Rampa, iunie 1926 (Anul 11, nr. 2576-2600)
1926-06-02 / nr. 2576
„RAMPA” In vederea transformare! magazinului LA VIE PARISIENNE CALEA VICTORIEI 83 (coif cu Strada Fântânei) Acordă în mod excepţional, începând de Numai Până la 20 Iunie crt . 1 O scăzământ la toate mărfurile marcate cu preţurile vechi cunoscute, neţinând seama de urcarea tarifului vamal. &CAPUKUL BOTOT ^\jur\X* -k'Crw.l*' | BOTOT darfumeur = PARIS = lO.aUtOElAPAlX Vestigiile unei civilizații trecute in desertul Gobi iCOARTE BASARABEN^ Admirabile modele cumpărați eftin în Galeriile Blanduziei, 23 Str«d» | Pwjb 17 atelieo MAUR cavvterosjsi »1 ATELIERELE GRAFIC RAMPA BUlUftetfttăU* VOIOSIII 31, Kt CUBTI TIPOGRAFIA Picime st t smh txEto TAPE OQICf UKQAftl-ftEFP 8ITOARE CAAtEASTĂ BRAMSA ȘI CE UVBEAZA INCNf «Al PE8PECVEOM&rmmi rf«*Kf twUTUMS ZWCOGRARA .-£ e*«cuTA cL»,ee ACartĂ JI ABAMA^AUfOr «,***!,,UNIAfte IMMA VAu-MAt-mnieOHO Pi CON DLTIUN! SPECIALE PENTRU D-NM TIPOGRAFI SPDl RE ftTORJípE fiEYI STE Qtii sx räsüändiii ziarul * tele, s’a găsit un fragment al unei naraţiuni despre cei şapte înţelepţi. Intr’o boltă subterană din afara oraşului s’au găsit, de asemeni numeroase comori, între cari 2000 volume de pergamente preţioase şi gravuri în lemn. Cărţile sunt scrise în şapte limbi : chineză, mongolă, persană, mandeluriană, tibetană, aigureică şi într’o limbă necunoscută : limba sisianeză Limba indigenilor). Din descifrarea acestor manuscriise se vor obţine datele necesare cu privire la istoria acestui tisou şi a trecat Centrala — Rezultatele expediţiei savantului rus Kystyw___Documente preţioase din secolul XIII şi XIV.—Tablouri şi obiecte de artă. __ încă, de acum câteva luni presa Kozlow a avut mai mult noroc. El Străină a publicat amănunte asupra reuşi să-şi asigure concursul prinţului descoperirilor făcute în Mongolia de expiuaţia rusă Kozlov. E vorba de nişte vestigii ale unei civilizaţii de mult apuse, găsite în nişte oaze ale deşertului Gobi. In răstimp, savantul rus a publicat amănunte din cele mai interesante asupra rezultatelor expediţiei sale, ocupându-se în special cu descoperirile făcute în ruinele oraşului Khara- Khoto din centrul pustiului. Descoperirile lui Kozlow par atât de senzaţionale, încât ar putea trezi bănuiala unor născociri fantastice, daca savantul ru£ nu s’ar bucura de o reputaţie de seriozitate unanim recunoscută. Kozlow este elevul şi moştenitorul spiritual al lui Przewalski, care a cercetat în mod sistematic timp de jumătate de secol, regiunile prea puţin cunoscute din Asia Centrală. Renumitul cercetător polonez, care a ocupat catedra de istorie şi geograf, la Academia Militară de la Varşovia a întreprins patru expediţii în ientrul Asiei şi a publicat Intra furare monumentală rezultatele acestor încetări. El a murit victimă a ştiintei şi a fost înmormântat la graniţa ruso chineză.• Mongola" sunt aproape exclusiv un popor nomand. In toată imensa regiune nu există nici un oraş in sensul european al cuvântului, şi cele caii sunt însemnate ca atare pe hărţi nu sunt dcât mănăstiri numicuni reprezintă centrele vieţii religioase şi reşedinţe ale administraţiei şi comerţului, în cari îşi intind corturile negustorii chinezi ambulanţi Mănăstirile acestea joacă ult rol însemnat în viaţa poporului şi populaţia se simte strâns legaţt de ele, mai ales că aproape din fiecare familie, unul sau doi fii sunt în serviciul lui Rudha. Fiecare Mongol se duce, cel puţin o dată în viaţa sa, în pelerinaj în oraşul sfânt Ursa, reşedinţa lui Kufpchtu, care joacă acelaş rol ca şi Dalai-Lama în Tibet, spre a vedea „re cel renăscut fără păcate". Tsasak care după mai multe ezitări îl puse la dispoziţie, în schimbul unei însemnate sume de bani, câteva călăuze şi un mare număr de cămile. Expediţia reuşi să descopere în curând primele urme ale unei activităţi omeneşti şi vestigiile unei culturi trecute : canale de apă şi monumente ce flancau o stradă largă cu aspect de bulevard. De partea cealaltă a unei ape de mult secată, apăreau ruinele unei citadele şi cu câteva sute de metri mai spre Nord eşeau la iveala ruinele oraşului întreg. O clădire, care după formă, era o moschee se ridica la Intrarea în oraş. * După primele constatări ale descoperitorilor, oraşul era înconjurat de cele două braţe ale unui fluviu care se uneau dincolo de el şi se perdeau pustiu. Toate zidurile clădirilor erau încă foarte bine păstrate,. Khara-Khoto era străbătut de o reţea deasă de străzi. Strada principală era mărginită de case joase cu ziduri construite din nămol amestecat cu paie şi acoperite cu plăci de argilă. Casele mari erau mai rare. Din temple şi clădiri publice au mai rămas numai temeliile de cărămidă. Dealungul străzii principale erau înşirate numeroase prăvălii. Cioburi de porţelan, găsite în oraş, au dat posibiltatea reconstruirii a numeroase ceşti şi vase, aşa cum se Întrebuinţau la Khara-Khoto. S’au descoperit şi bani chinezi de hârtie din secolele XIII şi XIV, a căror existenţă era cunoscută numismaţilor, dar din cari nu se putuse descoperi însă până acum nici un original. Cele mai preţioase rezultate le-a dat cercetarea mormintelor Primul mormânt deschis conţinea obiecte din cari s’au putut trage numeroase concluzii în ce priveşte viaţa şi obieceiurile locuitorilor. Intre altele s’au găsittrei cărţi şi un tablou pe pânză în foarte bună stare care reprezenta o viziune, mai multe tablouri pe mătase, câteva măşti, un cap al lui Budha, o figurină de idol chinez şi un mare număr de alte obiecte. Intr’un alt mormânt s’au găsit figuri de lut cu ochi de cristal de munte $ tops». Moscheia din faţa zidurilor oraşului arată cît o parte a populaţiei era Cercetarea ruinelor de la Khara- Khoto a dat rezultate din cele mai interesante. Tneit de mult era «*»oscut priema- irtilor existenţa acestui oraş miraculos din centrul deşertului Gobi Chinezii povestesc despre un popor mongol puternic, care cu multe sute de ani musulmană , s’au găsit şi un mare numainte a năvălit în China, dar a fost măr de manuscrise persane. Intre alînvins de chinezi şi distrus. Capitala sa "Khara-Khoto a fost distruse şi nisipul deşertului s’a aşternut Peste ruinele lui. înainte lui Kozlow, au mai încercat şi alţi exploratori ruşi să desvălue secretul care plana asupra oraşului Khara-Khoto. Străduinţele lor au rămas, însă zadarnice deoarece indigenii superstiţioşi nu putea îi convinşi să le arate locul pe care-l ascundeau m grijă spre a nu lăsa să cadă în mâinile albilor imensele comori despre cari se imom ** s»ei asanase acaîff* Carnet fantezist Zile calde. Trăim unele ore aşa de frumoase, dealungul zilelor calde luminate bogat, că ni se pare că pământul a ajuns la apogeul splendorilor lui. Afară din oraş, câmpurile îşi întind brazdele verzi ca nişte covoare cu chenare de aur .In scânteierea florilor pline de rouă, parcă lucesc giuvaericale scumpe. Sub copaci, pete mari de umbră violetă se joacă sburdalnic cu fâşiile de lumină prelinse printre ramuri, în tremurătoare broderii de aur. Fiecare fir de iarbă palpită de viaţă. Aerul aromit şi aerisit de evantaliurile pomilor, îţi deschide perspective lungi de viaţă. Un suflu binefăcător de optimism, primeneşte întreaga atmosferă. Se desfată pasări guralive în boschete înflorite şi din isvoarele mărunte, apa saltă în creţuri de rochie de mătase. Mă bucur să evadez afară din oraş, să respir dealungul aleelor dese, sa caut un colt de parfum şi de umbră, să sorb din eter, filtrul de sănătate şi de dragoste, cu care îţi îmbată sufletul, divinitatea Naturei. înţeleg panteismul până la Idolatri, care, înţeleg de ce egiptenii, se închinau la soare şi la astre. îmi amintesc de farmecul zilelor trăite la țară. Parisul — cu cerul lui cenușiu, cu aerul gudronat mă trimitea deseori în bantieue. Ce minunate erau zilele petrecute în pădurea Vincennes sau Rambouillet! Farmecul începea încă din zorii zilei. La început fășii de abur opalin apăreau la orizont şi se topeau uşor şi incetinel, în vreme ce ca printre voaluri subţiri, un purpuriu mătăsos îmbrăca zarea. Peste transparenţa lui, treceau umbre verzi, până ce totul se dilua într’un cobalt şters luminat de o pulbere de aur. Pe măsură ce lumina creştea, peisagiul se desina şi fremăta cu aripi întinse. Dacă te poţi lipsi de plăcerile şi voluptăţile marilor oraşe, în schimb ţi este imposibil să renunţi la binecuvântările Naturii. Cauţi bucata de cer şi pata de verdeaţă, cu aviditate. Eşti mai bun, mai îngăduitor, mai sănătos, intre arbori şi vegetaţii parfumate. Am petrecut săptămâna trecută câteva zile la Sinaia. Brazii cu miros de reşină, stejarii şi ulmii, cu scoarţe parfumate şi ramuri întinse se înălţau în aerul rece, cu braţe deschise, să cuprindă în ele tot mai multă lumină şi viaţă ! Aceiaşi nevoie o simţim şi noi cetăţenii marilor oraşe. Respirăm din adânc, picătura de ozon şi de soare, pe care Natura ni Ie dărueşte cu o largă generozitate. Dacă ne ducem mai departe de reşedinţe, acolo unde viaţa e mai primitivă şi mai naturală, farmecul creşte încă şi rostul naturii e mult mai de înţeles. In oraşele cu vile mari şi multe, cu palate şi reşedinţe, omul simte încă oboseala şi neliniştea vieţei cotidiane. La ţară însă, unde talanga în zorii zilei, te deşteaptă cu clopotele ei, festival Duminecă, 23 Mai cor., a avut loc, în sala Teatrului Central, un festival dat de Soc. „Tinerilor Catolici”. S’a jucat ..Thebaida” de d-l Vie tor Eftimiu. D-ra Mediae Şaban în rolul Antigonei din .Thebaida’ Rolul Antigona a fost interpretat de d-ra Medine Șaban, care a dat dovada unui puternic temperament dramatic. D-sa a jucat acest rol pe scena Tetrului Național din Cracovia. S’a relevat în special d. Ion Marinescu, elev al Conservatorului, dotat cu un fizic simpatic, dicţiune clară şi joc degajat. A fost răsplătit cu numeroase aplauze la scena deschisă. I Rolul Sai a fost interpretat cu multă căldură de d. U. Atanasiu. D-ra Cici Marcul eseu în Humena, a dat dovadă că posedă re- ]ale aptitudini scenice. Restul ansamblului a fost complectat de d-nii Ciprian ,I. Pella, etc. unde turme de oi şi de capre urcă coastele, în flueratul ciobanului unde izvoarele năvălesc printre bolovani şi trec nesupărate prin dumbrăvi înflorite, acolo o înfrăţire intre om şi Dumnezeu, te ridică până la sublim. Şi fiindcă avem nevoe din când în când de revirimente sufleteşti, înfiripate din libertate şi lumină, să ascultăm glasurile bucolice, câşni ne chiamă spre... „câmpuri de mătase”. ROZINA Athomes Sfaturile Becasinei. Astăzi nu vă pot prescrie reţete culinare. Fiindcă mă interesează însă întrebuinţarea carnei de vacă în timpul verei, ca fiind cel mai nutritor element pentru persoanele anemice, vom sta puţin de vorbă asupra acestui capitol. Calităţile cărnei de vacă variază după bogăţia şi gustul păşunilor, în cpre s’au hrănit animalele. Fiind un aliment substanţial, toată lumea o suportă şi o caută. Ea reconfortează puterile slăbite prin muncă sau maladii şi oricât s’ar opune vegetarienii, prescrierea ei In asemenea cazuri, este eminentă. Trebue însă s’o căutăm de calitate bună. Când e crudă s’o alegem acoperită cu unstrat de grăsime, nu prea multă însă, fiindcă oboseşte stomacul. Culoarea trebue să fie roşie aprinsă şi cu efect de marmură. Ca să obţinem o friptură cu sânge, trebue preparată la grătar pe un foc foarte repede. Birtaşii păstrează la ghiaţă timp de mai multe zile muşchiul sau coastele pentru friplută, obţinând o rezendare, care frăgezează carnea. Nu este însă un mijloc eficace, pentru a avea o hrană substanţială. Muşchiul, fleica şi coastele, sunt părţile cele mai indicate pentru o friptură cu sânge. Rasolul şi părţile dinapoi sunt alese pentru supă şi bulion. Carnea fiartă în supă, rămâne însă fără nici o calitate nutritivă, de aceia ca să poată fi servită i se adaugă uri sos picant, sau o garnitură de zarzavat. In genere carnea de rasol este grea şi nehrănitoare, fiind însă economicoasă, e des servită în casele modeste. Ceea ce constitue o mâncare delicioasă este limba de vacă sau de viței. Rasol, sau preparată cu măsline, în unt sau în untdelemn, limba e o mâncare excelentă. Când o servim rasol, îi preparăm o purea de mazăre sau de cartofi, câteva felii de lămâie şi un sos vinaigrette. Limba e mai bună preparată in pifCompania de reviste a teatrului Cărăbuş va reprezintă în tot cursul săptămâniei în fiecare seară revista ,,Aşa e viaţa” de d-l N. Kiriţescu. In primele roluri apar d-nele Nataliţa Pavelescu, Lizica Petrescu, Violeta Ionescu, Jeana Doljan şi d-nii Tănase, Pizone, Codruţ, Dan Demetrescu, Gheorghiu, etc. Conducerea muzicală o are d-l Al. Bărcănescu. MAGAZINUL „am smmnAmE“ Str. Lipscani No 30, Bucureşti Anunţă Onor. clientela că i-au sosit £8l&iEis©fs noutati parisiene pentru SesoRuBele Vară şi Vilegiatură 1P1I HPfilE I IM Marchizele, Crepoane Maroquins pentru ROCHIŢE şi ROBES DE CHAMBRE CREPE „Damassé“ Grande mode pentru CUZ&CE Stofe şisnilasuri negre pentru pardesîuri — cu preţuri convenabile —i , E P O N 13 E uni sâ famaezi© El 1100-110-126 Sil „Gripe Georgette“ de M&TA5E centru fol plisate si rochite EN GROS ___ EN DETAIL Compania de reviste de la Teatrul Nou reprezintă în fiecare seară: ,,Treanca-Fleanca, Mere acre”, revistă în 2 acte și un prolog de Ion Pribeagu. Iedemia aîtetor decorativa a redeschis cursuri în noul local din Strada Câmpâneanu 17. Etaj I. Se primesc înscrieri şi pentru cursuri de vacanţă. tii. Pe lângă asta, o preparaţie de gust, ne-o dau creerii. Ii putem servi fierţi, opăriţi cu unt şi însoţiţi de o salată de sezon. Apoi prăjiţi în pesmet şi ouă. Reci se pot da, la aperiţii, cu felii de castravete acru. Calzi, cu mazara boabe. RECASINA lîi formafuni şi ecouri Panica croitorilor. Ultimul joc al bursei, a aruncat o mare panică printre artiştii de confecţiuni şi mode. Vântul uşor care agita acum o lună spiritele şi ameninţa valuta, s'ă schimbat In v.W'.il .tmplin. adevărată vijelie. Francul francez ameninţa la un moment dat să se prăbuşească. Francul belgian, lira italiană, leul nostru, au fostloviţi cu brutalitate. Un adevărat uragan se angajase între massele financiare şi In culisele burselor. Industriaşii tuturor breslelor se simţeau ameninţaţi. Croitorii cu deosebire îşi vedeau compromise toate afacerile. Acţiunile lor neavând nici o susţinere serioasă erau candidate la nimicire. Arta şi gustul de îmbrăcăminte, devin inutilităţi, în faţa unui dezastru monetar. O stabilizare a monezii era indicată. Dar cu ce mijloace ? Deprecierea monezilor streine şi căderea însăşi a valutei forte schiţa un faliment european. Cei mai loviţi se considerau croitorii. Opera lor adresăndu-se femeii şi putând fi din motive de înaltă raţiune redusă la un sfert de consum, starea lor precară se accentua tot mai mult. Ei ştiu, că femeia din toate timpurile şi-a impus sacrificii mari, când a fost nevoe de sprijinul ei. Pentru salvarea patriei, tăierea articolului-lux, era cel dintâiu cerut şi cel dintâiu acordat. Panica croitorilor era îndreptăţită. Ea vine ca un omagiu pentru femeile de pretutindeni. Impasibilitatea. A murit o autoare de talent o scriitoare de rasă. Cea dintâiu dovadă realizată a literaturii ei, a fost lucrarea de teatru „Fără rcazăm". Se zice că între autor şi interpret ar exista afinităţi de suflet şi de înţelegere umană. Opera aurului este iu totdeauna judecată mai aspru de actor fie cât de critic. De multe ori s'ar părea — şi interpretul o susţine încrezător — că succesul unei piese stă in mâna actorului. Şi totuşi condescendenţă i se datoreşte autorului care creiază figuri umane, pentru ca alţii sa le trăiască. La moartea Igemii Flori nici un interpret n’a venit să-i aducă salutul pios, pentru amintirea aleilor seri ele aplauze care le-a prilejuit cu pana ei delicată. Impasibilitate ! Spicuitorul pandorei Compania dramatică Idela teatrul Regina Maria şi-a închis aseară stagiunea M-me Axelrad SSr. Calomfirescu No. 9 anunţă onor, clientelă că a pus în vânzare costume, mantouri şi rochii, arătând şi nouile modele de vară. ss?ssse?s3s.iss3essîs£s3ss3 i ar Teatrul Athenée din Paris continuă să reprezinte comedia la Jaques Deval „La Rose de Septerubre. ROCHIŢE COSTUMAŞETRICOURI DE VARĂ pentru copil Modele frumoase găsiţi numaii La Magazinul „CARMEN SYLVA» Lipscani 80 (fost 68) D. Ion Vinea are gata un roman intitulat „Reportaj sentimental”. Teatrul Carol cel Mare, tmct a funcţionat în ultimul timp un cinematograf, şi-a închis stagiunea. Desfacere fortată cu preţuri reduse la toate mărfurile sezonului actual compuse din: Lenaruri, Basc, Fridolin, Cacia, Degrade, etc. Stofe englezeşti cel mai mare choix în mătăsuri de mantouri, simple, fantesiuri şi bordere la magazinul „Viile «le Paris“ Lipseam 61 (fos) 47* Teatrul de la Madeleine din Paris reprezintă comedia lui Francis de Croisset și Robert de Flers. ..Doctorul Miracol”. Artistul Signoret joacă autortalimente în revista de la teatrul Champs-Elysees. INfOtMATEllM ___& _. O '-\Jfv/^y\VXAJ ■ £ U*, aw* vajT* Vi Ă&iod»X ff CJ&V ^JJ«X ^amial- ca^ pia ’(^r^\Jii Y* $N*L ta. Wkmv »tfxW&L Ăv 0&-SL Ve&aâ^- ^ I\ifLi~ Vk*^«uL»XG- V*^Sy*5.iX. fi^o-»jv.X\A-*x v.-vrtAjuV^e- ^ 'V A \?\ii^ro'jreXk p ' . ■ j ■g-gy»gfr âg ... MIERCURI 2 Iunie 1926