Rampa, martie 1926 (Anul 11, nr. 2503-2528)
1926-03-01 / nr. 2503
ANUL XI No. 25034 MWL’detlm Mit»* »* VANZARE PRETUTINDEN DE REPREZENTANT!: IMMLFIKiTESTI. B? BRĂTIANU NE Defector : M. FAUST MOMN pagii: Blupourile darului: Bucureşti, Calea Victoriei 31, Telefon 1/59 Publicitatea concesionată exclusiv societăţi anonime Rudolf Messe. Bucureşti, Bul. Academiei Mo 9 6/ «5 * ß Prim Ratfactor: SCARLAT PROF ' to /ir 1 MARTIE 1926. i ioare £ £ lufrageiii Saloane sărați convenabil la Mobila . FISCHIR a da Car©! pi©. 13 Eftaf Sărbătorirea Marioarei Veni Mâine seară, la Bruassia, iarom o artista de atât de mare inund cănea se voraduna de- mverguira, o autistă, care, în »gw cei mai de seamă -nepre- Capitalist Lumii, la Paris, atentanţi ai tuturor hamurilor de activitate intelectuală rostrait istâi se impună ca o forţă teatrallă de primii ordin, rommânească, va fi săribător că marea artistă a nearmâtri nositru, Marioara Ventura. Este obiceiul pământului să se cinstească prin asemenea praznice festve, izibânzîle de orice fel, ale piorieritar muncii de pe toate tărâmiuirile. Pe astă artă însslă, bandbellun oferit Miamoajre' Ventura papă'ă un caracter cu totul deosebit. ese du cadrul tradiţionalului, se ridica deasupra unnii dip . ..pontipos de a exprima bucuria , şi admiraţia, .‘‘pire . a uivcştnâivta solemnitatea oiniei sărbător:, menită .să inouimme o atetivitate strălucită şi statornică, pusă în slujba anted dramătice şi a ţării româneşti. De faitpt, este o sărbătoare, care trebuia să se taatebrieze mai d mult. S’au luait însă ca puiej tat ei. URimefe.repreeentaţîc etate de d-ma Veritura. Ia Tatnttf Naţionad, $&■ tuat (Srésjvt prflsj. făptui că 'd-ra Marioara , VenicuTjá''sLa folosit şi atea$ta dată resursele neţărmuritului ei tafterit, ipentru a ■da ş! nvd multă strălucire TeavUlui Naţ’ioniaJli, primei speriedin România-Maire, sta luat, toi sfârşit, drept, prilej triumful, pe care dinjiou îl repurtieaziă djra Mafioara :V©h t ora. W. Pbedra’-' l iai m căte a vuicerti tauiTii gloi rjiei 'și pe îtuâurik: Se’tftei, pe prima scenă a Franței, ita Conforru 'Franceză.' ' I' Este. i.n *de n v-'-i- '-.' Marioara V&ÎTu’RA . lariiSFsta de t'4 ani. ' • ■/: \ artistic, intri.un ..mediu, în care ercopţicffialeîe-i ‘mstisiri porttra . .... rocunotsai-Tmmttiinile ei ine ofereau şi 'i două dese prilejuri de a ne împărtăşi la lumjnna radioasă a acestui maire talent. Războiul fu un nou prilej, care-i aduse aminte Marioarei Venture că e româncă. Alături de drapel, în toate clipele grele, prin care a trecut atentei, ţara noastră, la Iaşi, în refugiu, Marioara Vemura desfâşuită o prodigioasă activitate, îngrijind răniţi in spitale, organizând echipie deteatru, cu care juca identii ei, căutând şi găsind ajutoare pentru alinarea tuturor suferinţetor' atât de multe şi- atât de? mari m acea vreme, neobosi- tă, preligîoasâ de •‘nteligenţăj şi isteţime,, de entuziasm şi înflăcărare, muncind fără pre-; get, fără răgaz, eu voinţa fermă şi dârză de a .-le face uti-i lă, de a contribui ai puterile e' slabe de emeie, cu destinele ei uriaşe de antrata, la izbânda, în care credea uif fanatism la' izbânda, care însemna tri■imihil cauzei ambelor rei patrii : România şi Franţa în Zorilie purpufii ’afe- viatbriej» la vârsta de 5 anî LV tari ' I nu au adus numai o imensă bucurie patri dialtei Marinolara Ventura, ci şi consacrarea de-finitivă a artistei Marioara Ventuilla. Comedia Franiceză a ales o societară a . ei Ii_ L*e atunci, m rrorurf» şi Bucureşti, din succes în succes, din triumf în triumf, cariera Marioarei Ventufla se desfăşură ca o numuiuaită fabie presărată cu petale ,trandafirii... Ni se pare foarte firesc astăzi ca artiştii şi scriitorii noştrii să găsească în străinătate o primire atât de călduroasă, sărbâtorim o viaţă dedicată artei şi patriei, sărbătorim vie torta talienteului şi asufletului mare, sărbătorim în Marioara Ventura, simbolul culmifiării artei ''lăţimi a le. hi cea mai sipfendndă a c: întruchipare. De aceea, credincioşi ideadni nositf in şi misiuni'', pe care am înţeles să ne-o afumăm in mişcatrfâa artistică românea, şefă, aduce la această isărbătoare, ai rândurile de mai sus, şi închinaireanoastră, reprezintând prinosul de dragoste» adm.laţie. entuziasm prentru: Marioara Ventuma. RAMPA . Fotografiile mai vechi, de o nepreţuită valoare documentară, ne-au fost procurate prin mijlocirea distinsului nostru confrate şi amic, d. Barbu Voinescu, preşedintele Sindicatului’ Ziariştilor, căruia şi pe această cale îi exprimăm, atât înnumele nostru cât şi în acela al Cu această ocazie, d. Barbu Voinescu a adresat directorului ,,Rampei” d. M. Faust- Mohr, următoarea scrisoare: IUBITE MOHR, Un vechiu membru al Sindicatului, d. N. Caludescu, pe vremuri redactor al „Conservatorului” şi bun prieten al bătrânului Gr. Ventura, îmi comunica alăturatele fotografii cari reprezintă pe marea noastră artistă, Marioara Ventura, la vârsta de 5, de 6 şi de 14 ani, precum şi pe Fanchette Vertroiîţă cutiri., mama d-rei ăventura, în rolurile „Phedute” şi ..Sapho”. Acum în ajunul sărbătorire» «minenjiei comediante, cred că aceste ..amintiri” din trecut devin de o mare actualitate. Cu multă prietenie BAREL VOINESCU Preşedintele Sind. Ziariştilor 27 Februarie 1126. închinare mare! artiste şi mare! Românce te, încurajate, cultivate de la început, Năisiamtă ş crescută in lumea teatrelor, apttadiniene măscuite ale Marioarei Ventura stau desvoltat cu repezita line, talentul ei purtând pecetea unei exttraordinare precocităţi. La o vârstă, când alte fetiţe îşi petrec încă vremea pe băncile şcoalelor inferioare, Marioara Viitura apăinea pe scena Teatrului Naţioninalîn rolul Zanetto din „Le passant”, şi se făcea imediat remarcantă. Deşi uitat de tânărui e lipsisită de aicea experienţă die scenă, care se cere de obicei actorilor la primele lor încep literi. Marioarei Vântura îi se încredinţează roluride seamă, şi, în foarte scurtă vreme, prin temperamentul ei turmiuliros, Pin înflăcărarea avânturilor ei lirice, prin călduracomunicata, pe care o răspândeau toate creaţiile sale, atrage atenţia tutortor cunoscătorilor tuturor frecventatorilor de spectacole, aşa încât Regele Carol o trimite la Paris, cu o bursă, plătită din caseta IupaTîtkjuiană. La Paris, Marioara Ventura începe să-şi zroiască drumul, care a duisro în atât de vbtctv-js. ii 5*a '»vr.*1 re-vr*r • i\ ■ ■ de ari'. Cu'itsjirife ConSenvatioFuiU' din Paris, examenele, pe care le-a dat, în această mare şcoală de educaţie artistică franceză, rai au servit decât la evidenţiarea uriaşului talent a! Marioarei Ventura în Metropola Artei. Dacă ar fi fost franceză, imediat după strălucitul ei examen de absolvire al Corecrvtatorului, ar fi fost cu siguranţă angajată la Comedia Franceză. Lipsiridu-i această calitate, Marioana Ventura şi-a început cariera la Paris, pe scenele teatrelor de pe Bulevard, începutul epiteriei la Parist a fost ca şi la Bucureşti, echivalent cu primele ei succese. Imediat a fost remarcată de către marele Antoine, care a angajat-o la Odeon, atunci când i sa încredinţat direcţia acestui al doilea teatru subvenţionat al Parisului. Neuitatele-i succese de pe scena Odoaiwilia aui dus-o triumfal până la porţile Comediei Franceze, care se deschiserră pe dată în faţa ei. aşa tánciketpt umal dal elementele de frunte ale actualei mişcări teatrale franceze, mai are trupul şi voinţa, în vâltoarea triumfului, în vârtejul aalarmaţiiilor şi avalanşelor de aliori, semnificând catotacrarea mondială, mai are timpul şi voinţa să nu uite îndepărtata ţărişoară, pe al cărei pământ a făcut primii paşi în viaţă, primii paşi spre succes. Aceasta este una din caflacteristicile esenţiale ale perse inviiraţii d-rei Ventura , aidmiţând, negreşit, principal interna'tionalismuH'Ui creaţiei artistice, marea noastră actriţă nu s’a simţit o clipă destregată de îndatoririle ei de româncă, şi-a ijiuit întotdeauna să-ş pună atrita în slujba ţării sale Fiica a unui mare gazetar, om de furie, distins intelectual. iSpirit fin reprezentativ pentru o întreagă epocă, fizică a neuitatului (Grigore Ventura, autor dramatic în clipele de răgaz, şi a Pamichetteitormont-Ventura, manea tracum se deschiseseră, cu câtăva vreme mai înainte,, în faţa algedano, care a ilustrat vreme ii:trv .omâig De Max. itvdelmngată, cu sgudiijitoare ,j e !:,nto. izbucnii războiul, le-i fereaţi:, scorii Teatrului nu întrempse nici o clipa legăturile ai patria. Naţional din Bucureşti. Marioara Ventura a avutnorocul să-şi traiasca primii ani ai vieţii intc'im mediu cu adevărat Iii ;se pare firesc să-i vedem cititorilor „Rampei” viile noa « Î AS1«S2 iftrese să le deschidă părţile toate de coloanele revistelor, tipografiile editoriiloii... Când Marioara Ventura a început să joace la Paris, situri.'ja era însă cu totuil alta • România, ca ţară, era aproape necunoscută, dar încă reprezentanţii artei româneşti. Marioara Vntura a fost aceea, dar e. a îndreptat privirile Parisului spre acest colţ de pământ binecuvântat din ..t.destul european, atât de bogaii in forţe creatoare . Marioara Ventura este o înaintașă ti tuturor celor, de cari astăzi se spunecă au cucerit PatiismJ. Mitrioara Vemura, talentul ei strălucitor, au fost elemenete de propagandă celei mai utile țării în ultimi ani. .Astăzi, cârd interdependen'.I Aratelor a devenit o chestie de v'ta'itate pentru fiecare din ele, astăzi, când cunoaşterea popoarelor între ele, prin limbajul universal al artei, a devenit «urna din bazele păcii generaste către care cu toţii năzuim, astăzi abia activitatea mitisitică a Marioartei Ventura laParis, poate fi judecată în toată superba ed amploare. Dealceea 'spuneam că sărbătPC'frea de mâine seară ese din •mam'*, omciTOTit ai banchetelor, ce se dau de curata nalicităţilor de seamă ale ţării ; om săirbătoriim numai o artistă româncă de reputaţie mondiailă, sărbătorim o pionieră a .romiaMisiunuli«’ peste hotare. Repertoriul teatrelor ruseşti celorlalte naţiuni din Uniunea ■Sovietică (de exemplu din ruseşie în ucraineană) sunt cu totul libere, fără a se plăti vreun onorariu. Un colaborator al ziarului lite de o lege specială. Traduce„Vecerniaia Moskva” s’a întrerile din limba rusă în limbele ţinut că iLunaciarski, comisarul Istrucţiunii publice, pe tema pregătiri repertoriului pentru teatrele sovietice. Lunaciarski a declarat : ..Nouă ne sunt, bune toate genirile. Cel mai mare preţ au însă pentru noi piesele pur artistice precum şi cele în cari se oglindeşte viaţa comunistă revoluţionară. Dar admitem şi alte bucăţi de artă,cari fe ocupă cu diferitele problenaa, ale vieţei. De asemenea pot intra în repertoriuşi piesele, amuzante şi chiar reviste”, , Declaraţiile lui Lunadarsk, sunt interesante şiîn, alte privinţe. El fi-a expus punctul său de vedere şi în chestiunea aducerii pe schtaa rusească,şi a pieselor străine. El a urnmţl „Cred că este necesar şi chiar natural ca pentru teatrul, şi publicul nostru, în anumite cazuri, să fie prelucrate, şi adaptate~.fi piesele străine. Lipsa pieselor clasice ruseşti şi străine este dealtfel foarte simţită pe scena teatrelor noastre. Dar în ibe priveşte :‘'P^MuiJnarea, aceasta trebue să se facă cu mareprecauţiune”... ... . La ‘încheiere Lunaeiarski a declarat că Rusia sovietică, iu.-! tenţîoneazâ să subscrie în timpul cel mai apropriat conven-iţirmea cu Statele străine, prin. care se va stabilicbmpleet drepturile au-torilor.Primul punct 'din ' aceastăconvenţie va...fi traducerea liberă a pieselor străine. -Condiţiunile de monoitariu vor fi stabi- D-RA MAR 10 AR A VENTURA (crupă cea mai recentă fotografie) Fanchette Vermont-Venaira. Imams marei apa•rtre tre;re •: FANCHETTE VERMONT - VENTURA in rolul Sapho MARIOARA VENTURA . 4a vitei»ate, 6 an.' D-R4 MARIOAP4 VENTUR tdupă „ fotograîie din 1914) Puşkin Franciîz! O editură rusească dirijer,in a primit din partea unei mari edituri germane următoarea scrisoare. ..Credem că vă este cunoscut opera franceză „Dama de pică”,, a fost tradusă în...limba germană. Autorul acestei cărţi este Puşkin, După informaţiunile ce am primit , această carte a fost tradusă şi în limba rusă. AVătad:' nevoe de această traducere, vă rugăm să ,ne...înştiinţaţi daca putem s’o găsim la lumin şi în caz că da, binevoiţi a ne indica locul unde amputea-o găsi. Pentru informaţţiunile dv. vă vom fi foarte îndatoraţi”. 1 . Textul imu mai ‘ necesită nici un comentariu. Aceasta ar fi tocmai ca şi cum Tar căuta în Rusia ]de Goethe, dacă el e cet tradus şi în germană. Documientul original va fi predat Muzeului Puşkin. Dafiniți în discuție OTtBSTlE • Bobod cornii i«rfr*o afacere rinistra. in care suni amestecate. ■ persoane. însemnate cari trebui să rămână oculte*. Tac’asa, cineift si ne steau l-" ULTTMA OR-O , rubrica in care total se vinde Ieftin ca la desfacere pentru ci. fiind ultima. oră. urmează sfârsbul lumIL