Rampa, martie 1926 (Anul 11, nr. 2503-2528)
1926-03-01 / nr. 2503
LUNI ! MÁI 10B ’•’n*s-v?h Arta în Rusia sovietică Conducătorii sovietelor ruse.e,ari nu prea sei fudulesc la gândul de a fi consideraţi drept susţinători ai vechei tradiţii ruseşti, sunt totuşi, în ceia ce priveşte cultivarea baletului rus, mai ţarişti chiar decât ţarii.•In privinţa aceasta, avem amănunteinteresapte, dintr’o convorbire cu dansatoarea rusă Maria Iessipova, una din steleile fostului balet imperial de la Moscova. Ea joacă de altfel și un rol de căpetenie în teatrul bolșevic. Convorbirea „renumitei baleiberte a apărut de curând într’un număr al ziarului italian ..Stăm pa”. DANSUL. BAZA VIEŢEI PUBLICE „Dansul, a declarat d-na Iesipova,peste astăzi în Rusia baza vieţei publice şi private. Cine n’a fost acolo, nu-şi poate —decât foarte greu — face o ideie de importanţa pe care o are dansul în Rusia nouă. „Tin strein ar vedea în entuziasmul înfrigurat al Ruşilor pentru dans, un simptom al împrejurărilor anormale în cari trăiesc căci dansul este astăzi pentru noi, singura distracţie de seamă, pe care ne-o mai putem perimte. v Ştiţi că ţarii se interesau foarte mult de balet şi întreţineau chiar din caseta lor particulară, marile şcoli de dans ale teatrelor din Moscova şi Petrograd, cari poartă astăzi numele de „Mari teatre de Stat". ..Pentru a vă face o ideie asupra importanţei pe care o au marile balete n’am decât să „vă spun” că preţurile deintrare la reprezentaţiile de balet numite „concerte" sunt superioativ cu 25 la sută celor de operă, chiar dacă ar cânta Şaleapin”. MOŞTENIREA TARILOR SI ALTELE.. La întrebarea cum este posibil ca în actuala situaţie a finanţelor Rusiei să se poată plăti imensele sume necesare montării acestor balete. .. dansatoarea replică : ,,Consumăm încă din imensul fond pus de ţari la dispoziţia teatrelor imperiale*..Astfel, numai la teatrul imperial din Moscova s’au găsit 25.000 tricouri de mătase pentru balet ! „Teatrele ruseşti trec actualmente jwdntr’o criză foarte grea ,provocată.. de epopaiele rheltueli de înscenare, pe cari guvernul nu le. mai poateT "suporta decât cu foarte ■'mare dirficultate. ..Salarizarea artiștilor lasă de asemenea foarte iutil* de. dririt „Primele dansatoare Ji-’an onorariu lunar care să treacă de 100 de lire. Au în schimb alte avantaje: primele soliste sunt preferate la împărțirea e-lementein* și pe lângă aceasta și cadourile joacă un rol înseranat. „Astfel, fm ându-se într’e.zi. marei mele colege, Ge'lzeV,, „un prețios colier de perle,' guvernul ii dădu altul la fel, în schimb. eSI’țni am primit .de la Lunae.iarsky corni sărul ponorului Jentni artă bonuri în schimbul cărora să am posibiliVatera die a-mi înlocui garderoba ecaremi fusese furată. Principala noastră, sprisă de venituri sunt însă lecțiile, pe cari le dăm. ‘ • Averii la Moscova sute de d e leve. Ași fi putut ,să am, cu miin*le dacă timpul mi-ar fi permis să primesc pe toate elevele cari îmi cereau să le dau lecţie”. PASIUNI COREOGRAFICE „Trebuie săştiţi,a adăugat lesirpova, — că aşa zisele dansuri moderne, dan sate de perechi sunt aproape necunoscute în Rusia. Toţi cu dorinţa să se cultive,individual, doar în baletul clasic. Nu exagerez spunârnd că nouă zecimi din fetele tinere pe care le vezi pe stradă poartă pantofi de balet în geantă. . . „Toate voesc să intre în teatru, şi dacă dorinţa aceasta nu li se poate îndeplini, ele vor cel puţin să participe în societate ca dansatoare de balet. Cel mai de seamă protector al noftigii este Lunacevsky. Pe lângă protector el mai este şi un inventator ingenios, care intervine pretutindeni, în vederea menţinerii celei mai bune tradiţiuni a dansului rus, pentru că după cum se ştie dansurile ruseşti instruesc atât, graţia franceza cat şi techinca italiană. „Deoarece insă, din cauza greutăţilor financiare, Lunacearsky este Împiedicat azi să-şi realizeze programul său de teatru, el s’a dedicat educaţiei tineretului, introducând dansul obligatoriu în toate şcolile. „Prunelebaietiste au fost numite inspectoare ale acestor cursuri de dans. In calitatea de funcţionare publice avem foarte, mult de lucru, şi trebue să fim întotdeauna gata la orice invitaţie a lui Lunacearsky, să dansăim în fabrici, în faţa lucrătorilor. „Comisarul poporului ne mai cere ca din când în când să organizăm în închisori, reprezentaţii de balet, bineînţeles nu în închisorile Cekeî, unde se află în prevenţie delicvenţii politici. „Curiozităţi După doctorul A. D. hums, din Anglia, entomologiştii au găsit şi au descris pân’acum 450.000 specii de insecte. Femeile vechilor triburi cari au trăit în Mexico, îşi roşiau obrajii cu pământ cărămiziu, găsit între straturile de humă ale dealurilor. Nui e nici o dovadă că albinele aud, dar se ştie positiv că simţul mirosului îl au foarte desvoltat. • Indienii , cari au văzut pe soţia exploratorului A. Wollaston Indieni ce nu mai întâlniseră pân’atunci o femee albă - o credeau că e fatal lui Wollaston. Ei îî judecau etatea după lungimea patului. . . . * "Cetatea lui Ivancel-Groaznic La 105verste departe de Moscova, în apropierea orașului Alexandrov, în gubernia Vladimir, se află vechea și Sumbra cetate a lui Ivan cel- Groaznic, înconjurată cu o mulțime de biserici curioase cari datează din secolil al XVI. -o.. ai XVX-lea. Această cetate a fost până în prezent cu totul lăsată în părăsire. In ultimul timp Muzeul Central din Moscova a întreprins cercetarea acestor mărturii ale vremurilor apuse, hotărând restaurarea bisericilor cari prezintă încă o valoaare artistică. In această cetate a locuit Țarul Ivan-cel-Groaznic timp de 17 ani, pe când ducea cumplita luptă contra nobilimii. Tot aci se afla camera în care ţarul şi-a omorât, pe fiul sau. Această scenă este bine cunoscută din vestitul tablou al lui Repin. Mai în urmă ţarul Ivam s’a căit şi a poruncit să se ridice pe acel loc o capelă.Sub biserica principală se afla un beciu în care, pe timpul lui Lvan-cel-Groaznic, erau aruncaţi boerii. Această închisoare este încăpătoare, boltită, cu pereţii din piatră albă cioplită. Aci Maluta Skuratov şi Basmanov au torturat pe nenorocitele victime. Unele instrumente de tortură se păstrează şi astăzi acolo şisunt prezentate vizitatorilor. O amintire preţioasă din timpul lui Ivan cel Groaznic formează şi frumoasa clopotniţă care are câteva balcoane de piatră. * Pirandello răspunde.. O metodă originală a marelui autor dramatic de a lămuri publicul fi landeliu a, venit de curând la Milano si a, anuntat că va sta la B. sin.1711ia niublmiliu: i se pună înifcrebâri şi el va raaTviiinrlft.. Discuţia,dintre peierimii dramatunar si publicul său a avut loc acum câteva zile în sala Asociativi filologice din Milano. Sala era plină in momentul apariţiei lui Pirandello. El ss© uită la nobile sa, la copiii săi si le spuse : .-Ei bine, copii, să istăm puţin de vorbă, dar serios.. Tiramndello stătea la masa sa şi publicul în sală. Toţi se uitau unul la altul, însă deoarecenimeni nu voia să fie primul care să întrebe pe mastru, atmosfera deveni cam penibilă. La cele din urmă, un domn întreruiase tăcerea . Ca introducere, rosti câteva cuvinte de admiraţie . „Te iubesc, maestre, ca poet, ca un filosof. da. si ca filosof. Multe din teoriile d-tale .amintesc pe bocrate”. . In fine, vine adevărata îmftrebare : „Maestre, cum lucrezi ? Lasă-ne să, ne uităm în creerul d-tale în inima d-tale ! Cum creezi o dramă P-V La ,auzul acestei întrebări. Publicul isbucnii in aplauze. Pirandello. însă, întinse brațele rugător către interneteit. -si—i spuse că nu pocite răspund© la această întrebare. Modali .cum se naște o piesă de artă este un secret. „Nu pot să vă --punaceasta". —spune Pirandello. __ "dar ipot să vă dam un exemplu. „Piesa mea „Așa.e. dacă vi se pare”, a luat naștere dintr’un vis. In vis, am văzut o daltă, un coridorstrâmt, atât de înalt pe câteste de adâncă o fântână. Tocmai sus. ■foarte' déParfie. Se vede cerul albastru.’ndeva, intre cer si pământ, o galerie din care se cobora legat de o frânghie, un cos ne- -care îl găseaspre ea o femee bătrână, ca o găleată, dintr’o fântână. Cum a esit din afacerea aista o comedie, nu indit să vă spun. Sigur este cădramele mele au întotdeauna la baza un tablou oarecare, nici odată comcepuit”. (După aceea, Pirandello a declarat, de c« preferă modul acesta de dialogare. ca să se explice cu publicul. în loc să fie oconferință. A amintit, apoi. că i se poate pune întrebări despre teaitru. despre literatură. despre ideile sale filozofice. In ceea ce priveste capitolul filozofic, a declarat. că nu cate compofterat Dacă s’au găsiri. fotus. apropieri între el şi Bergson sau Freud,trebue însă să stabilească, că lucrările sale, dela plima nuvelă până la ultimacomedie, constatue un tot de nedespărtit, un propriu sistem de gândire, decare trebue să rămână îndepătată orice influenţă străină. Scopul explicaţiei este de a lămuri neînţelegerile dintre poetul Piramdello şi publicul său. In orice caz, el are prea mult de lucru, ca să se' poată pregăti asupra' unor anumit© întrebări Dună aceasta au încemiri, să vorbească şi ,să întrebecâţiva domni dia public, laolaltă. Unul se adresă dintr’un loc dela balcon, altul din parter sitocmai din fund. Se auzi o voce . — Scuzați.» domnule Pirandello, spunetii-mi,.. . .. . Un râs sgomotos străbătu sala. După aceea »se făcu liniște si filozofia intră în dreptul său: . .Anu stăm cu realitatea‘! Este ea în noi sau se găsește în afara noastră i Kish 0 r Fia uimite’ cri uba. exterioară Din paler. o voce sustine ca există si o realitate exterioară. Pirandello răspunse, insă, că .nu tSte o realitarie exterioară, sau mai bine zis. nu există de cât în măsura în care noi oamenii o putem recunoaște. Titius. publicul nu era..» convină. Ezitau, im speciali ceidin' funduliindtetrului. între'credința în realitate sî negarea, ei. întrebările erau din ce în ce mai dese: de ce? pentruce? bi Pirandello răspundea întotdeauna aceiasi bunăvoință și răbdare De.'ce si-a ' transformat ..-cele sase nersofagii" ? Deoan-ce ră- i mân figurile artificiale sicele rrale dispar, am lăsat ,pe acri ori să plece si am lăsat ne scenă cele zece figuri —i cu exiceptia, fiicei. Fiica de-narte, deoarece a apărut în viată din artă si pentru aceasta. Discuţiacu Pirandello dura mult sise terminăcu. un ropot de aplauze. . . La urmă, un tamăn din piubuc spuse amicului său: „Cu totii suiatom .satisfăcuți , el fiindcă a putut să vorbească si eu. ifiindcă n’am înteleis tot ce ea a anus”. -Prestigiul culturii in Persia In revista ,The Asiatic Review" se află o interesanta desenare a moravurilor persane, din care extragem următoarele Persanii dau cea mai mare atenţie educaţiei copiilor. Respectul profesorilor este cel mai puternic sentiment al tineretului persan. In tr’o carte de şcoală se poate ceti : „Cel mai venerat bău- bat dintre toţi este profesorul şcoalei, el este părintele nostru spiritual. Pe profesor îl preţuim mai mult de cât pe sfetnicii regelui”. Şi mai departe : „Fiecaire trebuie să fie ins- truit şi bărbatul şi femeia”. Când moare un musulman ca student, este socotit martir. Acolo unde se află studentul, îngerii sunt împrejurul său şi- aştern aripile. Dacă un student adoarme obosit pe cărţi, atunci linişte şi respect. Ucenicul este scump lui Allah şi scump prorocilor şi îngerii spun amin după rugăciunile școlarului. Copii de școală sunt îngerii cari locuiesc pe pământ". Părul mătăsos pe care părinţii îl mângâie şi-l sărută copiilor for cu atâtadragoste, păstraţi»! copilaşului Dv căt se poate de mult, spălându»l numai cu un preparat absolut nevătămător. Ingrijirea lui cu Shampoo»Elida, dă părului un luciu frumos şi-i păstrează fermecătoarele onduline naturale Fără urma unui adaus vătămător "Shampoo- Elida" curăţă cu uşurinţa, prin săpunul lui special, părul şi porii capului în mod sigur şi temeinic. Săpunul, cu faimoasa sa spumă, distruge prin milioanele de balonaşe orice necurăţenie. SHAMPOOELIDA fără sodă. calm*durerile fără a provoca somn Veramon tA^ in tablete este remediul de o eficacitate deosebită in special la durerile de cap de orice soiu dureri nevralgice şi neuritice de dinţi si la multe altele. Reclama este sufletul comerţului MARTISOARE -Modele exclusive din Paris la „CHILIMBAR“ •• 8 Pasajul Roman 8• GASTON MIHAILESCU Mare Magazin şi Atelier pentru încălţăminte de Lux Centrala, Calea Victoriei 122 Sucursala, Sinaia Cazino Telefon 47—90 Mare asortiment de încălţăminte gata pentru Domni şi Doamne „Copii“ Spuneţi părinţilor voştri că Magazinul „La JAK II din str. Şelari 11, vă imbracă cu HAINE FRUMOASE şi fine dându-vă la fiecare câte 1la cadou EBESBE Cereţi la toate librăriile din Capitali şi din ţară, următoarele cărţi apărute in editura „RAMPA“: TREIZECI DE ANI PE TEATRU Contribuţii şi la istoria teatrului românesc de doan I. Livescu Un volum la aproape 400 pagini,cu paste 30 ilustrapunt Preţul: 100 lei „Fala-Sport“ Roman de moravuri bucureştene de dna Aida Vrioni Preţul : 33 lei „Spovedania lui Stavroghin“ de Th. Dostoievsky Proful Stel Se expediază şi în provincie, la cerere, contra costului anticipat prin mandat poştal pe adresa „RAMPA" Bucureşti, Calea Victoriei FRAŢII ROLLIEK STRADA CAROL 50 HAI JEAN ARITONOVICI ÎNCĂLȚĂMINTE FINĂ UN BOGAT ASORTIMENT CU ULTIMELE CREATIUNI STR.PARIS iaurismdHtRa«* Salon de Corsete MIMY-CHARLOTTE - Goat lângă Erace Casa Victoriei, Pas. Compedia Sosind un mare transport de , Centuri de elastic și Mailleuri franceze în toate lungimile le-am pus în vânzare Ci preţurile cele mai reduse CASA SPITZER I MODE PROP. B. BARASCU Calea Victoriei 94 (fără sucursală) Cele mai frumoase desenuri de dantele şi entredeux lucrate de mână, Perdele de filet Meche, Feţe de mese. Motive de filet fin, cu PREŢURI REDUSE