Radio şi Radiofonia, ianuarie-martie 1932 (Anul 5, nr. 172-184)

1932-01-03 / nr. 172

МШ. V No. 172 27 Jj 1933 ___. mm 24 pagini Lei io ecfor: Dr. Ing. E. PETRASCU­ AconamPBfe : Lei 400 pe 1 an. Lei 300 de 6 Inni Pestru Autorififi $1 bine) lei 600 La aparate americane n ni . Reprezenta­ta p. România: BUCURESTI Calea Victoriei 106 Telefon No. 247-10 Au­tia bUCURESTI I. str. u. Muie, iSarmaan 7-9-n Telefon 359^9 Redacţia BUCUREŞTI Str. C. Mute. 7-9-n şi Str. General Bertbeiot fiu !■ '• întrebuinţaţi lămpile americane un bilanţ radiotechnic carea de anul acesta in ra-| ■hnica românească e destul teresantă şi merită să fie re­­i. I technica recepţiei s’a lucrat mult pentru perfecţionarea­­ei acesteia şi de aceste pro­­s’a resimţit un bine şi piaţa dală românească, s’a realizat, ce e drept, nimic tună în ceeace priveşte protec­­contra paraziţilor atmosfe­rş, în stadiul în care se află mente technica europeană, maiorii români, dacă nu pot nune pieţei noastre comercia­­late lipsite de perturbări at­ice sau industriale, pot în­s să fie foarte pretenţioşi în priveşte calitatea artistică iţiilor, fie de perfecţionări technica, pentru mărirea acestei ca­­trebuesc semnalate. Aşa cu­­m­ trebuinţarea lămpei cu gră­ai de protecţie ca detectoare bucatoare cu rezistentă. Ara­b­i ne joasă frecventă, un al isvor de distorsiuni, au și ei ameliorări importanta, exemplu, s’au redus fa mi­­ornantele de punici a»­i. L­a etaj, ajumtandu se in cazul satorilor bawftin-White, la o­­ directă între circuitul de 1 -unui etaj cu circuitul de U următorului, etc. sma selecţiunei este atacată din ce în ce mai eficace, cu filtrelor de bandă. Deşi a­­tre până acum nu îşi fac iştiincios serviciul lor, to­nul filtrelor de bandă la se perfecţionează mereu., nentarea posturilor de re­dresorii cu cuproxid şi cu­m au afirmat anul acesta tot­­. In general, perfecţiona­­­sorilor şi sistemelor de generalizat alimentarea tot la toate aparatele, tarea de la sector a făcut şi întrebuinţarea de cu­­puternici, permiţând ast­­fea etajelor de amplifică­ri o mărire a clarităţei, nica lămpilor de recepţie semnalat răspândirea tot să a lămpilor cu încălzi­tă, se priveşte haut-parleuru­­ingă tipurile obişnuite, a­ttracţie devine tot mai in­­cazul să semnalăm haut­­ile cu inductor-dinamice. irea acestora e asemănă­­unele raporturi, cu aceea inamicelor; au însă o cla- 1 remarcabilă şi permit şi unui volum sonor mai­­ distorsiuni. Americanii, văzând cum a broadcastingul pe unde o desvoltare din ce în ce­­ şi căutând debuşeuii pe aropene, au început să scă posturi de recepţie,­­ de la 200 la 2000 metri p reduse au răsbătut şi pe rânească, unele dau rezul­­creabile­­tea noastră de radiodiîu­­lepus şi ea o serie de efor ărâmul technic. merî«e să progreseze broadcastingul Astfel, cu mari sach­ii­­le resursele de care dispu­­n preprins construcţia unui io înzestrat cu mijloace de reproducere­­a sunete, o, care va fi inaugurat la­­ anului ce vine. Transmi : reclamă un volum acus­tic mare, ca operele, concertele sim­fonice, muzicele militare, etc. vor trebui să sune mai clar şi mai in­teresant în aparatele receptoare ale radio,­­­atorilor. De asemenea, societatea şi-a asi­gurat binevoitorul concurs al „U­­niunei Internaţionale de radio" pentru obţinerea unei a doua lun­gimi de undă propice broadcas­­tingului nostru naţional. In această privinţă, au contribuit atât pledoa­riile delegaţilor noştri la diversele reuniuni internaţionale din anul a­­cesta, cât şi vizita recentă ce ne-a făcut directorul technic al „Uniunii internaţionale de radio”, inginerul Braillard. Ca urmare a acestor demersuri s-au început preparativele unui al doilea post de emisiune românesc, situat in Transilvania, şi care va avea deocamdată o putinţă de circa 2 kw. în antenă. Acest post va începe să funcţio­neze deasemenea foarte curând şi va avea ca scop să consacre o nouă undă pentru ţara noastră şi să ser­vească ca post experimental pentru determinarea definitivă a locului şi undei optime, pe care va trebui falia" supSrsVaUCSr­е" se ridica accident. Cu toată criza deci, radiotechnica românească e în progres, ceea ce ne îndreptăţeşte să credem că în anul ce vine ea se va apropia mult de nivelul radiodifuziunei occidentale. Dr. Ing. E. PETRAŞCU Noul studio , aproape gata, şi cele câteva mici complectări, ce mai sunt de făcut, se vor termina peste foarte scurt timp. Se lucrează cu febrili­tate în această direcţie, aşa că pe la sfârşitul lui ianuarie noul stu­dio va putea fi inaugurat. Acest e­­venim­ent are o importanţă­­covâr­şitoare pentru radiofonia româ­nească, şi pentru desvoltarea, pe care o vor lua programele noastre radiofonice. Noul studio, prin mă­rimea lui, şi prin instalaţiile mo­derne de tot felul, cu care este în­zestrat, precum şi prin numeroa­sele încăperi, care s’au clădit oda­tă cu el, pune întreaga organizaţie a noastră de emisiune pe un nivel occidental şi modern. Inaugurarea, la care va fi invi­tat să participe şi M. S. Regele, va lua caracterul unei sărbători înăl­ţătoare. Sărbătoarea va găsi un e­­cou­ răsunător in programul ieslii ce urmează să fie difuzat cu acest prilej şi la alcătuirea căruia se lu­crează ca febrilitate. Acest program reprezintă inaugurarea unei ere radiofonice noui, o bucurie pentru auditoriul din ţară, şi un spor de prestigiu peste hotare. . .1. Duminică з Ianuarie 1932 Evenimente din lumea radiofonică europeană Din numeroase oraşe din ţa­­ră primim plângeri cu privire la paraziţii industriali. Nu o­­dată am arătat că cea mai bu­nă soluţie ar fi gruparea ama­torilor in mici asociaţiuni lo­cale, în radio-cluburi, cum se numesc în străinătate, care să înceapă o acţiune dârză con­tra producătorilor de paraziţi. In străinătate, există un mare curent pentru organizarea de radio-cluburi. La Paris un a­­sem­enea curent a luat naştere în 1930 şi s’a afirmat anul a­­cesta la Cannes cu o nouă vi­goare. 211 cluburi, reprezen­tând 60.000 de aderenţi, au trimis votul lor. Principala problemă, pe care au discuta­t-o, a fost salutul radiofoniei. In fine, s'a discutat­­ prezen­­tarea la alegat­­­a voinţei ama­torilor «Ic radio, începe astfel o mLcvârjUî pontion­e i mi lítiumon en re-si va avea­­ecoul în parlament. Radio-cluburile sunt pe cale de a-şi preciza doctrina lor şi de pe acum se poate desprin­de faptul că majoritatea mer­ge spre o radiofonie de Stat. Aceasta se explică în Franţa, prin faptul că iniţiativele pri­vate nu au putut ajunge la creaţi­unea unui mare post re­gional. Radio-cluburile fran­ceze luptă pentru înfiinţarea unui post pe Coasta de Azur. Radio-cluburile din sud-estul mediteranian s-au asociat în­­tr'o mare confederaţie. Ten­dinţa este ca fiecare regiune să dispună în curând de ase­menea confederaţiuni puterni­ce, ai căror delegaţi să facili­teze propaganda în folosul a­­celei regiuni. Odată cu acest congres a a­vut loc al patrulea salon de T. F. F., unde există şi un stand al presei franceze radiofonice. Intre altele, congresul radio­­cluburilor a pregătit partici­parea auditorilor la conferin­ţa de la Madrid din 1932 pre­cum şi o vastă anchetă asupra radiofoniei şcolare. * Toate staţiunile au avut pro­grame speciale de Crăciun. In­tre acestea, Š. Š. C. a avut ideea ca un speaker instalat în studio să intervieveze prin fir şi fără fir pe diferiţii cetă­ţeni din imperiul britanic. I-a întrebat ce vreme e pe la ei şi in ce mod sărbătoresc Crăciu­nul. Au fost astfel întrebaţi portarul Turnului Londrei, un lucrător din Vancouver, un fermier din Câmpia Canadia­nă şi un pasager «de pc Marcs-Cel puţin aceasta Tntrrrrt m program. Se­ pare însă că difi­cultăţile technice au întrecut dorinţa englezilor de a fi ori­ginali. La 15 Decembrie, Langen­­berg a împlinit Г­ ani. La 5 ani, un om e desigur foarte tânăr, nil e însă acesta şi cazul unei staţiuni de radio. In acest do­meniu la cinci ani, un post e bătrân. Exemplul postului Langenberg o dovedeşte, întru­cât în curând staţiunea actua­lă va fi înlocuită cu o alta mai modernă şi mai puternică. In 1926, staţiunea actuală a fost pusă în serviciu cu 17 kw. Noul emiţător a început încer­cări cu 75 de kw. la 20 De­cembrie 1931. * Ravag, staţiunea austriaca a ——I ниш ■ ииггдш,a avut ideea ca de Crăciun să e­­mită o curioasă ceremonie ce se desfăşoară în toţi anii în ta­­junul Crăciunului într’o gră­dină publică din Viena. Per­soane miloase, după un vechili obiceiu, organizează un pom de Crăciun pentru... păsărele. Grădina e decorată în mod special mai mult utilitar decât estetic pentru această împre­jurare. De copac se atârnă ceşti cu grăunţe şi alte bună­tăţi pentru pasări. Cu această ocazie, se ţin evident dis­cursuri şi cântă muzica. Nici nu treime mai mult, pentru ca păsărelele să se sperie şi să fie astfel alungate. Ele vin abia după ce se termină marşurile militare şi elocvenţa academi­că. Ravag şi-a propus deci,­ca un radioreporter să asiste la această amuzantă ceremonie. — ¿n înmcuis senzaiRiffitt al ziarului „Radio şi Radiofonia" Iu­ dorinţa de a strânge tot mai mult legăturile între public şi radiodifuziunea românească, ziarul nostru a hotărât să or­ganizeze un concurs pentru cea mai inimoasă voce radiogenică. Oricine va putea participa la acest concurs, iar premianţii vor apărea în faţa microfonului postu­lui naţional, pentru ca glasul lor să poată fi ascultat şi admirat de sutele de mii de radio-auditori. Amănunte complecte în nu­mărul viitor al ziarului „Radio şi Radiofonia”. CHESTIA ZILEI începe un nou an radiofonic МОТТО. Societatea de radiodifuziune cu colinda la amatori. Im 1 Ianuarie se plătesc taxele de abonament la radio.

Next