mai multe ori în cursul lunelor Februarie şi Martie am avut ocazia de a observa că în camera unde func­ţionează un aparat de recepţiune ra­diofonică, după o funcţionare mai prelungită obiectele formate din cor­puri mediocru isolante şi conducătoa­re (genul ebonită şi metal) după cum sunt mânerele telefonice etc., se încărcau cu electricitate statică şi la apropierea mânii produceau scântei cu pişcături sensibile. Am observat în mai multe rânduri şi controlat acest fenomen, ba chiar une­ori chiar unele persoane produ­ceau aceste fenomene de încărcare e­­lectrică, aşa că apropiate dau scântei sensibile. Aceste observăţiuni poate că au fost făcute şi de alţi radiofonişti sau pot fi controlate. PRODUCEREA FENOMENULUI Iată condiţiunile care, mi s’au pă­rut mai prielnice pentru provocarea acestor fenomene de electrizare. Tre­­bue ca : a) Aerul din sală să fie cât mai us­cat — din când în când camera este încălzită, şi în special asupra obiec­telor din apropierea sobei; b) trebue ca obiectele să fie de felul unui condensator, adică un izolant (ebonită) între două părţi metalice; c) aparatul de recepţie radiofonică să funcţioneze şi cu cât face acest lu­cru mai mult cu atât şi electrizarea va fi mai importantă. EXPLICAŢIA Lămpile triode din aparatul de re­­cepţiune radiofonică în parte, lucrea­ză emiţând vibraţiuni electrice de înaltă frecvenţă. Variaţiunile repezi de câmp elec­tric se propagă în spaţiul camerei şi produc electrizări variabile pe con­ductori, dar care pătrund şi în sub­stanţa isolantă prin aşa numită sar­cina reziduală, pătrund cu atât mai mult cu cât corpul este mai puţin bun izolant. Cazul acesta special echivalează cu încărcarea unui astfel de dielectric dintr un condensator , supus unor serii de încărcări și descărcări alter­native de mare frecvență. Criticile amatorilor Tribunal libera Primim zilnic o mulţime de seri- un minister, ne-am hotărât, să des­eori, din partea cititorilor, prin ca­re ni se expun tot felul de doleanţe şi prin cari ni se dau sfaturi prac­tice şi de interes general. Fără exagerare, trebue să constat, că această corespondenţă prezintă un interes deosebit pentru noi, căci printre aceste scrisori se găsesc ex­puse, — adeseori — probleme foarte interesante şi extrem de utile radio­foniei. Dar ce folos, când nu te poţi ocupa îndeajuns şi îndeaproape de toate aceste chestiuni, — din cauza spa­ţiului prea restrâns şi din înainte împărţit al unei reviste ? Rog să mă credeţi : mai uşor poţi sparge zidul unei case de beton ar­mat, de­cât o coloană de gazetă,­­ unde fiecare locuşori este rezervat unui anumit scop, fireşte şi el ne­cesar. Astfel, ocupându-te de colectivi­tatea şi de „problemele mari ale zi­lei", — treci instinctiv pe lângă bie­tul amator, — fără să ai timpul ne­cesar, pentru a-i asculta şi citi jalba cu plângeri. Dar cum redacţia noastră nu este chidem­, acuma larg uşile noastre marelui public iubitor de radio şi devotaţilor amatori din ţară. Odată cu aerul plăcut de primă­vară, sperăm că va pătrunde şi un val de corespondenţă, printre care să găsim idei şi sugestiuni noui, sfaturi practice şi realizabile, pre­cum şi îndrumări utile,­­ cam­,­in complexul lor şi tratate de noi. Vor aduce de­sigur o notă de vioiciune în mişcarea radiofonică din România. Rubrica inaugurată azi de noi, se va numi „Tribuna liberă" şi va fi într’adevăr o tribună şi absolut li­beră, — în sensul cel mai democra­tic şi ideal al cuvântului. Fiecare amator, are dreptul — ca să nu zic datoria — de a ne comu­nica în scris, totul, ceea ce doreşte să vadă îndreptat şi ceea ce crede că poate fi realizat în domeniul radio­foniei. Aceasta fără nici o jenă şi cu de­plină convingere, că doleanţele sale nu vor trece neobservate prin mâi­nile noastre. Din contra, dorim să răspundem fiecăruia, aparte, astfel ca să se ştie, ce doreşte fiecare. Promitem, că vom apăra cu tărie şi cu curajul — de care am dat în­totdeauna dovadă — punctul de ve­dere al fiecărui amator — obiectiv şi raţional în felul său de a gândi. In rezumat, dorim să stăm cu Dv. d-lor amatori pu­ţin de vorbă — aşa cum se obişnueşte între prieteni. Aceasta desigiur că va fi o mare plă­cere pentru noi, iar pentru Dv., ama­torii, poate şi un impuls la o concen­trare a forţelor în slujba radiofoniei. Aşteptăm deci factorul poştal, C. M. Radiofonişti Legea care va orândui pentru multa vreme viaţa radiofo­nică, va trece în curând prin parlamentul României. Pentru ca interesele voastre sâ fie apărate, trebuie să vă spuneţi cuvântul în privinţa aceasta. Postul cel mare de la Otopeni îşi va începe emisiunile schim­bând cu totul direcţia preocupărilor şi problemele ce se pun ra­­dio-amatorilor. Trebue să fiţi complect orientaţi şi să daţi şi voi orientări în privinţa tuturor acestor noui chestiuni. Radiofonişti, guvernul se interesează de aproape de radio­­fonizarea ţarei, voind să extindă această admirabilă ramură de activitate până la cele mai îndepărtate sate. Rolul vostru este să ajutaţi această mare operă­ culturală prin entuziasmul, pilda ce o veţi da şi priceperea voastră în această direcţie. E cu neputinţă să rămâneţi indiferenţi în faţa acestor trei mari chestiuni cari pun azi radiofonia românească la răspântie. Facem apel la toţi foştii membri ai Ascociaţiei Prietenilor Radiofoniei. Facem apel la toţi ceilalţi cari se interesează de soarta ra­diofoniei. Veţi veni cu toţii la marea întrunire publică ce va avea loc Duminică 12 Mai în sala Spiru Jiaret din palatul Universităţii Str. Academiei, la ora 10 dimineaţa, unde, strâns uniţi, vom pune bazele unei puternice Uniuni a radio-amatorilor români. RADIO şi RADIOFONIA

Next