Rampa, octombrie 1923 (Anul 7, nr. 1779-1804)
1923-10-01 / nr. 1779
8 Cronica filmului & wSsüi la „Flää|9r<Klno,i sün ¥iej?a In carbiarul în care locuesc (IX Bezirk) sute nenumărate eineimaitostrofe, ca de altfel in întreaga Vierte Printre cetei mai mari ale cartierului este «Flieger Kino» (einenuia^-ul avia Lorilor), carie întrece desigur toate sălile noastre de propcţie Exteriorul nu prezintă nimic particular, însă interiorul este foarte drăguţ amenajat într'un sitil cu tendinţe expansioniste, lucru neobişnuit la noi în ţară. Se dau numai trei reprezentaţii zilnice la oară fixă (două după masă, una seam). Biletele sunt numerotate tocmai ca La teatru, iar garderoba nu lipsește nici dânsa. (Nu este însă obli- j gatoaie). Intern în acest cinematograf. Multă lume însă fie de așteptare. Mă îndrept către noi aer- vitor îmbrăcat întrio elegantă uniformă albastră cai nasturi de metal luciber, îmi declim ca- litatea şi cer să fiu prezentat: direcţiei cinematografului. Servitorul mă conduce printr’un labirint de scări, calerin şi op-j riidoare, până ce ajungem în biroul direcţi«. Prezint direc- torul cu legitimaţia dela «Ram-1 pa» ci o examinează şi imediat, îmi eliberează în mod foarte ‘ binevoitor, un bilet de rebarătetoare pentru două persoane . Cinematograful este proprietatea unei societăţi anonime, iar directorul atât de simpatic, est© un distins arhitect. După ce mi s’a vizat biletul la cassă şi am lnat un program foarte corect redactat, mă instalez comod în locul ce mi-a fost destinat (ce mai bun, după lojă!) Examinez sala, totul foarte drăguţ, pereţii albi cu figuri exotice in mărime naturală, zugrăvite in culori vii. Locurile de balcon — unde eram şi eu — ecran destul de pline, lojile goale dau în schimb parterul era arhiplin; nici un singur loc Libert . Lumina se stinge treptat, orchestra execută o cuvertă și peste scurt timp apărură pe ecrian imaginile de o claritate și luminositate uimitoare, afle uinui film documentar. In nici unul din cinematografele noastre n'am putut admira o proecţie atât de perfectă. Ai impresia că personagiii© nu se mişcă pe o suprafaţă plană şi că peisagiile nu mai sunt aşternute pe ecran. Mi se pare că în locul pânzei este o deschidere mare dreptunghiulară, pite care vezi diferite scene ce se petrec în afară sau pe o scenă, întocmai ca în realitate, atât de puternică este impresia reliefului şi luminositatea proecţiei! Acest rezultat atât de minunat este obţinut prin întrebuinţarea unui ecran special, inventat de curând: pânza este îmbibată cu un preparat special ce conţine aluminiu («Aluminium bronze») numit «Silberschirm»; în acest fel puterea de reflecţie a ecranului este mult mai mare şi imaginile devin de o plasticitate necunoscută încă la noi. In afară de aceasta se economiseşte foarte mult orncent electric, căci din cauza marii puteri de reflecţie nu mai trebuie atâta lumină pentru preacţie. După filmul documentar se proectă o stupidă comedie americană în două acte, cu veşnicele alergări la cariva parte, se î nţelege, şi o tâmpă de poliţişti, apoi urmă un film sportiv de senzaţie «Die Herrin der Lobt» (stăpâna aerului) sau «Das Oheheimnae auf Schloss Dunhead» (secretul castelului thunhead), o dramă în cinci acte de provernisanţii americană, editată de casa vieneză «Projektograph». Filmul este destul de interesant, atât prin acţiunea Lui, cât şi prin imagined© sale, care — mulţumită «Silberschirm-ului»! — căpătau un admirabil efect plastic. Pauze nu există între acte, cii numai între fiecare film și ele snt foarte scurte; nici nu se aprind toate lămpile, doar două, prevăzute cu globuri mate, ce răspândesc o lumină foarte plăcută ochilor. * N’ar fi rău să se introducă și la noi acest sistem, împreună cu «Silberschirm»-td... In afară de proecţia at&t de plastică şi de luminoasă, m’a impresonat mult şi orchestra, care era întotdeauna în perfecte armonie cu scenele desfăşurate pe ecran. Mai mult încă, ea este oarecum onomatopeică şi redă foarte bine diversele zgomote, însă fără a se pierde nimic din armonia muzicală. Numai după ce ai văzut un film acompaniat de o astfel de orchestră, poţi să-ţi dai seama în mod precis de enoria importanţă, ce oune muzica tu arta mută: ea crează atmosfera, subliniază acţiunea, suprimă lipsa de glas a actorilor şi exprimă prin sonete peeisee vezi cu ochii. înainte de a părăsii «Fliger- Kino», am mai făcut o scurtă «inspecţie»: un elegant salon de fumat, câteva săli de aştepţi tare foarte spaţioase de diferite categorii, cu servitori în livrea albastră în toate colţurile, iar ca ornament fixată din loc în loc, câte o elice de aeroplan absolut veritabilă, înaltă Cât doi oameni. • La cassa de bilete, compusă din mai multe ghişeuri o coadă lungă, din spectatori care aşteptau răbdători, fără a se îmbulzi să-şi cumpere biletul de intrare pentru reprezentaţie a doua. Pe zidurile exterioare ale cinematografului observ câteva afişe care anunţă splendidul film «La maison du mystére», cu Ivan Mosjoukine şi Héléna Darly, care au făcut deliciul Bucureştenilor câteva luni da zile. Va avea oare aici acest film francez tot atâta succes ca la noi. « Am plecat din «Flieger-Kunos foarte mulţumit de ode ce am pătut vedea, promiţându-mi a£ vizitez altădată unul din marile teatre «onegrafice din centrul Vienei şi imediat ce voiu putea şi câteva din ateliereleteoifere situate afară din oraş, unde după câte mi s’a spus se lucrează actualmente o seri© de filma interesante. M. Blossoms Spectacolele de astăzi Dudiacă Teatru! Naţional Societatea dramatică Matineu orele 2.30 Noaptea regilor Ceat vrei Comedie în 5 acte, de Shakespeare DISTRIBUŢIA: Orsac: M. Constantinescu; Sebastian; I. Finţi; Antonio; C Duţulescu; Un căpitan: N. Săvulescu; Valentin; I. Brană; Curia: Oprişor; Sir Tobby: U Buffiusîd; Sir Andrew: I Mano; Malvollo: G. Măreulescu; Nebunul: V. Valentineanu; Olivia: Ana Luca; Viola: Cleopan Cernăţeanu; Maria: d-na Liniverlusty; Fabian: I. Sârbin; Preotul: Gr. Melişanu; I-ul agent: Conabie; II-lea agent: N. Stănescu. Un servitor: Mateescu. SUBIECTUL: Intriga se scoadă de pe urma unei confuzii: Viola travestindu-se spre a servi pe ducele Orsino amorezat de contesa Olivia, e luată de aceasta drept bărbat, și contesa se amorezează de ea. Intervenid si Sebastian fratele Violei care-i seamănă leit. quoproQuo-ul se lămureşte, căci Olivia se căsătoreşte cu el. Iar Viola dându-şi pe faţă travestirea, e luată în căsătorie de decese Orsii scria altă dată, va fi bine primit, sau , Jeppe e găsit de baronul Nibis, care îl transportă la castel şi îl îmbracă in haine de barmi. Mai târziu, adormind iarăşi, baronul îl readuce pe, grămada de gunoi, unde îl găsise j Dus în faţa judecăţii, e condamnat, şi apoi ertat. Spectacolul s© va începe cu- Un amic din alerete piesă într'un act de Edmond See. ; DISTRIBUŢIA Le Blumel: Tragedie în 5 acte de Schiller Tradusă de d. V. Hodan Direcţia de scenă: d. Mime Mizu i Distribuţia: Maria Stuart: d-na d. k. Buifinski; Dau r . , T T.77 ». , _ • Lucia Sturza-Bulandra ; Elisabeta, thier: d. Pepe Georgescu. D-ia Blvn ! • , .. . . -b regina Angliei: d-na Mara Filotti; Tina Ştefă-T1./v t. Crimetri,, L. ",,rir I Anna Kennedy: d-ra Tim h S°”a"U» ®erV,t0r d'|nescu; Margareta Kurl: d-na Liana Constantinescu; Cecil, lord Berleigh: ~~~ - 1 d. G. Stofin; Lord Dudley, conte de SUBIECTUL S Leicester: d. Tony Bulandra; Tal- Blumel, ajuns ministru, clica-i bot; lord Shrewsbury: d. O Brt, prietenul său din tinere;e descu; Sir Amias Paukit: d. I. Teo; Lambruche şi-i ofcră un pisc de redorescu; Mortimer: d. N. Bâltăţean peţitor pentru fiul sâu, — aceasta, nu; contele Aubespine: 1. Constanticu intenţia de a umili, Lambruche, nescu; marchizul Bellièvre; V. Rocare e un adevărat idealist, nu e nea; Melvil: I. Delvecchio; Bourînsă de loc impresionat de situaţia goin: d. V. Bulandrai Kent: I. Focla care a ajuns prietenul său. Nişăneanu; Davison: d. I. Ionescu; compătimeşte. Sf uitidunu-i că ori ; Drury: N. Şerbănescu; Ofiţer de ctet va veni la foaia literară la care gardă: Lungeanu. Subiectul: Maria Stuart, regina Scoţiei, este ţinută prizonieră de către sora ei, regina Elisabeta a Angl’d Intre cele două regine este o Isive, sunată vrăjmăşie, Mortimer şi Leicester, amândoi îndrăgostiţi de I Maria, încearcă să o scape, dar nu isbutesc. Conjuraţia, pusă la cale de Mortimer, eşuează. Mortimer piere. Leicester o trădează pe Maria, care sfârşeşte decapitată. I P. Ştefănescu. Le mă pe TEATRUL „REGINA MARIA“ ewasis Draraaiinf. „Balasdra" fel» sriMUU Teatru! Carol cel Mare Compania dramatică P« Sturdza " Matineu și Seara I plafonul 1 Dramă iu g acte de AndriJe Lorde fi Charles Foley DISTRIBUŢIA' André Marex, d-1 Petre I. Sturdea Rivoire dj I. V- Teodora Blaise d-1 C. Cass.an; Un băiat, d-1 I. Eliad Servitorul, d-1 I. Ionecu; D-na Matei, d-na Alice P. Sturdea; D-na Rivoire, d-ra Suzana Bergman; Nanetta, d-na Virginia Teodoru; Un copilaş, d-ra Rolanda Negreanu. SUBIECTUL Andrei Marex pleacă la Servon, la vila unuia dintre prietenii săi. Blaise, singurul servitor al casei , ciemat, printr-o scrisoare mincinoasă, dusă de un cuţit la locuinţa mamei sale, care trage să moară. Rămase singure noaptea, Martha şi Ninetta, soţia şi servitoarea lui Marex, sunt călcate de hoţi Prin telefon Marex află tot ce se petrece la locuinţa sa şi cu receptorul în mână inbuneşte de groază. Un drăcuşor de fată Piesă impi acte de d-na Alice Sturdza. DISTRIBUŢIA Dinu, tatăl, d-l Alex, Economu,] Corina, mama d-na Alice Sturdza Doca, d-na Virginia Teodora; Bombonica, Mica Lola. SUBIECTUL Dinu, fond înşelat, îşi goneşte schiia, şi ca să o pedepsească, îi interice să-şi mai vadă copilul. După 6 ani, dându-se drept o prietenă a mamei, Corina reuşeşte să-şi vadă fiica în pensionul unde era internată. In cele din urmă, copilul determină împăcarea părinţilor. Matineu şi seara orele 8.30 Taranyi iSt'DiH Comedie în 5 acte de Ludwig Helberg, tradusă de d. St. Besdcchi DISTRIBUȚIA Jeppe: d-1 I. Brezeanu; Baronul Nílus: d. Critico; Secretarul lui: d. N. Zirra; Judecătorul: d. O. Melaseanu; Tacob ciscuitul: d. N. Săvu- Iescu; fiul Doctor: d. C. Orendy- Al II-lea Doctor: d. A. Barbelian; II-iul avocat: d. L. Manu; Al II-lea avocat: d. G. Baldovin; Logofătul: d. G. Conabie; Cameristul: d. I. Finteșteanu; Magnus: d G. Scrios- teanu; Lacheul Erick: d. G. Mus-; :an; Un lacheu: d. P. Ștefănescu; I Un om înarmat: d. P. Pagu; Kille, nevasta lui Jeppe: d-na Al. Gusty. Nevasta logofătului: d-na Maria Muscan. SUBIECTUL Jeppe, plecat la târg ca să cumpere săpun, se întâlneşte cu un prieten la o cârciumă şi bea toţi banii. Adormit pe o grămadă de gunoi. -------XXIX------ Teatru!rie Direcţia Elvira Iancovescu Matineu şi seara Indy - Dramă în 5 acte de Leonida Andreev, tradusă de G Horia. PERSOANELE Anton Ignatievici Kerseazew—d. I. Manolescu; Alexe Constantinovici Saivelow—d. I. Tâlvan; Tatiana Nicolaevna soţia lui, d-ra Dorina Heller; Alexandru Nicolaevici Teodorovici—d. Baltă; Kraft—d. Sideri; Daria Vasilievna—d-na Vigni; Vasili Irutescu; Sașa—d-ra Zoica Manolici; profesorul Simionov—d. Smionescu; Ivan Petrovici—Channel; doctorul Priamoi—d. Chapler; al treilea doctor——d. Negoescu* Masa d-ra Anina Sandi, a doua infirmieră Fulmna. SUBIECTUL PIESEI D-rul Kerseazev, un psichiatru reputat, este obsedat de ideia de a deveni nebun, fiind totuşi conştient da asta. In acest scop el săvârşeşte un omor asupra prietenului Savelov, fapt în urma căruia e internat într’un ospiciu. Aa primește vizita soției lui Savelow, care declară lui Kersenzew că e nebun într adevăr. ft A M P A Leni, 1 Octombrie 1923 INDU5TMMI! ccm^pfri JF ^PENTRU RECLAMENTĂRI ADRESATlAa U riAMMS (oncesiunea. exclusivâ a afigagiului pe CFB. (entrata mkurzjd Jtr. Jarinctar ? SiK.ana.te la orașele prin £ijKVe din întreaga țară Prospecte p' ferfi? ta cerere. Reclama e sufletul comerţului