Rampa, iulie 1926 (Anul 11, nr. 2601-2627)
1926-07-10 / nr. 2609
Festivalul „Societăţii de muzică contemporană la impresii.— Lucrurile executate — De la corespondentul nostru —■ După Salzburg şi Veneţia, «Societatea internaţională de muzică contemporană” a ales Zurichul pentru a da al patrulea festival anual muzical intre 18 şi 24 iunie. Poate pentru prima oară dela fondarea daciei.aicii organizarea acestei festivităţi n'a lăsat nimic de dorit. Nu de geaba Elveţienii sunt consideraţi maeştri în ce priveşte organizarea metodică. Totul era prevăzut, regulat, nimic nu era lăsat la voia întâmplării. Nu s’a auzit nici o plângere, nici o nemulţumire. Toată lumea era mulţumită. Păcat numai că timpul a fost ploios. Totuş a permis asistentei să petreacă o seară de neuitat în splendida grădină care altădată adăpostea dragostea lui Richard Wagner şi a Mathildei Wesendouk. Dacă inzist asupra acestei reuniuni mondene, este pentru că singure concertele sunt departe de a constitui interesul unic al acestor festivaluri internaţionale. Ele sunt mai mult un pretext pentru a grupa în fiecare an eminente personalităţi ale lumii muzicale : compozitori ca Manuel de Falla, Arthur Honegger, Szymanowsky, Werbern, Tausman, Petrieh, Gruenberg, dirijori cum sunt Konssevitzky, Furtwaengler, Busch, Wolkmar Andras, Straram, Fittelberg etc. critici, editori,impresari, interpreţi ai celor două continente. In conversaţii particulare se înfiripează proiecte, se precizează programe. Aceste schimburi intelectuale, sunt preţioase şi folosesc mai mult cooperaţiei artistice internaţionale, mai mult decât toate discursurile din lume. In timp de o săptămână, aproape două sute de congresişti veniţi din toate părţile lumii, s-au întâlnit continuu la concerte, repetiţii, recepţii oficiale şi particulare. Concertele, în ansamblul lor, au fost foarte reuşite. Juriul internaţional care a înghebat programul, merită toate laudele. Se cgare că toate 140 de partituri expediate la Zurich, au fost analizate cu cea mai mare grije. Nu a existat în programul din anul curent lucrări neînsemnate. Concertele societăţii au fost în număr de patru, două fiind rezervate muzicii de cameră, imul orchestrei si celălalt muzicii religioase cu orchestră si coruri. MUZICA DE CAMERA Lento-ul bine condus într’un stil susținut si expresiv a fost foarte aplaudat. . O singură lucrare de piano figuram Program • lunga sonată a rusului Myaskowsky. Se simte în această bucată influenta lui Scriabine, Mendelsohn și Glazounow. S’a uitat lucrarea, în fata executantului, un adevărat virtuoz, d. Walther Gieseking. Printre lucrările de muzică de cameră propriu zise a fost frumosul ,,Septuar”' de Arthur Noérée, care a obţinut cel mai franc succes. S’a remarcat prospeţimea inspiraţiei şi graţia melodică a acestei bucăţi. Lucrarea a fost bine executată sub direcţia autorului, deşi vocea pură a d-rei Regine de Lormoy a dominat prea mult ansamblul instrumental, din care trebuia să facă parte integrantă. LUCRĂRI DE ORCHESTRA sită de viaţă. Am lăsat la sfârşit „Cele cinci ‘Piese de orchestră” de Anton Webern cari au fost desigur unul din principalele evenimente ale festivalului. Fiecare din aceste cinci bucăţi au durat 20-80 de secunde. Sunt studii de sonorităţi orchestrale, în care timbrul fiecărui instrument pus în lucrare e parcă dozat cu o balanţă de farmacie. Publicul a aclamat pe Webern cu un entuziasm sincer. MUZICA RELIGIOASA Ajung la concertul de muzică religioasă care trebuia să fie punctul culminant al festivalului, şi căruia i-a dat concursul magnifica societate corală din Zurich „Hauser Manischer Privatchor”. Două lucrări şi-au impărţit programul : „Oglinda lui Isus”, a regretatului André Caplet şi „Litanie” de Felix Petitek. Trebue să constat că favoarea publicului a mers pentru aceasta din urmă. Nu-mi explic motivul insuccesului lucrării lui Caplet. Execuția dirijată de Walter Straram a fost bună. D-na Claire Croiza a cântat cu emoţie rolul pe care l-a studiat mult timp chiar cu autorul. Totuş muzica părea rece şi convenţională. Alături de cele patru concerte ale S. I. M. C.-ului secţia elveţiană două concerte de cel mai mare interes. In programul primului concert figura Regele David” de Honegger, cu corurile din Zurich sub conducerea lui Volkmar Andras. A fost un triumf. S’a executat apoi „Psalmus Hungaricus” de Zoltán Kodály, lucrare de o puritate şi de o măreţie impresionantă. La al doilea, concert s’a executat „El Retablo de Maese Pedro”, în nemţeşte. Autorul, Manuel de Falia, alături de Stravinsky şi Rarel, este unul din cel mai mare compozitor al Europei. In general, festivalul din Zurich a fost destul de reuşit. Viitorulfestival international )de muzică va avea loc la Frankfurt în 1927. Concertele de muzicăde camera propriu zise au cam lăsat de dorit. Se aştepta cu mare nerăbdare executarea quintetului pentru instrumente de suflat a lui Schoenberg. Decepţia a fost profundă. Nu putem vorbi fără consideraţie de un artist ca Arnold Schoenberg, ale cărui invenţii geniale au refînoit toată technica muzicală modernă. La audierea acestui quintet insă, ai impresia că autorul în cercetările sale de laborator, a sfârşit prin a pierde ceea ce i-ar fi putut rămânea sensibilitate, poezie şi emoţie aj stem în prezenţa a combinaţiilor H ire pur cerebrale cari dau loc, ca ebuinţă bolnăvicioasă, la complicaţii inutile. Azstenta n’a înţeles necesitatea acestor complicaţii cari fac ca muzica lui Schoenberg să fie de neexecutat fără cel puţin treizeci de repetiţii. Lucrarea admirabil interpeiată de d. Jean Nada (flaut), Marcel Saillet, E. Fanghanel (clarinet) sub conducerea lui Webern a fost primită cu multă răceală Trio-ul de coarde al elveţianului Walther Geiser prezintă serioase calităţi. E o lucrare bine construită, cu pasagii de o frumoasă calitate melodică. Violonistul Fritz Hirt s-a distins secondat de autor şi d. Tr. Beyer Hane la violoncel. QuatoT-ul de coarde al americanului Frederick Jacobi, ar fi constituit u Kras*, a obtinut un mare succes. Te întrebi cum un muzician de 23 de ani. '■are a avut atât de rar ncazia, să Ba executat, a putut să combine atât, de admirabil sonorități orchestrale. A dona o ..Concerto” pentr” vice”?; db: ^marile succese ale festivalu- i orchestră de cameră de Kurt Wedl Im, daca sfârșitul construit ne teme' o lucrare destul «diene, n’ar fi indispus* de bine construită în auditoriul, ansamblu! ei însă,' nare lungă și Tin— Printre lucrările de orchestră executate de „Zürcher Tonhalle Orchestre” desigur că „La Partita” pentru piano şi orchestră de Alfredo Casella a plăcut cel mai mult. E o lucrare perfectă. Construită pe teme italiene, spirituale, vivante, incisive, lucrarea cuprinde trei părţi : Sinfonia, Passacaglia, Burlesco. Totul e tratat de o mână de maestru. Orchestra abundă în efecte fericite şi originale. La Partita” au fost în mod superior executate sub direcţiunea autorului, având ca interpret pe unul din cei mai mari pianişti din lume : germanul Walter Gieseking. „Concerto op. 38” de Paul Hindemith a fost de asemenea unul din evenimentele festivalului. Celebrul şef de orchestră Fritz Busch a dirijat executarea. Nimic nu redă mai bine ideea maşinismului modern decât această lucrare de o forţă irezistibilă. Orchestrarea e foarte personală. Hindemith obţine cu quatorul divizat, efecte de sonoritate încă neintâlnite. E unul dintre cei mai buni muzicieni ai Germaniei contemporane. E foarte greu să apreciezi, dintre aceste lucrări, acelea cari au avut mai mult sau mai puţin succes. Publicul, de o politeţă rafinată, aplauda cu o egală vigoare, poate nu si c’o egală convingere, aproape toate bucăţile^ programului. Publicul elveţian însă s’a arătat sever faţă de Simfonia, lui Ernst Lévy, desigur pentru că acesta e... elveţian. Recunosc că această simfonie nu e perfect reuşită. Autorul s’a fortat să inventeze un plan nou, să adopteze o arhitectură inedită, insuccesul provine din faptul că el a conceput lucrarea cu o totală indiferenţă pentru condiţiile practice de realizare. „Foules” de P. O. Ferroad e o lucrare viguroasă colorată, admirabil orchestrată, ultima parte însă, e cam lungă și deci obositoare. „Danse Ido la Screiere” 'de Alexandre Tanisaj&n, c6Î inșii ncU'îzi&n, dintre ^ polonezi, a fost foarte călduros primită. E o muzică de balet spirituală și nu fără vigoare. Orchestrația ,florete rafinată, autorul a fost de nenumărate ori chemat la rampă, ca şi eminentul şef de orchestră din Varşovia , d. Tittelberg.Şcoala engleză a fost reprezentată printr o lucrare de o vervă puţin caricaturală, dar solid construită şi instrumentală . ..Portmouth Point” de P. Walton. .Trei lucrări pentru orchestră mică, au figurat în program. ^ 1 -- toate^trei din școlile germană și aus-(Dar ne îndoim că poate fi atât de triaca. Prima, o pastorală de Hans SECȚIA ELVEŢIANĂ H. P. -----—eocssSjîrmoo-------- FILME CINEMA Civent, deşi de scurtă durată, a făcut o profundă impresie asupra mea, amintirea Turciei rămânând lumi vie şi acum. Tatăl meu murind, la vârsta de 12 ani am fost nevoită să-mi câştig singură pâinea. Am intrat ca model la un pictor de talent care cunoscuse familia mea. Apoi am fost sfătuită să intru în teatru ; eu am preferat dansul și am urmat cursurile d-nei Mariquita de la Opera comică. Georges Treville a fost acela care m-a îndemnat să fac cinema. Primul meu film a fost „Boule la Bosse” apoi „IS Totre Dame de Paris” după celebrul roman a lui Victor Hugo. Angajată apoi de Patho am turnat pentru această societate o serie întreagă de filme între care „Fată de artist” şi „Steaua, geniului”. Când nu turnam, dansam. Afără de reprezentaţii la Paris făceam şi turneuri în străinătate. Am dansat la New-York, la Palace Theatre, un balet intitulat „Prizoniera”. In Spania am avut ocazia să joc un sketch cu Max Linder „Pedicure din amor”. Ultimele filme pentru casa Pătim le-am turnat în Italia. La Roma am cunoscut pe Germaine Dulac. Sub direcţia ei am turnat Artiştii teatrului. Sarah Bernardt din Paris au sărbătorit printr'un ban , • chet a 500-a oară reprezentaţie, la Paraata fiamantata a studioului , ri8i a comediei nMon Cură chez ies apoi cu concursul catorva mari rnches" de Clement Vautel. financiari am început turnarea, pe cont propriu, a filmului „Fata din_ Camargue”. Charles Vannel îmi era partener. Cred că a-Am luat ceaiul săptămâna trecută cu celebra eroină a lui Pierre Benoit, Antinéa. Femeea fatală din film, e o amabilă amfitrioană, expertă în a-și procura secretele cele anai bine păzite pentru prepararea delicioaselor prăjituri și toasturilor ,suave şi complicate. Mulţi cinefili nu vor fi poate mlţumiţi că prezint astfel pe simpatica Stacia Napierkovska. Eu totuşi înfrunt mânia lor pentru că îmi place să semnalez talentul culinar al unei adorabile vedete franceze, tocmai ca să răspund neştiutorilor care acuză pe tinerele artiste că duc o viaţă destrăbălată şi că dispreţuesc viaţa de familie. Stacia Napierkovska ar fi însă supărată dacă aş lăsa cititorii nu mai cu această impresie, şi deci mă grăbesc să spun că iubirea pentru bucătărie nu a făcut-o să uite alte ocupaţii mai intelectuale-încet-încet convorbirea trece la subiecte din ce în ce mai interesante şi iată că celebra artistă începe să-mi povestească viaţa ei, de altfel destul de bogată în fapte demne de relatat. „Sunt născută la Paris în ziua de 16 Septembrie 1886. ÎÎI am stat însă în Franţa de apoi în Franţa, „Venus Victrix”, es. doi ani, căci tatăl meu, care Trei ani am stat departe de era polonez, a fost numit direc ■ tor al Ministerului de Arte frumuoase în Turcia şi mă duse la jucutari în Asia mică. La vârsta de 6 ani neam întors din nou la Paris; şederea mea în La „Modernes Tlieater” din Viena, s’a dat prqmjera piesei „Die Charakterlosen” de Hermann Heinrich Seheler. Staruri Stacla Napierkowska cesta a fost primul lui rol pe ecran. In Martie 1920 încep turnarea filmului „Atlantida” sub direcţia lui Feyder. După Atlantida am turnat, în două filme, care nefiind bine primite de public, m’au făcut să mă retrag câtva timp. Ultimul meu film a fost „Fraţii Zemganno”. Pentru mai târ- ziu nu am încă nici un proect. Şi acum, te rog, încă o ceaşcă de ceaiu ? un sandwich?!! Miste- t rioasa Antin ea devenise din nou amabila amfitrioană de mai înnainte. Nicolas Rimski Nicolas Rimsky şi Roger Lion vorturna pentru Albatros o adaptaţie după Chausseur de chez Maxim's. A. Costieni Ştiri diverse MPA ATELIERELE GRAFICE „RArtPA”. CALEA VICTORIEI 31 ON CURTE). TELEFON 1/59. Corespondenţa Iul Iliax Under Max Linder In cursul anului ct/ant vji apare la Paris, tntr'un volum editat luxos corespondenţa intimă a Iul Max Linder cu diverşi artişti ai ecranului. XX Llî Dagmrar turnează. ....intr'un film american, dupa un roman englezesc. Distinsa vedeta a, ecranului a proectat un troneu in Europa, la sfârșitul acestui an. Se speră că va face o etapă si la noi in tară. s Se caută victori!... Primimdin partea Sindicatului Artiştilor Dramatici şi Lirici următoarele : p. Preşedinte, G. N. Popescu Secretar, Ion Al. Vasilescu Sindicatul artiştilor dramatici şi lirici face cunoscut membrilor săi, că unul din teatrele reputate din centrul capitalei, caută artiste şi artişti pentru stagiunea dramatică 1996—1937 Corlorii se vor adresa la sediul sindicatului, ora 9—10 dimineaţa. Avem onoare a vă ruga să binevoiţi a dispune publicarea rândurilor de mai jos în preţiosul D vs ziar, exprinându-vă odată cu aceasta mulţumirile noastre respectuoase. Nu ştim de care teatru e vorba reputat teatrul în chestie dacă a ajuns să-şi caute artiştii cu mica publicitate ! Sau se urmăreşte vreo presiune asupra angajaţilor actuali, sau se oferă lefuri atât de derizorii, încât nimeni nu vrea să se angajeze. In tot cazul, eine ca artiştii să fie avizaţi. Clasa de la „Opera Română a fost definitiv rezolvată la consiliul de Miniştri de Marţi. In această şedinţă a consiliului s’a aprobat deschiderea unui credit extraordinar de 25 milioane pentru terminarea tratativelor, în vederea cumpărării „teatrului Liric”, pentru reparaţiunile urgente, necesare imobilului, precum şi pentru nevoile bugetare ale stagiunei Operei, care va începe toamna viitoare. PREGĂTIRI IN VEDEREA STAGIUNEI VIITOARE E vorba ca dl Scarlat Cocorăscu, inspector general în Ministerul Cultelor să fie delegat a îndeplini atribuţiunile de director administrativ al Operii. Aflăm că d-sa lucrează de altminterea de pe acum, în lipsa dinu Georgescu la pregătirea repertoriului pentru stagiunea viitoare. In fiecare zi, au loc în prezenţa D-sale audiţiuni de opere noi făcute de d-nii Alfred Alessandrescu, Andricu și Massini, în vederea alegerii operilor noui de montaj. MODIFICAREA LEGII DE ORGANIZARE A OPERII E vorba, în vederea modificării legei organice a operilor române, în ce privește mai cu seamă chestia pensiilor, ca de pe acum, întreg personalul artistic şi tehnic să nu mai fie angajat prin contract ci să fie numit de director. Producţia de fine de an a elevilor maestrului de la Pergolla Sâmbătă seara a avut loc un concert de fine de an al elevilor cunos- j MaeSti-vil cuiului maestru d. Alberto della Per-. Grevist gola cu binevoitorul concură al foşti- jj lor elevi, al d-rei Gruens, d-nii Algazi, jjj Badzi dela operă, Wechsler şi alţii,' j Cântăreţ la pian fiind d. Rosensteck, dirijor la jj Opera Română. jtjy Concertul a fost dat In folosul Can-juinei Comunităţii Israelite Spaniole, in a cărei frumoasă sală a avut loc. Locurile au fost ocupate până la ultimul de publicul select, care a aplaudat des. Relevăm printre alţii pe lirele Şerbanescui, Caragea, d-nii Weintraub şi Rothemberg ale căror voci promit elemente de valoare. --------.XX-------- Descoperirea unei statui a lui Fidias „Tribuna” "din Roma anunţă că cu ocazia ultimelor săpături în Cirenaica (Africa de Nord) s’au găsit fragmente ale unei copii ale renumitului cap al lui Jupiter pe care îl sculptase Fidias pentru renumitul templu al zeiţei Olimpia. încă in Februarie trecut s’au găsit în zona aşa numitului „Mare templu” trei fragmente ale unui cap bărbătesc cari au fost recunoscute, din cauza extraordinarei lor frumuseţi şi a comparării Iod cu alte lucrări ale lui Fidias, ca fiind o parte a capului lui Jupiter. După aceste prime descoperiri, terenul fu cercetat mai amănunţit şi profesorul Guidi, care conduce lucrările, reuşi după o migăloasă spălareşi strecurare a pământului, să găsească alte piese mai mici. Aceste piese aufost lipite între ele cu gips ajungându-se din ce" în de" mai mult să se scoată în relief caracteristica artei lui Fidias. După o lună s’a găsit şi ochiul stâng care lipsea şi buza inferioară. De remarcat urmele de aurire ale părului şi bărbei, pe când părţile fetei lipsite de barbă au aspectul de fildeş. Se deduce că artistul a voit să dea ceste copii acelaş aspect ca al originalului din templul Olimpiei. La sfârşitul lui Aprilie a mai fost găsită o inscripţie din care rezultă că acest cap este în legătură cu lucrarea lui Fidias. Din această inscripţie rezultă că „Marele templu” a fost dedicat lui Juppiter şi că locuitorii Cirenaicei voiau să ridice în templul lor o statue ase-mănătoare renumitei creaţii a lui Fi- Morsallas. Vulpe labastru D. George Georgescu D. Egizio Massin! taratul la cinematograf Chestiunea flueratului la teatru care a constituit multă vreme un subiect la ordinea zilei, a trecut astăzi și în domeniul cinematografiei. La Paris s-a introdus obiceiul fluerăturilor la cinematograf. Sistemul acesta l-au adoptat snobii cari vin la fiecare premieră şi pleacă liniştiţi, dacă le place filmul, fără să manifesteze prin nimic satisfacţia lor, dar flueră şi fac scandal dacă realizarea nu le e pe plac. Şi un ziar francez ocupându-se de acest nou obiceiu, publică un articol al lui Lucien Dombion, în care acesta se sileşte să demonstreze cât e de dăunător flueratul la cinematograf. Pentru a face astăzi un film, explică el, trebuesc sute de mii de franci, iar ţările străine, ale căror producţiuni sunt acceptate cu favoare, refuză sistematic să accepte filmele franceze. Dacă flueraţi le cinematograf, nu stimulaţi nici pe autor, nici pe regizor ca să creeze lucruri mai bune, dimpotrivă. Lucien Duiblon admite ca flueratul la cinematograf să fie privit ca şi flueratul la teatru, sau la orice altă manifestare artistică din punctul de vedere al drepturilor spectatorului de a-şi manifesta nemulţumirea. Dar nu e mai puţin evident că numai estetic nu este flueratul — Pe de altă parte, cum s’a mai spus de atâtea ori nu i se poate tăgădui nimănui dreptul de a manifesta, dar manifestarea aceasta trebue făcută în chip cuviincios, — şi iarăş flueratul nu e forma cea mai indicată. Ca şi la teatru, cea mai bunămanifestare a publicului trebue lunga să rămână abţinerea de la spectacol. „ ...........- -In ziua de 1 August are loc la Teatrul Naţional solemnitatea începerii repetiţiilor. Teatrul Naţional din Cluj va reprezenta în viitoarea stagiune „Dansul morţei” de August Strindberg, „Galeria oglinzilor” de H. Bernstein se va reprezenta în viitoarea stagiune a Teatrului Naţional din Iaşi. Vineri 9 iulie orele 11 jum. dim. se va oficia la biserica Albă din Calea Victoriei un parastas cu prilejul împlinirii a patru ani de la moartea lui Duiliu Zamfirescu. In primele zile ale lui August se va pune în repetiţie la Teatrul Naţional comedia lui Shakespeare „Mult zgomot pentru nimic”, în regia d-lui Paul Gusty. In cursul lunei Octombrie se va reprezenta la Teatrul Naţional „Esop” de Banville cu d-nul Nioreanu şi d-ra Florentina Ciricleanu in rolurile principale. Scena şi sala Teatrului Mic suferă serioase transformări în vederea viitoarei stagiuni a companiei Tantzi Cutava-Mişu Fotino. In ziua de 7 Iulie au avut loc la Chişinău funerariile naţionale ale poetului Leon Donici. Au ţinut cuvântări d-nii Nichifor Crainic, în numele Ministerului Artelor, d. Ludovic Dauş, în numele S. S. R.-ului etc. Stagiunea Teatrului Naţional se va deschide în ziua de 28 August cu „Fântâna Blanduziei” şi „Piatra din Casă” de V. Alecsandrii D-nii Titu Protopopescu, N. Kainer, G. Groner, N. Demetriad, Lascu, d-nele M. Stoenescu Sylvia Duimitrescu, etc. sunt interpreţii revistei „Nu că zic dar spun”, ce se reprezintă la Parcid Otetelişanu. Astă seară se reprezintă la Teatrul Cărăbuş pentru a doua oară, revista „Este... dar s’a isprăvit” de d-nii Mircea Radulescu şi Alfred Moşoiu. XX Adunarea societăţii Internaţionale de muzică La Zürich a avut loc zilele trecute Adunarea festivă a Societăţii internaţionale de muzică la care au fost reprezentate cincisprezece secţiuni din întreaga Europă. Ca preşedinte al societăţii a fost reales I. Dent (Londra) iar ca loc al festivităților de anul trecut a fost fixat Frankfurt am Main. Porto-Rihee şi Acadene franceză Dejji este ales de mult timp membru al Academiei G. de Porto-Riche nu şi-a făcut încă apariţiunea oficială sub cupolă pentru a ţine tradiţionalul discurs de recepţie. De curând celebrul scriitor a mărturisit motivul acestei amânări : Se teme de a nu părea ridicol în costum verde şi cu spada intr’o parte. Şi totuşi va trebui să se decidă într’o zi să cedeze. . Academicenii nu privesc favorabil exemplul dat de Clemenceau, care nu a apărut o singură dată in mijlocul lor de când a fost ales. In orice caz ei nu vor admite ca această fantezie să devină tradiţiune. ULTIME INOMĂTIUM Ilii rtfi ia Sp Silii w itmii.in ■ ■ lin credit pentru cumpărarea localului ANGAJAMENTE PENTRU STAGIUNEA VIITOARE Contractele întregului personal expirând la 1 August, probabil că numirile se vor face între D. Alfred Alessandrescu 1 şi 8 August ca repetiţiile să înceapă Luni 9 August. In curând vom reveni cu noui si interesante amănunte. Art. TEATRUL CARABUS Strada Academiei_______ compania de reviste C. Tănas* Orele 9 si un sfert Este *»• Dar s’a isprăvit Revistă in 2 acte si 10 tablouri, de d-nii Mircea Rădulescu si Alfred .Moşoiu DISTRIBUŢIA TABLOUL 1 Athéné© Palace Patronul Al. Gheorghiu J Picot Teodorescu III I. Cosma Valuta Violeta, Ionescu-Ligda Dolarul M. Milian Un călător Gh. Ionescu Ionel I. Angelescu Vintilică Th. Burcuș Duca L Cosma Dinică V. Croitoru Moşoiu I. Pizone Jean T. II. Al. Giovani Madama Natalita Pavelescu TABLOUL II Restaurantul Athénée Palace Şeful Bucătar • F. Codruţ I Ardelean L Pizone II Ardelean Dan Demetrescu TABLOUL II Fripturistii Friptura Lizica Petrescu Prin Pârlitul C. TANASE TABLOUL VI Mare Chinul Sentimental Patroana Maria Teodorescu Un client Al. Giovani Parfumul Lizica Petrescu Roşu de Buze Violeta Lonescu-Ligda Umbreluţa Natalita Pavelescu Mimi sentimentului C. TANASE Moda Marilena Bodescu TABLOUL VI! V ă c ă r e ş t i ! COMPANIA DE REVISTE SPIRIDUS Mu eâ nc, dar spun Revistă în două acte şi nouă tablouri, de Nicon si Nicatt DISTRIBUŢIA Mama doua, Spiriduş, Gropiţa, P'aide-ghiol d-ra Sylvia Dumitrescu Faust, Nae Pârlit«. Don Vintiliu, Arsene d. Titu Protopopescu Tenter, Căpăţână, Octaviaa, Chariot, Groparul d. N. Kainer Mefisto, Femeea cu barbă, Figaro, Windisch-greaţă. Don Director d. Groner Margareta, Marioara, Julisca, I’orumbăreasa l-a, Schalger-ul d-ra Matilda Krigel Alecuta, Mama. Mita Pupărelu d-na Matilda Stoenescu In celelalte roluri, d-ra R. Vionelin, Lascu, N. Demetriad, I. Pella, Botez etc. * TEATRUL NOUCalea Văcărești St orele 9 seara Treanca-Reanta mere acre revistă in 2 acte şi un prolog de Ion Pribeagu DISTRIBUŢIA Barmanul, Gardistul V. Goreanu Picolo Corel Mimi, Vestala Tronette Lucia Tomescu Margot, Julietta Bubi, Ţăranul Răşina Tătoc Ghincu Slăninariu Papălapte, Bunicul Nicuşor Un candidat, Jean Dodel Stănescu P. Statuate Adina Simionesco I. Lorents N. Simionesco P. Stamate I. Lomot* Samuel Bolberik, Romas. Eu, N. Tömesen Lola Chilipir, Nepotul Jeny Zelter Ruxandra Dodel Stoneson Pazvante P. Stamate Patachoz N. Tomesco Pat N. Simionesco SCENELE : Actul I: La bar american. Actul II : Calea Victoriei, în fiecare seară , TREANCA FLEANCA MERE ACRE. Teatre închise ___TEATRUL NAŢIONAL OPERA ROMÂNĂ Piaţa Valter Maracineanu. Tel 3411! TEATRUL REGINA MARIA Pasagiul Comedia — Telefon 52/49 TEATRUL MIC Piaţa Palatului Regal TEATRUL ALHMBRA Strada Sărindar! B-dul Elisabeta TEATRUL POPULAR B-du! Elisabeta XX— Pianul artistului Girardi V VI Ruby TABLOUL IV Man Opera Română P. Codruţ I. Pizone Dan Demetrescu Al. Gheorghiu I. Angelescu Maria Teodorescu Th. Burcus Lizica Maican Al. Giovani Jean Doljan Marilena Bodescu TABLOUL V Mamă Liga Naţiunilor Preşedintele Italia Franţa Anglia Germania Grecia Turcia Dezarmarea Lache Mardeiaşul I. Pizone Al. Gheorghiu P. Codruţ Dan Demetrescu Jean Doljan Al. Giovani Gh. Ionescu Natalita. Pavelescu C. TANASE Intendentul ‘ Procurorul Aprodul I moaşe Politică II „ III IV ,. Lehuza Politicosul Mireasa Fata Cota Cocota Bursa Itic Moritz Gh. Ionescu I. Pizone P.Codrut Dan Demetrescu M. Milian Jean Doljan C. TANASE Natalita Pavelescu al. Gheorghiu ^TEATRUL CAROL CEL MARE In expoziţia ele curând deschisă Violeta Ionescu-Ligda Lantena şi care cuprinde amintiri de pe urma marelui artist Alesander Girardi, se află între altele şi pianul pe care Girardi îl Natalyan Pavelescu, întrebuinţa la studiul rolurilor Jean Doljan sale. I. Pizone Pianul acesta a fost dat lui C. TANASE Girardi ca dar de nuntă de către fabricantul de piane Ludwig Bössendorfer, cu ocazia căsătoriei " Codruț" ca adoptivă a acestuia. Dan Demetrescu Pianul are încrustaturi de aur. TABLOUL VIII TABLOUL IX Bursa TABLOUL X La Pol Lizica Petrescu