Radio şi Radiofonia, ianuarie-martie 1930 (Anul 3, nr. 68-80)
1930-01-05 / nr. 68
Ъгш1 ///. No. BQ — L.**a8 se& irector: Dr. îng. E. PETRAŞCU Abonamente: Lei 400 pe 1 an. Lei 200 pe 6 luni Afltia : BUCUREŞTI I. Str. C. Mille. (Sărindar) 7-9-11—Telefon 307/69 şi 306/67 IO LEI Duminică 1 Ianuarie 1930 HORAŞ ELECTRIC : Aparatul minune COMPLECT «Lei 10.200 S Redacţia: BUCUREŞTI Str. & Mille. 7-9-n şi Str. General Berthelot 60 în favoarea galenei — *=*=« De când pontul 11 licăreşti este pus a punct, cehstiunea posturilor de recepţie cujalenă se repune la ordinea zilei. La distanţe mari de zeci de km., ba de multe ori la peste 100 km., acest post este auzit distinct de radioamatorii galenişti...dar nu de toţi. Anumite precauţiuni trebuesc luate, pentru a ajunge la o audiţie suficient de tare. Dar mai întâi, ce înţelegem prin tărie? Toată lumea ştie că antena unui post de recepţie, vibrează la fel (de repede) ca antena postului de emisie, ce ne propunem a asculta. Aceste, vibraţii sunt o formă a energiei, deoarece e vorba de energie electrică. Deci e chestie de volţi și de ami)cri. Insă nu tocmai de ei, ci de can‘Hăt' ••ari simt de untioane d г-ri mai "■ . . i C Ci • • { f l v( Ti*. rjill СО— Câţiva micro-volţi incluşi în antena noastră, galena îi transformă în muzică. Pentru a prinde însă o cât mai mare energie, va trebui să avem o antenă cât mai lungă. Un fir de minimum 20 m. lungime, se impune la distanţele ce trec de 20 km. de postul Bucureşti. Această energie infimă odată captată de antena noastră, trebue păstrată iar nu risipită in pământ, conductori, suporţi sau conexiuni rău făcute, etc. Vreau să insist asupra unei prejudecăţi generale la cei ce îşi construesc posturile cu galena. Mai toţi spun: „îmi fac lui post provizoriu cu galenă, aleg, atunci, materialele rele mai primitive, (deci cele ce dau pierderile cele mai mari). In aceste, condiţii, rezultatele la posturile cu galena devin detestabile. Pentru a păstra această particulă de energie cât mai intactă, — căci numai pe ea o vom primi în casca telefonică, nil ca la posturile cu lămpi, cari adaugă o cantitate enormă la acria primită, — va trebui să alegem materiale de prima calitate. Să fixăm ideile. Când un curent de 3000 de microvolţi parcurge o antenă, putem spune că audiţia va fi destul de viguroasă. Condiţia primordială, pentru ca această energie să nu fie pierdută, este să izolăm bine antena voastră. Antena va avea la fiecare, capăt,lui număr de porţelane, care o vor despărţi de legăturile cu stâlpii. Apoi intrarea de post se va face, îndepărtând firul de orice, masă metalică. Această precauţie însă, nu e suficientă. Va trebui să izolăm bine şi postul nostru de recepţie. Mulţi radio-amatori îşi montează postul cu galena pe o planşetă de lemn şi apoi se plâng că nu aud bine, cu toate că antena tor e bine izolată. Vom lua deci o placă de ebonită de circa 5 mm. grosime, pe care vom fixa bornele, detectorul ca şi seifurile şi condensatorul nostru. O “Iuimii alevin trebue dată ” tonului. Dacă e... lenele nu au aceiaşi sensibilitate. — aceiaş putere detectoare, nu e mai puţin adevărat că nu trebue acordată o importanţă primordială acestui fapt, căci azi se găsesc la toţi negustorii galene avînd un mare număr feţe de contact. Ceea ce trebue îngrijit, este mai mult partea mecanică a detectorului. Bazinul în care stă cristalul, trebue făcut dintr’o substanţă conducătoare, cu un sistem de strâns, foarte perfecţionat, pentru a face im contact cât mai intim cu mineralul. Acest bazinaş trebue şi el confecţionat dintr’un metal cât mai conductor şi mai inoxidabil, de argint spre exemplu. Vârful ce atinge cristalul, vu va fi cât mai ascuţit şi ш fi solidar cu o spirală al cărei al douilea contact. I • v fi solidar si `n cot- avi -U l‡”- cm' mai intim, cil braţul mobil al detectorului. Această spirală, va avea ca rezultat, să dea o mare supleță celui ce caută postul și să regularizeze presiunea pe galena, căci nu trebue să se uite că presiunea pe mineral, trebue să fie minimă. Info Chestia zice: Primul revelion la radio... Condensatorii îi vom alege de bună calitate cu pierderi mici in dielectric, deci cu aer între plăci şi îngrijit lucraţi, iar bobinele de seif, cât mai bine confecţionate, vom prefera montajele in fluid de coş sau cele in fagure. Luând toate aceste precauţiuni, ne putem asigura o recepţie regulată, la mai bine de 100 km. distanţă. R. U. ...după o căsnicie — fericită — de 34 ani. Sărbătorile la Radio -00»—^ГЗОО Difuzarea serviciilor religioase. — Ce spun prelaţii ortodoxe. Microfonul ese din studio. — „Contactul cu viaţa”. Sărbătorile Crăciunului şi Anului Nou au ocazionat programe speciale la toate posturile. Este de notat, însă, că, mai ales, posturile germane şi olandeze, au „sărbătorit’’ Crăciunul. Serviciile religioase catolice nu au putut fi transmise, deoarece Sfântul Scaun a interzis răspândirea ceremoniilor religioase. Anul acesta nu am auzit nici la Radio-Bucureşti transmiterea serviciului religios de la vreo biserică ortodoxă din Capitală. După cum se ştie, lipsa de fonduri, nu a permis până acum releul cu vreo biserică, deşi sunt în Capitală biserici, unde corul este admirabil. In schimb, am avut la Radio Bucureşti de Crăciun, coruri de copii în studio, foarte amuzante. CHESTIUNEA RELEURILOR CU BISERICILE Am anunţat că Societatea de radiodifuziune a obţinut im fond în noul buget, din care vrea să realizeze importante îmbunătăţiri. Printre acestea sunt şi releurile cu unele biserici din Bucureşti. Rămâne însă acum de văzut, dacă nu cumva forurile superioare ortodoxe, vor proceda ca şi cele catolice, interzicând difuzarea serviciilor divine. Ar fi regretabil, deoarece nu vedem ce ar putea determina o astfel de atitudine. Difuzarea serviciii religioase ortodoxe, nu ar avea alt stat, decât răspândirea credinţei şi o influenţă binefăcătoare asupra credincioşilor. Vorbind cu câţiva înalţi prelaţi asupra acestei chestiuni, ar fi rămas cu impresia că Sf. Scaun pare să fi interzis difuzarea slujbelor de la catedralele catolice, deoarece un factor important, de cult în practica religiei catolice, este fastul vizibil, ceremonialul spectaculos, care e un puternic element de atracţie sufletească. Or, la radio, tocmai de factorul vizibil al ceremoniei se face abstracţie. In cultul ortodox, nu se pune accentul pe desfăşurarea spectaculoasă a ceremoniei. Ar putea avea Biserica aceea e teamă ca şi teatrul, şi anume că radio ar putea să micşoreze numărul celor ce frecventează bisericile? Am dovedit de nenumărate ori că radio sporeşte, prin reclama ce face, spectatorii unui teatru, — şi tot astfel radiofonia ar putea răspândi în mase, gustul pentru serviciile religioase. Un cor bun Transmis de la o biserică, poa(Connume in vag. tt-a) . O veste senzaţionali I . In curând va apare primul fUmanach „Radio si Radiofonia"' oaevârsta enciclopedie popularizetd cs Radiofoniei Va vuprinde intri’ altulv : Calendarul radiofonistului. Un an de radio, ca toate evenimentele importante. Hloalajele cele mai moderne de emisie Si recepRe (de Ei galena la superheterodini). Sfaturi practice de tot feluL Ultimele Inven (iuni radiofonice. Lexicon ilustrat de radio. Tabloul posturilor de emisiune pe unde lungi ţi scurte. Navele şi schiţe radiofonice. Radio-Humor. Actualităţi, tolografii, caricaturi etc., etc. Un volum elegant, in condiţionai technice ireproşabile