Rampa, august 1924 (Anul 7, nr. 2028-2053)

1924-08-01 / nr. 2028

Vineri, 1 August 1934 RAMPA Cronica Teatru, Lieblich (Trupa literatură Spectacolul de Marţi seara al trupei din Vilna a fost o reve­laţie pentru noi. Eram obici­nuiţi ca la şezătorile literare să auzim elemente imposibile care îşi ofereau bine-voitorul lor concurs (99 la sută din şe­zători erau date în scop de bine­facere) şi cari isbuteau ca la al doilea sau al treilea nu­măr să golească sala. Şezătoa­rea aceasta se deosebeşte întru totul de cele obicinuite. De altfel, după cum a spus-o şi d. Mazo, directorul trupei la începutul spectacolului şe­zătoarea are ca scop, pentru că publicul evreesc nu e destul de pregătit încă, să dea fragmen­te din literatura evreească. Pen­tru felul cum a alcătuit progra­mul d-sa mreită toate felicită­rile. Spectacolul s’a început cu »Es Brent» (Arde) de I. L. Pe­retz, cel mai bun scritor pe care l’a avut literatura «idi­­schistă». «Es Brent», ei un act de conflicte sufleteşti La ridi­carea cortinei suntem de acum în plină acţiune, acţiunea vi­brantă şi care încet, încet câş­tigă asistenţa şi o asociază. Pieseta a avut parte de o inter­pretare bună, în fruntea căreia s’a fixat d. Weislitz care a fă­cut o admirabilă creaţie din rolul bătrânului D-l Stein şi d-na Liuba Radison în celelal­te două roluri, au pus tot sufle­tul ridicând spectacolul la o a­­devărată sărbătoare artistică. Bine d. Schaeffel într’o scurtă apariţie. Am urmat «Zidul» scenetă în trei tablouri. De data aceasta nu s’a mai jucat. Interpreţi pe scaune, fiecare cu piesa în mâ­nă, au citit. Pentru prima oară am asistat — în ţară — la un asemenea spectacol. Mărturi­sesc că am fost câştigat de fe­lul cum a fost citită această pie­să, deşi sunt convins că jucată ar fi câştigat mult, infinit de mult. De data aceasta rolul principal a fost citit de d. Stein, despre care e de prisos să mai vorbim căci am spus’o de nenumărate ori la această ru­brică că e un mare talent și că teatrală din Vilna). O seară de evreeasca lucrează înainte de a se presen­ta publiculu­l Partenera sa a fost d-ra Braz care și-a citit admirabil rolul doved­indu-ne că, în afară de talentul scenic de care a dat dovadă posedă şi o foarte clară dicţiune. Celelal­te roluri au fost citite de d-nii Samberg, Kamen, Weislitz, Nathan şi­ Ehrenkrantz şi d-nele Liuba Radison şi Lares. Partea treia a programului a fost compusă numai din lec­turi. Cu un humor sănătos, lim­pede d. Samberg a citit un dis­curs antisemit, și apoi silit de aplauzele cari nu mai conte­neau «Să mă însor sau nu» de Tubenfeller. A urmat d-ra Liu­ba Radison care a declamat cum nu se poate mai bine două poezioare. Spectacolul l-a încleiat d. Ka­men recitând din cel mai mare umorist evreu, Schalom Ale­­ehem. Pentru felul cum a reci­tat «Neamțul», d-sa a bine-me­­ritat aplauzele cu care publi­cul l-a răsplătit Leg. Ştiri mărunte de pretutindeni TENORUL GABOR de la Opera la din Budapesta a fost angajat să dea două reprezentaţii la «Volkso­­per» din Viena. El va apare în Don José din «Carmen» şi în Tannhäu­ser din opera cu acelaş nume. LA « JO­HAN­N - STRAUSS THEATER» din Viena s’a dat pen­tru a 50-a oară opereta «Des Kö­nigs Nachbah­n». * LA LUSTSPIELTHEA­T­ER din Viena s'a dat premiera comediei «Die Kleine vom Variété» de Al­fred Möller. • La «BURGGARTEN» din Vie­na s’a dat premiera comediei «Der Herr mit der langen Nase». • O TANARA PIANISTA PO­LONEZA, d-ra Genevieva Milas­­zeiwska, a dat de curând un inte­resant concert la Academia de muzică din Brooklyn, executând între altele bucăţi de Grieg şi Chopin. • LADIES IN THE EVENING este titlul unei piese a scriitorului Milton Herbert Gropper, a cărei premieră s-a dat în teatrul «Or­pheum» din Montréal şi care va fi jucată ulterior la New-York.. • THEATER IN DER JOSEF­STADT din Viena continuă să reprezinte cu un deosebit succes cele trei piese într’un act «Iubire de mamă», «Jucătorii» și «O pro­punere de căsătorie». , VOLKSOPER din Viena a re­luat într’o nouă înscenare opera comică «Mikadoul» de Sulivan. « FAMILIA SCHIMECK conti­nuă să se joace cu un deosebit succes la «Neues Wiener Stadt­­theater» din capitala Austriei. «REVANCHE» este titlul unei operete de Fritz Lanser­­și Beda, muzica de O. Jascha, a cărei pre­mieră se va da în cursul viitoarei stagiuni la «Bürgertheater» din Viena. LA BURGERTHEATER din Viena" se va da la începutul lui Septembrie premiera vodevilului «Aernchen von Tharau» de Marco Brociner şi dr. A. W. Willner. • TEATRUL EVREESC DE ARTA din New-York a reluat la «Carl-Theater» din Viena trage­dia lui Leonid Andrejew «Cei şap­te spânzuraţi». • • • • Inffor­matiunl Compania lirică Leonard va re­prezenta în tot cursul săptămânei «Merge strună» spirituala revistă a d-lor Mircea Rădulescu şi Alfred Moşoiu. In rolurile principale apar d-nele Tantzi Cutava Barozzi, Lulu Chi­­nac, Rosina Viquelin, Matilda Kriegel, Silvia Cernea şi d-nii Leo­nard Timică, Lică Rădulescu, Gheorghiu şi Bâcleşeanu. D-na şi d. Victor Eftimiu. „sunt de câteva zile la Sinaia. Intre primele piese originale ale viitoarei stagiuni a Teatrului Na­­ţional, va fi tPierde vară» de d. Alfed Moşoiu. Saloanele Teatrului Popular (fost Palais de Glace) Bulev. Elsabeta 25, complect renovat. Loji splendide. Se închiriază a­­numite zile pentru baluri, nunti, soareuii, festivaluri, serate, ban­chete, matineuri, serbări, con­­ferinte, etc. Informatiuni la Teatrul Popular, zilnic 4—8 p. Opereta lui Leo Jessel «Des Koenigs Nachbah­n» s-a dat de curând pentru a 50-a oară la «Johann­ Strauss-Theater» din Viena. Nesfârşite aplauze salută în fie­care fieară apariţia pe scena par­cului Oteteleşeanu, a balerinei Ma­­rd­eva şi a maestrului Constant în revista «Merge strună». Teatrul Cărăbuş va reprezenta astă seară «Ce-ar aface ?» spiritu­ala revistă a d-lor A. de Herz şi Dur-Stoy. Interpretarea are în frunte pe d-nii Prince şi Tănase. BRILIANTE şi orice pietre preţioase cumpără plătind preţurile cele mai bune Compania Anglo-Americană Str. Carol No. 50 Teatrul Naţional va repre­zenta în viitoarea stagiune «Cy­rano de Bergerac» de Edmond Rostand în traducerea d-luî Codreanu. Rolurile principale vor fi ju­cate de d-l Al. Demetriad şi d-na Al. Macr. Bal­etul armelor şi baletul căr­ţilor din revista «Ce are a face !» sunt cele mai grandioase însce­nări coreografice ce s’au văzut pe scenele noastre. Corpul de palet număr top de persoane. Marilena Bodescu obţine în fie­care seară mare succes la Cărăbuş în cupletul fetei mari. Compatriotul nostru pictorul N. Gropeanu, a repurtat un­ nou­ succes. La expoziţia «Salon des Tuilleries» publicul admiră un tablou al lui Gropeanu Café de la rue Halfaoh­ine , Tunis, in­spirat dintr’o recentă călătorie a pictorului în Tunisia. Tabloul e reprodus în unul din ultimele numere ale ziarului «Compedia» şi însoţit de aceste rânduri elo­gioase: «E de remarcat intere­santul desen fin­ animale lângă uşe, un exemplu­ de artă popu­lară, tunisiană şi care adaugă un interes etnografic, interesu­lui artistic al acestui tablou. D-na Tantzi Cutava-Barozzi şi d. N. Leonard obţin în fiecare sea­ră mare succes în revisa «Merge strună» de la Parcul Oteteleaşeanu. Compania dramatică Iancovescu Elvira va reprezenta în cursul sta­­giunei comedia lui Jules Romains «Knock». La «Theater in der Josef­stadt» din Viena se va da în cursul luniei Octombrie, în în­scenarea lui Reinhardt, premie­ra la Viena a piesii scriitorului american Eugene O’Neill, «Mai­muţa păroasă». La «Burggarten» din Viena s’a dat «Visul unei nopţi de va­ră» de Shakespeare din muzica de scenă de Mendelssohn. 1 I TEATRUL CARABUS Director C. TANASE ASTĂZI și în fiecare seară „Ce are va face?“ revistă în 2 acte şi 6 tablouri de Dur Stoy şi A. de Herz cu întregul ansamblu al Companiei Cărăbuş în frunte cu marele artist francez PRINCE Montare extraordinară Balet 100 persoane 1000 costume.—Ochelari magici Biletele se pot refine dupe acum la magazinul Jean Feder si la Teatrul Cărăbuş. Telefon 31||31 | Grădina LIEBLICH (Jignitza) | Direcţiunea I. Goldenberg Astă­zi JOI 31 IULIE ora 9.15 seara Ansamblul cunoscutei trupe din Vilna WILNAER TRUPPE Cârciuma pustie Dramă în 3 acte de Hirschbein Publicul este rugat a veni la spectacole la ora precisă In studiu: Azilul de noapte Cereţi pretutindeni cutia orginala § OJA” vv Parcul Otetelişeanu Compania lirică română Leonard APA DE COLOR­IE PARFUME.QSA FRANCEZA ru 654.76 NICU­L S. BERACHA tu 647a STQ. KACAGHEOQGHEVtCI . N?4 tî^tqu moowni ASTAZI SI IN FIECARE * SEARA Merge strună Revistă în 2 acte şi 4 tablouri de Mircea Rădulescu şi Alfred Moşoiu cu TANTZI CUTAVA BAROZZI MARE BALET Cereţi pretutindeni numai LAMA „PIERRE“ Oţel suedez, aliaj de argint 8 Lei în toată ţara - big..,fix, SIGNATURE. COLLIEEdiPEELES MEMTIISE­TENUL @ FCASED-ŞI-TArsÂR Din zbuciumul captivităţi Maiorul G. CARACAS Premiată de ACADEMIA ROMANA Povestire foarte interesanţi şi atrăgătoare a peripeţiilor repetatelor evadări -Te ar­to­mini din diferite lagăre şi for­tăreţe germane. De vânzare la toate librăriile din ţară. Depozit general: Tipnsrisfis Eminescu. Str. Parlamentului

Next