Radio şi Radiofonia, iulie-septembrie 1929 (Anul 2, nr. 42-54)
1929-07-07 / nr. 42
Păreri despre radiofonie Interview cu domnul S. J. Rips seful departamentului politic al ziarului „Milli’-Bruxelles De aproape trei săptămâni se află în mijlocul nostru d. S. J. Rips distinsul ziarist belgian — o interesantă figură de intelectual, de o inteligenţă vie şi spirituală. Neam adresat domniei-sale rugându-l să ne spună câteva dintre vederile sale în legătură cu problemele radiofonice mai importante. Am început prin a-i cere părerea despre „radiofonia ca instrument de propagandă naţională şi politică“. D-sa ne-a răspuns. . . _ 11n cursul carierei mele de ziarist, am avut ocaziunea să cunosc femei frumoase, „oficiali'4, miniștrii cu și fără portofoliu, dar până în prezent nam avut onoarea să fiu intervievat de cineva despre ra** T. F. F.-ul a luat încă din 1914 o așa de mare dezvoltare în toată lumea, încât după părerea mea, un ziarist bun e obligat să cunoască acest magnific mijloc de comunicație. , __ Să vă povestesc o întâmplare din cariera mea care vă va demonstra căt de mult poate ajuta radio-ul pentru rezolvarea unor probleme delicate. Intr'o zi directorul meu îmi spuse deodată: . » . — „Rips, dute și la un interview Raiserului la Doorn.,, . . . . -- „Ştiam că orice împotrivire la doriţa directorului era inutilă. Şi începui să mă gândesc la mijloacele care mi-ar putea permite să mă apropii de împăratul decazat. Două mijloace mi se prezentară. Să niu un avion,, să sbor deasupra castelului dinDoorn şi să mă arunc cu paraşuta în parcul castelului, sau să întrebuinţez mijloacele ordinare, adică să fac demersurile necesare pe cale oficială. Posedând însă un oarecare spirit de aventurier am ales primul mijloc. Aveam un prieten care binevoi să-mi pue la dispoziţie avionul său şi să mă acompanieze în acest voiaj puţin cam hazardat. Avionul, un biplan, ultimul tip, foarte perfecţionat avea pe bord un aparat de T. F. F. complet. Era ora 3 p. m. Un soare primăvăratec încălzia iarba câmpiilor olandeze, deci nici un parazit, în consecinţa puteam utiliza cu plăcere aparatele T. F . .La orele 3 şi un sfert, prietenul, pilotul şi eu eram deasupra castelului din Doorn, căutând un loc propice ca să mă arunc in parc, paraşuta mea fiind deja ataşată. Deodată prietenul meu îmi dă un bilet, prin care-mi spunea că o telegramă din Belgia îmi interzicea să întrebuinţez acest mijloc puţin cam excentric, de a intervieva Kaiserul şi care, pe lângă alte pericole,o prezenta pe acela de a cădea într o gradină particulară, de unde să fiu dat afară cu paraşuta şi cu tot entuziasmul meu. Blestemam „în petto" patronul meu, ministrul comunicaţiilor, Kaiserul şi toată clica lor. Dar trebuiam să ascult de vocea raţiunei să mă întorc la Haga şi să încerc să intervievez pe Kaiser, altfel, înţelegeţi deci ca graţie T. F. F.-ului am scăpat de moarte, poate, sau de un picior de la cumnatul lui Zubkoff. Radio-ul oferă actualmente un ajutor preţios tuturor acelora cari vor să urmeze linia ascendentă a progresului. Nu uitaţi că în această epocă a teclmnicei, toate popoarele sunt animate de o dorinţă arzătoare de a se face cât mai cunoscute T. F. F ul, nu numai din punct de vedere ştiinţific, chir mai ales din punct de vedere politic ч fpscial, oferă un teren inimaginabil, pentru o Antantă practică între popoare. Nu uitaţi că în câteva secunde T. F. F-ul poate opri un război, poate trimite mesagii de pace şi e totodată punctul de contact între compatrioţii aceleaşi ţări transplantaţi în lumea întreagă. El dă cutat u momente tragice acelora care se găsesc departe de patria lor şi aduce ajutor atât pe pământ cât şi pe apă. Dar din punct de vedere politic centru T. F. F. se pune o problemă foarte gravă, aceea a onestităţii şi a bunei credinţi, căci dacă un guvern oarecare poate accepta în câteva secunde prin T. F .F . propunerile sale de pace el poate deasemenea într’un timp tot atât de scurt, să deslănţuiască un conflic dezastruos. Războiul viitor, graţie T. F. F-ului, va fi un război de distrugere. Dar afara de aceasta, radio-ul cu puterea sa extraordinară, a arătat, după cum ştiţi mai bine decât mine, că actualmente, un individ, un oraş, o ţară, nu pot să se mişte fara serviciile sale. Un ţăran român după ce şi-a întrebuinţat timpul lucrând pamantul roditor al României, are putinţa ca, împre-ună cu familia sa, graţie radio-ului, sa se iniţieze în problemele politice din timpul nostru financiare, având înaintea sa un simplu aparat cu haut-parleur". — „Pentru că aţi atins chestiunea radiofoniei la sate, ce programe credeţi că ar fi mai nimerite pentru emisiunile destinate satelor? „ — „Bine, dacă doriţi acest lucru, sa lăsăm politica pe seama diplomaţilor şi parlamentarilor şi să trecem la formarea programelor de radio. Pentru a formă un spirit, trebue mai întâi un sistem care să permită persoanei care se găseşte în faţa hautparteurului, să înţeleagă ceea ce i se transmite de la celălalt capăt al lumii. Un literat care face o conferinţă despre un subiect oarecare, dă adesea familiilor care are un post de radio, un mijloc excelent de a urmări curentul literar contimporan. Evident, trebuie să ne gândim la acei care, cu tot progresul de după război, n au putut să se scuture de jugul ignoranţei. Din această cauză, după părerea mea, un program de emisiune complect, ar trebui sa cuprindă următoarele puncte: 1) Muzică uşoară compusă din bucăţi clasice, Schubert, Schumann, Haydn, Strawinsky, Rimsky Korsakoff, Enescu, Jóra şi ceilalţi compozitori români, urmată de muzică populară, fără a neglija pe Paul Whitmann sau Jack Hilton. . . ( 2) Noutăţile locale şi internaţionale şi câteva cuvinte asupra situaţiei bursei, căci actualmente finanţele joacă cel mai mare o mică lecţie de gramatică şi de formaţiunea limbii, cât şi câteva cuvinte asupra istoriei poporului. 41 Din nou muzică uşoara . _ In ce măsură credeţi că trebuie sa fie factorul distractiv, pe lângă cel educativ, în programele de radio. — „Mă întrebaţi care trebuie să fie proporţia între partea distractivă şi acea educativă? . După mine, trebuie să dăm mai multa importanţă părţei educative. Bineînţeles, ca nu trebuie neglijat prin aceasta partea distractiva, adică după o lecţie de gimnastica sau o conferinţă oarecare, trebuie presărat, ici colo, elementele cari formează, partea distractivă.. Un program nu trebuie umplut cu probleme grele, obositoare, cari ar conveni poate unei minorităţi de intelectuali, dar nu pentru marele public al T. F.-ului, care socoteşte radioul ca un mijloc spontan, uşor şi agreabil de distracţie. Nici o statistică, nici o conferinţă asupra problemelor ştiinţifice complicate ca: matematica, filozofia, căci 90% din auditori, vor întoarce condesatorii pentru a auzi un foxtrot la modă. La partea atractivă, trebuie să dam mai ales atenţie muzicii, acest izvor minunat de senzaţii nebănuite. Dar tocmai în muzică trebuie să facem o selecţiune de bucăţi unde după orchestră, să intervie solişti Când publicul aude o bucată la violoncel, sau la vioară îşi zice: „Postul ăsta e bun, se aude chiar staccatto-urile şi pizzicatto-urile" şi imediat ei vor continua să caute un post care le-ar putea oferi un program asemănător. Deci o proporţie există. Iat-o: de educaţie, adica conferinţe, lectură, sport, etc ^ 3/8 ,ра^ distractivă. Să nu uităm unul din cele ma importante puncte, jurnalul vorbit. La no în Belgia, el a luat o dezvoltare extraordinară. . . _ Credeți că jurmalul vorbit prin radio va suprima jurnalul scris, sau îl va modifica, şi cum? Sau credeţi că e posibila o conlucrare"? . _ jurnalul vorbit, evident că nu va oferi odată aceleași avantagii cu ziarul scris. Jurnalul vorbit informează publicul fara fără a-i permite de a trage consecinţele din aceste informaţiuni. El nu lasă urma, fiind pe de o parte rapid şi pe de alta parte, neputând ţine mult atenţia publicului. El e mai bine zis, un excelent auxiliar al presei cotidiene. In America jurnalul vorbit este considerat ca un „homme sandwish , adică un fel de agent de publicitate. Niciodată jurnalul vorbit nu va putea nici modifica şi cu atât mai puţin suprima jurnalul scris. Credeţi Dvs. că un radiofonist ar avea răbdarea să asculte un program complect al unui jurnal scris? Ziaristica este o ştiinţă, o rutina care trebui să degajeze înainte de toate sponan, precis şi cu uşurinţă problemele de actualitate, jurnalul vorbit nu poate decât uşura acest lucru. Jurnalul vorbit, după cum am spus, poate deci complecta jurnalul scris, ele pot deci trăi împreună. Desigur că jurnalul vorbit ar trebui să facă sacrificii formidabile pentru a atinge acelaş nivel import“ pe care Га atins ziarul scrie. Un jurnalist care nu scrie, e ca și un diplomat ca nare post. In Europa, jurnalul vorbit, nu va putea niciodată să se impune, pentru ca noi totdeauna vrem „probe scrise la tot ce ni se povesteşte. Jurnalul vorbit laşa întotdeauna în urma lui un vid. îmi exprim dorinţa cea mai sinceră, ca radio-ul în România să atingă aceleaşi proporţii, cam celelalte ţări mari In Belgia avem un post de emisie care ocupă un loc de frunte viaţa societăţii. Imaginaţi-vă foloasele pe care le au belgienii, când graţie T. F .-uri, ei pot comunica cu uşurinţă cu marea coronia Congo-Belgian. Am mulţumit d-lui S. J. Bips pentru interesantele declaraţii şi ne grăbim le coomunicăm cititorilor. B. SANDU Expoziţia internaţonală de radio din B 1 Liga Apărării Naţional şi Expoziţia. — Concu cel mai practic , mai eftin aparat de rai Declaraţiile d-lui General. Popovici, preşedint Apărării Naţionale. Comitetul organizator al Expoiţiei Internaţionale de radio care va avea loc la toamnă în Parcul Carol, eşte în plină activitate. Toate măsurile au fost luate pentru ca expoziţia să ruşească pe deplin. Lucrările de ameajare în Parcul Carol au început. Cu planurile şi proectele făcute, se pot deduce că nimic nu va fi cruţat pentru ca marea manifestare care va f expoziţia să aibe un caracter cât mai măreţ. După cum se ştie, Expoziţia a pornit din iniţiativa Ligei Apărării Naţionale. Am crezut interesant să ne adresăm preşedintelui Ligii, d. general I. Popovici, care ne-a declarat următoarele în legătură cu scopul expoziţiei: „Am înţeles scopul deosebit şi am îndemnat Liga Apărării Naţionale, sub a cărei egidă se organizează Expoziţia Internaţională de Radio din Bucureşti, să facă toate intervenţiunile de rigoare, pentru ca această mare manifestaţie radiofină să reuşească pe deplin ! Liga Apărării Naţionale îl că prin încurajarea radioi în ţară se vine, în mod în ajutorul apărării naţiona- radiofonică se deschide în tră şi România trebue să acest enorm progres al ştiri a trage toate foloasele. Timon trebue educat în acesta şi instruit pentru a cunoaş luănintele technice ale la Expoziţia internaţională un radi din acest an are o deosebită importnnţă pentru ţara noastră, căci dispunerea multiplelor feluri de aprac, publicul românesc va avea ocziunea să aprecieze singur, care est aparâtul cel mai bun şi cel mai oftan prilejul Expoziţiei Internaţionale de Radio, Liga Apărării Naţinale va institui un concurs, pentr cel mai practic, cel mai ieftin şi n conscinţă cel mai bun aparat de radio, e ar conveni publicului românesc care, desigur, ar putea fi întrebiiţat cu folos şi la sate, potrivit dorinţi Ministerului de Interne. Expţiţia are o secţie specială pentru apiaţiuni menajere de mare importanţi gospodăriilor, la oraşe şi sate. Tot cu prilejul expoziţiei, Liga părării ficţionale va da o atenţiun deosebită laturalului de telefonie trafir, atâ cu caracter radio-milit, cât şi pentu administraţia interior a ţării. Şi că L. A. N. va institui un concurs, petru cel mai practic aparat. Se simte mult lipsa unui astfel d aparat, careă funcţioneze pe om de circa cel puţin 50 km. In aceste ondiţiuni Expoziţia Iternaţională ln Radio apare ca o manifestaţiune extraordinar de intersantă, pentru publicul românesc pentru scopurie superioare ale aprărei naţionale*. ___________ rep. D. General I. POPOVICI RADIO SI MEDICINA prof. dr. Manicarder — Interview en d I Interesanta revistă „Radio şi Radiofonia” mi-a făcut deosebita cinste să-mi ceară câteva rânduri despre medicină şi radiofonie. Răspund cu plăcere deşi chestiunea e abia la început. POPULARIZAREA HIGIENEI In ceea ce priveşte propaganda, răspândirea cunoştinţelor precise şi utile de higiena, fie socială, fie individuală, se face pe o scară întinsă în diferite ţări şi s’a început şi la noi. Mă gândesc de ce folos mare ar fi când posturile de recepţiune ar fi răspândite in cât mai multe sate. , Comunicări scurte pe înţelesul tuturora asupra alegerii soţilor în căsătorie asupra higienei sarcinei şi naşterii care sunt înconjurate de atâtea superstiţii, procedeuri direct vătămătoare. RADIOFONIA ŞI ÎNGRIJIREA COPIILOR Populaţia ţării noastre este formată aproape pe jumătate (40 la sută) din copii. Faptul acesta ar fi o dovadă de vitalitate de putere de viaţă a neamului, dacă am ştii să păstrăm mai bine viaţa acestor copii. Mor prea mulţi copii in România. Multe din pricinile acestor mortalităţi se pot înlătura. De ce folos n’ar fi dacă s’ar transmite prin Radio sfaturi pentru creşterea şi îngrijirea copiilor mici, sfaturi pentru hrana lor, pentru îngrijirea boalelor lor. APĂRAREA ÎMPOTRIVA EPIDEMIILOR Afară de foloasele arătate mai sus în timp de epidemie ce bine ar prinde răspândirea cunoştinţelor exacte despre măsurile de apărare, care trebuiesc luate repede chiar înainte de ajungerea în localităţile contaminate a echipelor sanitare. MALADIILE ENDEMICE De asemenea măsurile de apărare în contra boalelor endemice de la noi ca: malaria, pelagra, tuberculoza,sifilisul etc., s’ar putea extinde mult prin radio- ■-*•*-*■ DIAGNOZA PRIN IDELE HERTZIENE (UNDELE SCURTE) O nouă explicaţie a Radiofoniei, de data mai recentă, dar cu perspective mari in au*tor, este încercarea a a se studia tulburârite organismului bolnav prin radiofonie. Se ştie, că mai tode funcţiunile organismului sunt însoţite a fenomene electrice care se propagă mai des de-a lungul nervilor. S-a încercat studieră acestor curenţi electrici dinăuntrul corpului omenesc cu ajutorul fenomenelor radoelectrice pe care le pot produce şi rezultaele au fost din cele mai încurajatoare. CONCLIZIUNI Concluzia la care ajuge d-l prof. dr. Manicatide, după expunera de mai sus atât de concisă şi interesantă următoarea: Medicina posedă înadiofonie un excelent mijloc de populariate şi într’un viitor apropiat, va poseda poae un bun mijloc d cercetare a funcțiunilor organice. L. F. , (Urmare din pagina a) . La etaj sunt locuinţele рал^.talului şi deasupra castrul de apă, într’un turn de vreo 3 m. înălţime de la pământ. Apa e aarsă dintrun puf şi e pompată printro pompă centrugă, în turn. E hiafi de la 14 m. adâncime, şi deci ponpată în total pe o înălţime de 40 m. Toate instalaţiile se fac sub supravegherea d-lui inginer Mircea Georgescu având ca ajur pe maestrul monteur D-l Ghenea. * * * Lucrările sunt deci foarte înaintate, săptămâna aceasta au fost complectate lucrările pentru instalaţia apei. In August, încep emisiunile de probă.