Rampa, noiembrie 1923 (Anul 7, nr. 1805-1829)

1923-11-01 / nr. 1805

3ft 1 Noembrie Premiere Craiovene „Avocatul1*, plesi fa 3 acta de Brleux O piesă, e&raia nu ştim de ce i s’a dat titlul de mai su» căci faptul că în ea un avocat e în exerciţiul funcţiune! sale, nu justifieat cu nimic subiectul» dintre cele foarte discutate, n’a favorizat pe autorul «Magistra­ţilor» şi al «Brânduşei» să dea la iveală o lucrare capabilă de a redreta unei analize cât de superficiale. Din nou» se încearcă a se de­monstra că juraţii nu sunt con­duşi la darea Unui verdict de cât de simţiminte cari au darul să-i impresioneze, să le stâr­nească eternul omenesc: mila. 9i» pentru a ne Încredinţa de acest lucru, d. Brieux- distinsul academician francez construe­­şte o dramă în I acte, exaspe­rat de monotonă» fără nici o împreunare logică a amărum­­telor E vorba de avocatul Mar­­tigny» care se însărcinează să apere pe d-na du Condraia, acuzată că şi-ar fi omorât so­ţul. Nu există teontra acuza­tei alte dovezi, decât un revol­ver găsit pe malul unui fan şi mai, presus, îndărătnicia ei de a vorbi la interogator.­­Avocatul care iubeşte şi e iubit de acuzată, cată în de­cursul a două acte —­ s’o con­vingă de sfârşitul funest ce-i poate aduce încăpăţânarea a­­ceasta. Neînduplecând-o, ce ho­tărăşte totuşi s’o apere, şi t­­­zând de trucurile breslei» reu­şeşte să-i obţină achitarea. Atunci, d-na du Con­chr­aia fi mărturiseşte că l’a iubit şi că, într’adevăr, ea şi-a ucis soţul» fiindcă acesta, un epileptic ge­los, se hotărâse să-l omoare, pe el, avocatul Martigny. Uluit, Martigny fi cere atonei să-i fie eoție, dali — într’tun gest su­perb de renunțare a pro­priei fericiri — d-na dtt Con­dici* pleacă în— Africa! Afeeeta-1 subiectuL • Aşa Efim e îfatat Insă, în stângaci, întriun dialog forţat şi căutat, CU accentuate mo­mente de melodramă, face ca presa d-lui Briepx să fie mai degrabă 0 disertaţie în dialog sau rezultatul fanteziei WnOl a­­voist (d. Briepx e magistrat), lipsit de clientelă. In aceste condiţÎUnî, se cere în primul rând ca traducerea bS fie una în care traducăto­rul să colaboreze cu autorul, şi transpunându-i Opera, să-i îm­plinească şi lipsurile, prin ine­renta contribuţie pe care limba în Care e tradusă, o aduce. B. L B. GeorgescU, traducând fute cuvânt CU cu­vănt, a păcă­lit tocmai prin felul său, ne­­reuşind decât să redea, în mod impresionant de fidel, jttrisdle­­(iu.­ea pe care­­o tratează piesa. Tir, condiţia traducerei ne­­fiind împlinită, tot greul cade at­ât la interpretărea, Care tre­bie să suplinească toate lipsu­rile Şi, spre sincerul nostru re­gret, interpreţii, în frunte cu­­d AL Dem. Dan, n’au reuşit, în afară de d-nii Coco Demetrec­­eu şi I. Dordea, să se menţină un fi­cat la nivelul proastei piese. Dacă tempo-ul acţiunei ar fi folosit cel puţin accentele me­lodramatice pomenite la înce­pu­­t ar fi dat posibilitate­a Fotino să se achite mulţumitor de b­ayasul grav la care a fost expusă. Kâ'1n Rs«u B 71 M­P­A' Teatrele In tară Spectacole de operă la Chişinău Teatrul National Pentru prima oară, „Cavaleria Rusticană“ operă Intr’un act de Mascagni ii „Pagd­acci“ operă în 2 acte de Leancavallo Marţi 28 Octombrie 1923, a a­­vut loc la teatrul nostru Naţio­nal deschiderea secţiunei de Or­pere a companiei liricQ-dra­ma­ti«* N. Leonard. S*a Căutat pentru prima dai* *C­a Valeria Rusticană» și «Pa­­gUbcci». E de prisos sft vorbim despre valoarea muzical* a a­­cea tor două opera, de aceia voi trece la interpretare. Principalul. W.1 din «Cavale­ria Rusticană» n fost Cânta* de tenorul Em. Marine­scu, care a făcut o bună impresie, atât ca voce, cât şi ca tot­ de scenă. D-na Miciora, care este o pri­madonă de primul Ordin a efun­tat cut multă căldură rolul San Juzzel întrecăndu-se pe sine, a fost aplaudată îndelung. D-na Elena Mavrodi, dease­­menea a dat micului rol al Lo­­lei viaţă, căutând foarte bine. D. Dr. Petrovicescu, în rolul ltd Alzis, a fost mai în voce ca nici­odată, obţinând fin fr­mgs suppct. Orchestra sub conducerea d-lui Robert Frank, a fost la înălţime.­­ După «Cavaleria Rusticană» s’a cântat .Pagliacci» operă în 2 acte de R. Leoncavallo. Tenorul Leonard, care a din­­tat riolul 1« Canid, a fost pur şi simplu ’extraordinar, făcând o creaţie din acest rol. După „Aldi Pagliacci», ro­manţa din actul I şi după sce­na finală din afetul al II lea, spectatorii au ovaţionat înde­lung pe d. Leonard. Rolul IM Tenar a fost Cântat de d. D. Baxatu, un bariton de prima glasă care a fost o reve­laţie pentru publicul nostru. Prologul a fost cântat gol­a măestrie, cum gas ne-a fost dat să auzim. După terminarea prolOgMM, aplauzele nu mai conteneau. D. Demetrescu, un tânăr ba­riton începător, a cântat rolul lui Silvici iar tenorul Belelii, a plăcut în rolul Arlequinului D-na Nina Botto, a jucat şi cântat rolul Neda cU toată dră­gălăşenia. Romanţa din actul I, precum şi scenele din actul al II-lea au fost îndelung a­­plaudate. Este Un element foar­te bun pentru Operă şi a cuce­rit publicul CU desăvârşire. Orchestra a fost dirijată de maestrul Giovaneli, care a condus partitura cu multă pre­cizie. Direcţia de elenă a 3-l­Il Ba­­zOW a pus spectacsls î­n Pri­cepere la pUnşt­ a MiefOErl, trupa de Operetă a jucat «Paradisul», trei acte de Ed. Eysler, cu d-nii Leonard, Gheorghiu, Timică, Petrovtees­­eu şi d-nele Ţuţuianu. Paveles­­cu, Petrovicescu, in volurile principale.­ Joi 25 Optembrie, a avut loc al doilea spectacol de Operă, ju­­cându se Rigolettoi, operă în 8 acte. Asupra anestei Opere viH Re­­veni într*Un alt număr. G. Gheorghiu Rubrica ne consacraţi pr Mincu Spera îndrăgostiţilor nenofe­­ri­ţi « Inepuizabilă, şi după câ­te se pare teama­­că rubrica aceasta va rămâne în tttrând fără material iniţial, se dove­deşte nejustificată, înregistrăm faptul că pefie­­care satisfacţie — deşi e foarte probabil să fie toamna de vină că atâtea amoruri se nările, a­­tătea iluzii se risipesc Ca tu­mid parfumat al Unei havane, și atâtea coli de hârtie gem sub greutatea insuportabilă a Unor versuri groaznice, barbare, tir ni»tte~* "Aet e rând­ul d-lu­i lonel MirnM. Ne Uimite spre publicare 0 poezie «din multele pe care le am scria în copilărie nu fiind­că este cea mai bună, pentru Că pe asta am de gând să Vă tri­mit mai târziu după ce veţi Pu­blica pe aceasta». Suntem bine ințeles foarte încântat! de făgăduiala d-lui lonel Minat, ale cărui poezii *din frageda copilărie» sunt: Ce e dreptul, foarte fragede — şi nul putem rezista tentaţiei de a-i face loc, cu atât mai micit cu cât — după mărturisirea d-sale «este o poezie sinceră a unui om care a trubit cu adevă­rat». Beat «Te-am iubit a ş fi prea bine Şi ţi-am spus-o şi-altădată Fiindcă n-am găsit ca tine Până acuma nici o fată. Ochii tăi senini «a cerut M-au privit de-atâtea ori ^ Insă n-aU ştiut mistend Şi ai inimei fiori-ri Dar nădejdia mă cuprinde Că odată ai să vii Şi la braţul meu te-M prinde Când iubirea ai sfi-mi ştii». Cunoaştem, tot din «frageda copilărie», o poezie care aduce cu opal amicului Mincă: «Dimineaţa când mă spol Mă ’mbrau iote şi mă spăl Fata ’ntreagă, gâttf-tot şi mâinile păn* la cot. Lui apoi îngentîchez mâinile frumos mi-aşez şi mă gog hxi Dumnezeu să-mi dea ajutorul Său». Da, frate Mineale, trebuia să fi făcut şi matale aşa, In fra­­geda-ţi Copilărie. Poate câ­t* ajută DumnezCB­Hefaistos co) I TEATRUL CAROL CEL MARE (EMe) Comp. Marioara Voiculescu Va reprezenta Joi 1 Noembrie 1923 la folosul Uniunei Ziariştilor Profesionişti JUDITH Comedie dramatică în 3 acte şi 5 tablouri de Henry Bernstein la rolurile principale: Marioara voiculescu Judith G. Sftorin­dda Teatrul National (în reprezentaţie) Holophorn Victor Anton­eSCU de la Teatrul Naţional (în reprezentaţie) Wagaoo Carussy (în reprezentaţie) Natalia Chirovici . A. Economii Ionescu Pia Sogor Dlmltriu Mosolanu O-ra Sava Biletele la cassa Teatrului Carol cel Mare între 9-1 şi 3-8 Începutul la 8 jumătate foarte precis e I f Manteaux *1 ^ gata si de comandă BERT HEIL Calea Victoriei 46 fost 56 Mima Joi apare e­xcelenta cei mai buni Directori: Delafras si Ion Pas Han Rytter, Stefan Zweig, Leon Peraru, B. Luca, Sorina Casivan-Pas Eu­gen Helgis, Dela­ru, Virgijiu Moscovici, Ion Pas, scriu pagini admirabile O anchetă internaţională, „Renaşterea culturală a Europei" Turneul teatrului Cărăbuş Direcţiunea G. Tânase cu revistele Una şi bună Dur-Stoy Colac peste pupăză Mir. Rădulescu şi AL Moşoiu Cine dă mai mult A. de Hera şi CL Tănase Cu d-nii CL Tănase, Titu Protopopescu, Pizone, Jan De­­metrescu, P. Codruţ, L Şerbă­­neanu, L Gheorghiu, AL Gio­­vani Băicoianu, Ionescu, Ari­stide Ionesco, D-nele Tu­chi Erem­ia, Eca­­terina Vasiliu, Violeta Iones­­cu, Lizica Petrescu, Puica Pet­rieţeanu, Eliza Dobrescu. Maestru concortator AL­DI Bărcănescu. Balet 30 persoane, orchestra proprie, costume şi decoruri noni 31 Octomb. Cernăuţi 1 şi 2 Nov. Roman, 8 şi 4 Nov. Bacău, 5 şi 6 Nov. Râmnicul» Sărat, 8, 10 şi 11 Nov. Focşani, 12 Nov. Ploeşti, 13 şi 14 Nov. Piteşti, 15, 16, 17 şi 18 Nov. Cra­­iova, 1I, 28 şi 21 Nov. Turnu- Severin, 22 Nov. Craiova, 28, 24 şi 25 Râmnicu-Vâlcea, 28 şi 27 Nov. Caracal, 26 Nov. Piteşti, 28, 30 Nov. şi 1 Dec. Constanţa, 3, 4 şi 5 Dec­U­-­orgia. CA­SSA SPITZER~ MODE Calea Victoriei 63-94 A REDESCHIS Atelierul de Croitorie* PĂLĂRII ! ultimele modele dela Paris au sosit într’o bogată colec­ţie la Casa Buzdugan Str. Primaverel­e _______ 5994 Mica Publicitate Transformaţi SS Mărgean,strada Şelari 28. Copii de şcoală S­fLS, me) La Mărgean, str. Şelari 2S. Rochiţe, Costuonse, iSi.­Snl« găsiţi la Mărgean Şelari 28. 5979 Firmn fetru ?! gamene vinde En I UlIIIOgros Fabrica Mărgean, Şelari 28 I ni Bluza (cazacă) toate cm LU Llfj lorilela „Mărgean", Sel­ari 23. Predă la Mode •Hr sis „PALATUL MODELOR" pasagiul Victoriei 6 (fost Imobiliara) aprefenize Mode SSB DELOR“ din Pasagiul Victoria 6 (fost Imobiliara. Vendeze­a Mode francezi se cau­ta la „PALATUL MODELOR" Pa­sagiul Victoria 6 (fost Imobiliara). -Poo-PAnm RIP*»*TM logodne, nunţi unuum­iji zi­e onomastice mai eltin ca oriunde, la „GALE­IA de CADOURI« DAVID Bucureşti, Str. Lipscani No. 3 » GROS «-’N DETAIL. a

Next