Radio şi Radiofonia, ianuarie-martie 1932 (Anul 5, nr. 172-184)
1932-01-03 / nr. 172
МШ. V No. 172 27 Jj 1933 ___. mm 24 pagini Lei io ecfor: Dr. Ing. E. PETRASCU AconamPBfe : Lei 400 pe 1 an. Lei 300 de 6 Inni Pestru Autorififi $1 bine) lei 600 La aparate americane n ni . Reprezentata p. România: BUCURESTI Calea Victoriei 106 Telefon No. 247-10 Autia bUCURESTI I. str. u. Muie, iSarmaan 7-9-n Telefon 359^9 Redacţia BUCUREŞTI Str. C. Mute. 7-9-n şi Str. General Bertbeiot fiu !■ '• întrebuinţaţi lămpile americane un bilanţ radiotechnic carea de anul acesta in ra-| ■hnica românească e destul teresantă şi merită să fie rei. I technica recepţiei s’a lucrat mult pentru perfecţionareaei acesteia şi de aceste pros’a resimţit un bine şi piaţa dală românească, s’a realizat, ce e drept, nimic tună în ceeace priveşte proteccontra paraziţilor atmosferş, în stadiul în care se află mente technica europeană, maiorii români, dacă nu pot nune pieţei noastre comercialate lipsite de perturbări atice sau industriale, pot îns să fie foarte pretenţioşi în priveşte calitatea artistică iţiilor, fie de perfecţionări technica, pentru mărirea acestei catrebuesc semnalate. Aşa cum trebuinţarea lămpei cu grăai de protecţie ca detectoare bucatoare cu rezistentă. Arabi ne joasă frecventă, un al isvor de distorsiuni, au și ei ameliorări importanta, exemplu, s’au redus fa miornantele de punici a»i. La etaj, ajumtandu se in cazul satorilor bawftin-White, la o directă între circuitul de 1 -unui etaj cu circuitul de U următorului, etc. sma selecţiunei este atacată din ce în ce mai eficace, cu filtrelor de bandă. Deşi atre până acum nu îşi fac iştiincios serviciul lor, tonul filtrelor de bandă la se perfecţionează mereu., nentarea posturilor de redresorii cu cuproxid şi cum au afirmat anul acesta tot. In general, perfecţionasorilor şi sistemelor de generalizat alimentarea tot la toate aparatele, tarea de la sector a făcut şi întrebuinţarea de cuputernici, permiţând astfea etajelor de amplificări o mărire a clarităţei, nica lămpilor de recepţie semnalat răspândirea tot să a lămpilor cu încălzită, se priveşte haut-parleuruingă tipurile obişnuite, attracţie devine tot mai incazul să semnalăm hautile cu inductor-dinamice. irea acestora e asemănăunele raporturi, cu aceea inamicelor; au însă o cla- 1 remarcabilă şi permit şi unui volum sonor mai distorsiuni. Americanii, văzând cum a broadcastingul pe unde o desvoltare din ce în ce şi căutând debuşeuii pe aropene, au început să scă posturi de recepţie, de la 200 la 2000 metri p reduse au răsbătut şi pe rânească, unele dau rezulcreabiletea noastră de radiodiîulepus şi ea o serie de efor ărâmul technic. merî«e să progreseze broadcastingul Astfel, cu mari sachiile resursele de care dispun preprins construcţia unui io înzestrat cu mijloace de reproducerea sunete, o, care va fi inaugurat la anului ce vine. Transmi : reclamă un volum acustic mare, ca operele, concertele simfonice, muzicele militare, etc. vor trebui să sune mai clar şi mai interesant în aparatele receptoare ale radio,atorilor. De asemenea, societatea şi-a asigurat binevoitorul concurs al „Uniunei Internaţionale de radio" pentru obţinerea unei a doua lungimi de undă propice broadcastingului nostru naţional. In această privinţă, au contribuit atât pledoariile delegaţilor noştri la diversele reuniuni internaţionale din anul acesta, cât şi vizita recentă ce ne-a făcut directorul technic al „Uniunii internaţionale de radio”, inginerul Braillard. Ca urmare a acestor demersuri s-au început preparativele unui al doilea post de emisiune românesc, situat in Transilvania, şi care va avea deocamdată o putinţă de circa 2 kw. în antenă. Acest post va începe să funcţioneze deasemenea foarte curând şi va avea ca scop să consacre o nouă undă pentru ţara noastră şi să servească ca post experimental pentru determinarea definitivă a locului şi undei optime, pe care va trebui falia" supSrsVaUCSrе" se ridica accident. Cu toată criza deci, radiotechnica românească e în progres, ceea ce ne îndreptăţeşte să credem că în anul ce vine ea se va apropia mult de nivelul radiodifuziunei occidentale. Dr. Ing. E. PETRAŞCU Noul studio , aproape gata, şi cele câteva mici complectări, ce mai sunt de făcut, se vor termina peste foarte scurt timp. Se lucrează cu febrilitate în această direcţie, aşa că pe la sfârşitul lui ianuarie noul studio va putea fi inaugurat. Acest eveniment are o importanţăcovârşitoare pentru radiofonia românească, şi pentru desvoltarea, pe care o vor lua programele noastre radiofonice. Noul studio, prin mărimea lui, şi prin instalaţiile moderne de tot felul, cu care este înzestrat, precum şi prin numeroasele încăperi, care s’au clădit odată cu el, pune întreaga organizaţie a noastră de emisiune pe un nivel occidental şi modern. Inaugurarea, la care va fi invitat să participe şi M. S. Regele, va lua caracterul unei sărbători înălţătoare. Sărbătoarea va găsi un ecou răsunător in programul ieslii ce urmează să fie difuzat cu acest prilej şi la alcătuirea căruia se lucrează ca febrilitate. Acest program reprezintă inaugurarea unei ere radiofonice noui, o bucurie pentru auditoriul din ţară, şi un spor de prestigiu peste hotare. . .1. Duminică з Ianuarie 1932 Evenimente din lumea radiofonică europeană Din numeroase oraşe din ţară primim plângeri cu privire la paraziţii industriali. Nu odată am arătat că cea mai bună soluţie ar fi gruparea amatorilor in mici asociaţiuni locale, în radio-cluburi, cum se numesc în străinătate, care să înceapă o acţiune dârză contra producătorilor de paraziţi. In străinătate, există un mare curent pentru organizarea de radio-cluburi. La Paris un asemenea curent a luat naştere în 1930 şi s’a afirmat anul acesta la Cannes cu o nouă vigoare. 211 cluburi, reprezentând 60.000 de aderenţi, au trimis votul lor. Principala problemă, pe care au discutat-o, a fost salutul radiofoniei. In fine, s'a discutat prezentarea la alegata voinţei amatorilor «Ic radio, începe astfel o mLcvârjUî pontione i mi lítiumon en re-si va aveaecoul în parlament. Radio-cluburile sunt pe cale de a-şi preciza doctrina lor şi de pe acum se poate desprinde faptul că majoritatea merge spre o radiofonie de Stat. Aceasta se explică în Franţa, prin faptul că iniţiativele private nu au putut ajunge la creaţiunea unui mare post regional. Radio-cluburile franceze luptă pentru înfiinţarea unui post pe Coasta de Azur. Radio-cluburile din sud-estul mediteranian s-au asociat într'o mare confederaţie. Tendinţa este ca fiecare regiune să dispună în curând de asemenea confederaţiuni puternice, ai căror delegaţi să faciliteze propaganda în folosul acelei regiuni. Odată cu acest congres a avut loc al patrulea salon de T. F. F., unde există şi un stand al presei franceze radiofonice. Intre altele, congresul radiocluburilor a pregătit participarea auditorilor la conferinţa de la Madrid din 1932 precum şi o vastă anchetă asupra radiofoniei şcolare. * Toate staţiunile au avut programe speciale de Crăciun. Intre acestea, Š. Š. C. a avut ideea ca un speaker instalat în studio să intervieveze prin fir şi fără fir pe diferiţii cetăţeni din imperiul britanic. I-a întrebat ce vreme e pe la ei şi in ce mod sărbătoresc Crăciunul. Au fost astfel întrebaţi portarul Turnului Londrei, un lucrător din Vancouver, un fermier din Câmpia Canadiană şi un pasager «de pc Marcs-Cel puţin aceasta Tntrrrrt m program. Se pare însă că dificultăţile technice au întrecut dorinţa englezilor de a fi originali. La 15 Decembrie, Langenberg a împlinit Г ani. La 5 ani, un om e desigur foarte tânăr, nil e însă acesta şi cazul unei staţiuni de radio. In acest domeniu la cinci ani, un post e bătrân. Exemplul postului Langenberg o dovedeşte, întrucât în curând staţiunea actuală va fi înlocuită cu o alta mai modernă şi mai puternică. In 1926, staţiunea actuală a fost pusă în serviciu cu 17 kw. Noul emiţător a început încercări cu 75 de kw. la 20 Decembrie 1931. * Ravag, staţiunea austriaca a ——I ниш ■ ииггдш,a avut ideea ca de Crăciun să emită o curioasă ceremonie ce se desfăşoară în toţi anii în tajunul Crăciunului într’o grădină publică din Viena. Persoane miloase, după un vechili obiceiu, organizează un pom de Crăciun pentru... păsărele. Grădina e decorată în mod special mai mult utilitar decât estetic pentru această împrejurare. De copac se atârnă ceşti cu grăunţe şi alte bunătăţi pentru pasări. Cu această ocazie, se ţin evident discursuri şi cântă muzica. Nici nu treime mai mult, pentru ca păsărelele să se sperie şi să fie astfel alungate. Ele vin abia după ce se termină marşurile militare şi elocvenţa academică. Ravag şi-a propus deci,ca un radioreporter să asiste la această amuzantă ceremonie. — ¿n înmcuis senzaiRiffitt al ziarului „Radio şi Radiofonia" Iu dorinţa de a strânge tot mai mult legăturile între public şi radiodifuziunea românească, ziarul nostru a hotărât să organizeze un concurs pentru cea mai inimoasă voce radiogenică. Oricine va putea participa la acest concurs, iar premianţii vor apărea în faţa microfonului postului naţional, pentru ca glasul lor să poată fi ascultat şi admirat de sutele de mii de radio-auditori. Amănunte complecte în numărul viitor al ziarului „Radio şi Radiofonia”. CHESTIA ZILEI începe un nou an radiofonic МОТТО. Societatea de radiodifuziune cu colinda la amatori. Im 1 Ianuarie se plătesc taxele de abonament la radio.