Rampa, noiembrie 1923 (Anul 7, nr. 1805-1829)
1923-11-01 / nr. 1805
3ft 1 Noembrie Premiere Craiovene „Avocatul1*, plesi fa 3 acta de Brleux O piesă, e&raia nu ştim de ce i s’a dat titlul de mai su» căci faptul că în ea un avocat e în exerciţiul funcţiune! sale, nu justifieat cu nimic subiectul» dintre cele foarte discutate, n’a favorizat pe autorul «Magistraţilor» şi al «Brânduşei» să dea la iveală o lucrare capabilă de a redreta unei analize cât de superficiale. Din nou» se încearcă a se demonstra că juraţii nu sunt conduşi la darea Unui verdict de cât de simţiminte cari au darul să-i impresioneze, să le stârnească eternul omenesc: mila. 9i» pentru a ne Încredinţa de acest lucru, d. Brieux- distinsul academician francez construeşte o dramă în I acte, exasperat de monotonă» fără nici o împreunare logică a amărumtelor E vorba de avocatul Martigny» care se însărcinează să apere pe d-na du Condraia, acuzată că şi-ar fi omorât soţul. Nu există teontra acuzatei alte dovezi, decât un revolver găsit pe malul unui fan şi mai, presus, îndărătnicia ei de a vorbi la interogator.Avocatul care iubeşte şi e iubit de acuzată, cată în decursul a două acte — s’o convingă de sfârşitul funest ce-i poate aduce încăpăţânarea aceasta. Neînduplecând-o, ce hotărăşte totuşi s’o apere, şi tzând de trucurile breslei» reuşeşte să-i obţină achitarea. Atunci, d-na du Conchraia fi mărturiseşte că l’a iubit şi că, într’adevăr, ea şi-a ucis soţul» fiindcă acesta, un epileptic gelos, se hotărâse să-l omoare, pe el, avocatul Martigny. Uluit, Martigny fi cere atonei să-i fie eoție, dali — într’tun gest superb de renunțare a propriei fericiri — d-na dtt Condici* pleacă în— Africa! Afeeeta-1 subiectuL • Aşa Efim e îfatat Insă, în stângaci, întriun dialog forţat şi căutat, CU accentuate momente de melodramă, face ca presa d-lui Briepx să fie mai degrabă 0 disertaţie în dialog sau rezultatul fanteziei WnOl avoist (d. Briepx e magistrat), lipsit de clientelă. In aceste condiţÎUnî, se cere în primul rând ca traducerea bS fie una în care traducătorul să colaboreze cu autorul, şi transpunându-i Opera, să-i împlinească şi lipsurile, prin inerenta contribuţie pe care limba în Care e tradusă, o aduce. B. L B. GeorgescU, traducând fute cuvânt CU cuvănt, a păcălit tocmai prin felul său, nereuşind decât să redea, în mod impresionant de fidel, jttrisdle(iu.ea pe careo tratează piesa. Tir, condiţia traducerei nefiind împlinită, tot greul cade atât la interpretărea, Care trebie să suplinească toate lipsurile Şi, spre sincerul nostru regret, interpreţii, în frunte cud AL Dem. Dan, n’au reuşit, în afară de d-nii Coco Demetreceu şi I. Dordea, să se menţină un ficat la nivelul proastei piese. Dacă tempo-ul acţiunei ar fi folosit cel puţin accentele melodramatice pomenite la început ar fi dat posibilitatea Fotino să se achite mulţumitor de bayasul grav la care a fost expusă. Kâ'1n Rs«u B 71 MPA' Teatrele In tară Spectacole de operă la Chişinău Teatrul National Pentru prima oară, „Cavaleria Rusticană“ operă Intr’un act de Mascagni ii „Pagdacci“ operă în 2 acte de Leancavallo Marţi 28 Octombrie 1923, a avut loc la teatrul nostru Naţional deschiderea secţiunei de Orpere a companiei liricQ-dramati«* N. Leonard. S*a Căutat pentru prima dai* *Ca Valeria Rusticană» și «PagUbcci». E de prisos sft vorbim despre valoarea muzical* a acea tor două opera, de aceia voi trece la interpretare. Principalul. W.1 din «Cavaleria Rusticană» n fost Cânta* de tenorul Em. Marinescu, care a făcut o bună impresie, atât ca voce, cât şi ca tot de scenă. D-na Miciora, care este o primadonă de primul Ordin a efuntat cut multă căldură rolul San Juzzel întrecăndu-se pe sine, a fost aplaudată îndelung. D-na Elena Mavrodi, deasemenea a dat micului rol al Lolei viaţă, căutând foarte bine. D. Dr. Petrovicescu, în rolul ltd Alzis, a fost mai în voce ca niciodată, obţinând fin frmgs suppct. Orchestra sub conducerea d-lui Robert Frank, a fost la înălţime. După «Cavaleria Rusticană» s’a cântat .Pagliacci» operă în 2 acte de R. Leoncavallo. Tenorul Leonard, care a dintat riolul 1« Canid, a fost pur şi simplu ’extraordinar, făcând o creaţie din acest rol. După „Aldi Pagliacci», romanţa din actul I şi după scena finală din afetul al II lea, spectatorii au ovaţionat îndelung pe d. Leonard. Rolul IM Tenar a fost Cântat de d. D. Baxatu, un bariton de prima glasă care a fost o revelaţie pentru publicul nostru. Prologul a fost cântat gola măestrie, cum gas ne-a fost dat să auzim. După terminarea prolOgMM, aplauzele nu mai conteneau. D. Demetrescu, un tânăr bariton începător, a cântat rolul lui Silvici iar tenorul Belelii, a plăcut în rolul Arlequinului D-na Nina Botto, a jucat şi cântat rolul Neda cU toată drăgălăşenia. Romanţa din actul I, precum şi scenele din actul al II-lea au fost îndelung aplaudate. Este Un element foarte bun pentru Operă şi a cucerit publicul CU desăvârşire. Orchestra a fost dirijată de maestrul Giovaneli, care a condus partitura cu multă precizie. Direcţia de elenă a 3-lIl BazOW a pus spectacsls în Pricepere la pUnşt a MiefOErl, trupa de Operetă a jucat «Paradisul», trei acte de Ed. Eysler, cu d-nii Leonard, Gheorghiu, Timică, Petrovteeseu şi d-nele Ţuţuianu. Pavelescu, Petrovicescu, in volurile principale. Joi 25 Optembrie, a avut loc al doilea spectacol de Operă, jucându se Rigolettoi, operă în 8 acte. Asupra anestei Opere viH Reveni într*Un alt număr. G. Gheorghiu Rubrica ne consacraţi pr Mincu Spera îndrăgostiţilor nenoferiţi « Inepuizabilă, şi după câte se pare teamacă rubrica aceasta va rămâne în tttrând fără material iniţial, se dovedeşte nejustificată, înregistrăm faptul că pefiecare satisfacţie — deşi e foarte probabil să fie toamna de vină că atâtea amoruri se nările, atătea iluzii se risipesc Ca tumid parfumat al Unei havane, și atâtea coli de hârtie gem sub greutatea insuportabilă a Unor versuri groaznice, barbare, tir ni»tte~* "Aet e rândul d-lui lonel MirnM. Ne Uimite spre publicare 0 poezie «din multele pe care le am scria în copilărie nu fiindcă este cea mai bună, pentru Că pe asta am de gând să Vă trimit mai târziu după ce veţi Publica pe aceasta». Suntem bine ințeles foarte încântat! de făgăduiala d-lui lonel Minat, ale cărui poezii *din frageda copilărie» sunt: Ce e dreptul, foarte fragede — şi nul putem rezista tentaţiei de a-i face loc, cu atât mai micit cu cât — după mărturisirea d-sale «este o poezie sinceră a unui om care a trubit cu adevărat». Beat «Te-am iubit a ş fi prea bine Şi ţi-am spus-o şi-altădată Fiindcă n-am găsit ca tine Până acuma nici o fată. Ochii tăi senini «a cerut M-au privit de-atâtea ori ^ Insă n-aU ştiut mistend Şi ai inimei fiori-ri Dar nădejdia mă cuprinde Că odată ai să vii Şi la braţul meu te-M prinde Când iubirea ai sfi-mi ştii». Cunoaştem, tot din «frageda copilărie», o poezie care aduce cu opal amicului Mincă: «Dimineaţa când mă spol Mă ’mbrau iote şi mă spăl Fata ’ntreagă, gâttf-tot şi mâinile păn* la cot. Lui apoi îngentîchez mâinile frumos mi-aşez şi mă gog hxi Dumnezeu să-mi dea ajutorul Său». Da, frate Mineale, trebuia să fi făcut şi matale aşa, In frageda-ţi Copilărie. Poate cât* ajută DumnezCBHefaistos co) I TEATRUL CAROL CEL MARE (EMe) Comp. Marioara Voiculescu Va reprezenta Joi 1 Noembrie 1923 la folosul Uniunei Ziariştilor Profesionişti JUDITH Comedie dramatică în 3 acte şi 5 tablouri de Henry Bernstein la rolurile principale: Marioara voiculescu Judith G. Sftorindda Teatrul National (în reprezentaţie) Holophorn Victor AntoneSCU de la Teatrul Naţional (în reprezentaţie) Wagaoo Carussy (în reprezentaţie) Natalia Chirovici . A. Economii Ionescu Pia Sogor Dlmltriu Mosolanu O-ra Sava Biletele la cassa Teatrului Carol cel Mare între 9-1 şi 3-8 Începutul la 8 jumătate foarte precis e I f Manteaux *1 ^ gata si de comandă BERT HEIL Calea Victoriei 46 fost 56 Mima Joi apare excelenta cei mai buni Directori: Delafras si Ion Pas Han Rytter, Stefan Zweig, Leon Peraru, B. Luca, Sorina Casivan-Pas Eugen Helgis, Delaru, Virgijiu Moscovici, Ion Pas, scriu pagini admirabile O anchetă internaţională, „Renaşterea culturală a Europei" Turneul teatrului Cărăbuş Direcţiunea G. Tânase cu revistele Una şi bună Dur-Stoy Colac peste pupăză Mir. Rădulescu şi AL Moşoiu Cine dă mai mult A. de Hera şi CL Tănase Cu d-nii CL Tănase, Titu Protopopescu, Pizone, Jan Demetrescu, P. Codruţ, L Şerbăneanu, L Gheorghiu, AL Giovani Băicoianu, Ionescu, Aristide Ionesco, D-nele Tuchi Eremia, Ecaterina Vasiliu, Violeta Ionescu, Lizica Petrescu, Puica Petrieţeanu, Eliza Dobrescu. Maestru concortator ALDI Bărcănescu. Balet 30 persoane, orchestra proprie, costume şi decoruri noni 31 Octomb. Cernăuţi 1 şi 2 Nov. Roman, 8 şi 4 Nov. Bacău, 5 şi 6 Nov. Râmnicul» Sărat, 8, 10 şi 11 Nov. Focşani, 12 Nov. Ploeşti, 13 şi 14 Nov. Piteşti, 15, 16, 17 şi 18 Nov. Craiova, 1I, 28 şi 21 Nov. Turnu- Severin, 22 Nov. Craiova, 28, 24 şi 25 Râmnicu-Vâlcea, 28 şi 27 Nov. Caracal, 26 Nov. Piteşti, 28, 30 Nov. şi 1 Dec. Constanţa, 3, 4 şi 5 DecU-orgia. CASSA SPITZER~ MODE Calea Victoriei 63-94 A REDESCHIS Atelierul de Croitorie* PĂLĂRII ! ultimele modele dela Paris au sosit într’o bogată colecţie la Casa Buzdugan Str. Primaverele _______ 5994 Mica Publicitate Transformaţi SS Mărgean,strada Şelari 28. Copii de şcoală SfLS, me) La Mărgean, str. Şelari 2S. Rochiţe, Costuonse, iSi.Snl« găsiţi la Mărgean Şelari 28. 5979 Firmn fetru ?! gamene vinde En I UlIIIOgros Fabrica Mărgean, Şelari 28 I ni Bluza (cazacă) toate cm LU Llfj lorilela „Mărgean", Selari 23. Predă la Mode •Hr sis „PALATUL MODELOR" pasagiul Victoriei 6 (fost Imobiliara) aprefenize Mode SSB DELOR“ din Pasagiul Victoria 6 (fost Imobiliara. Vendezea Mode francezi se cauta la „PALATUL MODELOR" Pasagiul Victoria 6 (fost Imobiliara). -Poo-PAnm RIP*»*TM logodne, nunţi unuumiji zie onomastice mai eltin ca oriunde, la „GALEIA de CADOURI« DAVID Bucureşti, Str. Lipscani No. 3 » GROS «-’N DETAIL. a