Rampa, iulie 1926 (Anul 11, nr. 2601-2627)

1926-07-10 / nr. 2609

Festivalul „Societăţii de muzică contemporană l­a impresii.— Lucrurile executate — De la corespondentul nostru —■ După Salzburg şi Veneţia, «Socie­tatea internaţională de muzică con­temporană” a ales Zurichul pentru a da al patrulea festival anual muzi­cal intre 18 şi 24 iunie. Poate pentru prima oară dela fon­darea daciei.aicii organizarea a­cestei festivităţi n'a lăsat nimic de dorit. Nu de geaba Elveţienii sunt conside­raţi maeştri în ce priveşte organiza­rea metodică. Totul era prevăzut, regulat, nimic nu era lăsat la voia întâmplării. Nu s’a auzit nici o plângere, nici o ne­mulţumire. Toată lumea era mulţumi­tă. Păcat numai că timpul a fost ploios. Totuş a permis asistentei să petreacă o seară de neuitat în splen­dida grădină care altădată adăpostea dragostea lui Richard Wagner şi a Mathildei Wesendouk. Dacă inzist asupra acestei reuniuni mondene, este pentru că singure con­certele sunt departe de a constitui interesul unic al acestor festivaluri internaţionale. Ele sunt mai mult un pretext pentru a grupa în fiecare an eminente personalităţi ale lumii mu­zicale : compozitori ca Manuel de Falla, Arthur Honegger, Szymanow­­sky, Werbern, Tausman, Petrieh, Gruenberg, dirijori cum sunt Konsse­­vitzky, Furtwaengler, Busch, Wolk­­mar Andras, Straram, Fittelberg etc. critici, editori,­­impresari, interpreţi ai celor două continente. In conver­saţii particulare se înfiripează pro­iecte, se precizează programe. Aceste schimburi intelectuale, sunt preţioase şi folosesc mai mult coope­raţiei artistice internaţionale,­­ mai mult decât toate discursurile din lu­me. In timp de o săptămână, aproape două sute de congresişti veniţi din toate părţile lumii, s-au întâlnit con­tinuu la concerte, repetiţii, recepţii oficiale şi particulare. Concertele, în ansamblul lor, au fost foarte reuşite. Juriul internaţio­nal care a în­­ghebat programul, meri­tă toate laudele. Se cgare că toate 1­40 de partituri expediate la Zurich, au fost analizate cu cea mai mare grije. Nu a existat în programul din anul curent lucrări ne­însemnate. Concertele societăţii au fost în nu­măr de patru, două fiind rezervate muzicii de cameră, imul orchestrei si celălalt muzicii religioase cu orches­tră si coruri. MUZICA DE CAMERA Lento-ul bine condus într’un stil sus­ținut si expresiv a fost foarte aplau­dat. . O singură lucrare de piano figura­m Program • lunga sonată a rusului Myaskowsky. Se simte în această bu­cată influenta lui Scriabine, Mendel­sohn și Glazounow. S’a uitat lucrarea, în fata executantului, un adevărat virtuoz, d. Walther Gieseking. Printre lucrările de muzică de ca­meră propriu zise a fost frumosul ,,Septuar”' de Arthur N­oérée, care a obţinut cel mai franc succes. S’a re­marcat prospeţimea inspiraţiei şi graţia melodică a acestei bucăţi. Lu­crarea a fost bine executată sub di­recţia autorului, deşi vocea pură a d-rei Regine de Lormoy a dominat prea mult ansamblul instrumental, din care trebuia să facă parte inte­grantă. LUCRĂRI DE ORCHESTRA sită de viaţă.­ Am lăsat la sfârşit „Cele cinci ‘Piese de orchestră” de Anton Webern cari au fost desigur unul din principalele evenimente ale festivalului. Fiecare din aceste cinci bucăţi au durat 20-80 de secunde. Sunt studii de sonorităţi orches­trale, în care timbrul fiecărui instru­ment pus în lucrare e par­că dozat cu o balanţă de farmacie. Publicul a a­­clamat pe Webern cu un entuziasm sincer. MUZICA RELIGIOASA Ajung la concertul de muzică reli­gioasă care trebuia să fie punctul cul­minant al festivalului, şi căruia i-a dat concursul magnifica societate co­rală din Zurich „Hauser Manischer Privatchor”. Două lucrări şi-au­ impărţit progra­mul : „Oglinda lui Isus”, a regretatu­lui André Caplet şi „Litanie” de Felix Petitek. Trebue­ să constat că favoa­rea publicului a mers pentru aceasta din urmă. Nu-mi explic motivul insuccesului lucrării lui Caplet. Execuția dirijată de Walter Straram a fost bună. D-na Claire Croiza a cântat cu emoţie ro­lul pe care l-a studiat mult timp chiar cu autorul. Totuş muzica părea rece şi convenţională. Alături de cele patru concerte ale S. I. M. C.-ului secţia elveţiană două concerte de cel mai mare interes. In programul primului concert figura Regele David” de Honegger, cu co­rurile din Zurich sub conducerea lui Volkmar Andras. A fost un triumf. S’a executat apoi „Psalmus Hungari­­cus­” de Zoltán Kodály, lucrare de o puritate şi de o măreţie impresio­nantă. La al­ doilea, concert s’a executat „El Retablo de Maese Pedro”, în nemţeşte. Autorul, Manuel de Falia, alături de Stravinsky şi Rarel, este u­­nul din cel mai mare compozitor al Europei. In general, festivalul din Zurich a fost destul de reuşit. Viitorul­­festival international )de muzică va avea loc la Frankfurt în 1927. Concertele de muzică­­de camera propriu zise au cam lăsat de dorit. Se aştepta cu mare nerăbdare execu­tarea quintetului pentru instrumente de suflat a lui Schoenberg. Decepţia a fost profundă. Nu putem vorbi fără consideraţie de un artist ca Arnold Schoenberg, ale cărui invenţii genia­le au refînoit toată technica muzicală modernă. La audierea acestui quintet insă, ai impresia că autorul în cerce­tările sale de laborator, a sfârşit prin a pierde ceea ce i-ar fi putut rămâne­­­a sensibilitate, poezie şi emoţie aj stem în prezenţa a combinaţiilor H ire pur cerebrale cari dau loc, ca ebuinţă bolnăvicioasă, la compli­caţii inutile. Azstenta n’a înţeles ne­cesitatea acestor complicaţii cari fac ca muzica lui Schoenberg să fie de neexecutat fără cel puţin treizeci de repetiţii. Lucrarea admirabil interp­e­iată de d. Jean Nada (flaut), Marcel Saillet, E. Fanghanel (clarinet) sub conducerea lui Webern a fost primi­tă cu multă răceală Trio-ul de coar­de al elveţianului Walther Geiser prezintă serioase calităţi. E o lucrare bine construită, cu pa­­sagii de o frumoasă calitate melodi­că. Violonistul Fritz Hirt s-a distins secondat de autor şi d. Tr. Beyer Hane la violoncel. QuatoT-ul de coarde al americanului Frederick Jacobi, ar fi constituit u Kras*, a obtinut un mare succes. Te întrebi cum un muzician de 23 de ani. '■are a­ avut atât de rar ncazia, să Ba executat, a­ putut să combine atât, de admirabil sonorități orchestrale. A dona o ..Concerto” pent­r” vice­”­­?; db: ^marile succese ale festivalu- i orchestră de cameră de Kurt Wedl Im,­­ daca sfârșitul construit ne teme' o lucrare destul «diene, n’ar fi indispus* de bine construită­ în auditoriul, ansamblu! ei însă,' nare lungă și Tin— Printre lucrările de orchestră exe­cutate de „Zürcher Tonhalle Orches­tre” desigur că „La Partita” pentru piano şi orchestră de Alfredo Casella a plăcut cel mai mult. E o lucrare perfectă. Construită pe teme italie­­ne, spirituale, vivante, incisive, lucra­rea cuprinde trei părţi : Sinfonia, Passacaglia, Burlesco. Totul e tratat de o mână de maes­tru. Orchestra abundă în efecte ferici­te şi originale. La Partita” au fost în mod superior executate sub direcţiunea autorului, având ca interpret pe unul din cei mai mari pianişti din lume : germa­nul Walter Gi­es­eking. „Concerto op. 38” de Paul Hinde­mith a fost de asemenea unul din e­­venimentele festivalului. Celebrul şef de orchestră Fritz Busch a dirijat executarea. Nimic nu redă mai bine ideea m­aşi­­nismului modern decât această lucra­re de o forţă irezistibilă. Orchestra­rea e foarte personală. Hindemith ob­ţine cu quatorul divizat, efecte de sonoritate încă neintâlnite. E unul dintre cei mai buni muzicieni ai Ger­maniei contemporane. E foarte greu să apreciezi, dintre aceste lucrări, acelea cari au avut mai mult sau mai puţin succes. Pu­blicul, de o politeţă rafinată, aplauda cu o egală vigoare, poate nu si c’o e­­gală convingere, aproape toate bucă­ţile^ programului. Publicul elveţian însă s’a arătat sever faţă de Simfonia, lui Ernst Lévy, desigur pentru că a­­cesta e... elveţian. Recunosc că această simfonie nu e perfect reuşită. Autorul s’a fortat să inventeze un­ plan nou, să adopteze o arhitectură inedită, insuccesul pro­vine din faptul că el a conceput lu­crarea cu o totală indiferenţă pentru condiţiile practice de realizare. „Foules” de P. O. Ferroad e o lu­crare viguroasă colorată, admirabil orchestrată, ultima parte însă, e cam lungă și deci obositoare. „Danse Ido la Screiere” 'de Ale­­xandre Tanisaj&n, c6Î inșii ncU'îzi&n, dintre ^ polonezi, a fost foarte căldu­­ros primită. E o muzică de balet spi­rituală și nu fără vigoare. Orchestra­ția ,florete rafinată, autorul a fost de nenumărate ori chemat la rampă, ca şi eminentul şef de orchestră din Varşovia , d. Tittelberg.­­Şcoala engleză a fost reprezentată printr o lucrare de o vervă puţin caricaturală, dar solid construită şi instrumentală . ..Portmouth Point” de P. Walton. .Trei lucrări pentru or­chestră mică, au figurat în program. ^ 1 -- toate^trei din școlile germană și aus-(Dar ne îndoim că poate fi atât de triaca. Prima, o pastorală de Hans SECȚIA ELVEŢIANĂ H. P. -----—eocssSjîrmoo--------­ FILM­E CINEMA Civent, deşi de scurtă durată, a făcut o profundă impresie asupra mea, amintirea Turciei rămânân­­d lumi vie şi acum. Tatăl meu murind, la vârsta de 12 ani am fost nevoită să-mi câş­tig singură pâinea. Am intrat ca model la un pictor de talent care cunoscuse familia mea. Apoi am fost sfătuită să intru în teatru ; eu a­m preferat dansul și am ur­mat cursurile d-nei Mariquita de la Opera comică. Georges Treville a fost acela care m-a îndemnat să fac cinema. Primul meu film a fost „Boule la Bosse” apoi „IS Totre Dame de Paris” după celebrul roman a lui Victor Hugo. Angajată apoi de Patho am turnat pentru această societate o serie întreagă de fil­me între care „Fată de artist” şi „Steaua, geniului”. Când nu turnam, dansam. A­­­fără de reprezentaţii la Paris fă­ceam şi turneuri în străinătate. Am dansat la New-York, la Pa­lace Theatre, un­ balet intitulat „Prizoniera”. In Spania am avut­­ ocazia să joc un sketch cu Max­­ Linder „Pedicure din amor”. Ultimele filme pentru casa Pă­tim le-am turnat în Italia. La Roma am cunoscut pe Germaine Dulac. Sub direcţia ei am turnat Artiştii teatrului. Sarah Bernardt d­in Paris au sărbătorit printr'un ban , • chet a 500-a oară reprezentaţie, la Pa­­raata fi­aman­tata a studioului , ri8i a comediei nMon Cură chez ies apoi cu concursul catorva mari­­ rnches" de Clement Vautel. financiari am început turnarea, pe cont propriu, a filmului „Fa­ta din_ Camargue”. Charles Va­n­nel îmi era partener. Cred că a-Am luat ceaiul săptămâna tre­cută cu celebra eroină a lui Pie­rre Benoit, Antinéa. Femeea fa­tală din film, e o amabilă amfi­­­trioană, expertă în a-și procura secretele cele anai bine păzite pentru prepararea delicioaselor prăjituri și toasturilor ,suave şi complicate. Mulţi cinefili nu vor fi poate m­lţumiţi c­ă prezint astfel pe simpatica Stacia Napierkovska. Eu totuşi înfrunt mânia lor pen­tru că îmi place să semnalez ta­lentul culinar al unei adorabile vedete franceze, tocmai ca să ră­spund neştiutorilor care acuză pe tinerele artiste că duc o viaţă des­trăbălată şi că dispreţuesc viaţa de familie. Stacia Napierkovska ar fi însă supărată dacă aş lăsa cititorii nu m­ai cu această impresie, şi deci mă grăbesc să spun că iubirea pentru bucătărie nu a făcut-o să uite alte ocupaţii mai intelectu­­­ale-încet-încet convorbirea trece la subiecte din ce în ce mai intere­sante şi iată că celebra artistă în­cepe să-mi povestească viaţa ei, de altfel destul de bogată în fap­te demne de relatat. „Sunt născută la Paris în ziua de 16 Septembrie 1886. ÎÎI am stat însă în Franţa de apoi în Franţa, „Venus Victrix”, es.­ doi ani, căci tatăl meu, care­­ Trei ani am stat departe de era polonez, a fost numit direc­­­ ■ tor al Ministerului de Arte fru­­m­uoase în Turcia şi mă duse la jucutari în Asia mică. La vârsta de 6 ani neam întors din nou la Paris; şederea mea în La „Modernes Tlieater” din Viena, s’a dat prqmjera piesei „Die Charak­terlosen” de Hermann Heinrich Sehe­­ler. Staruri Stacla Napierkowska cesta a fost primul lui rol pe e­­cran. In Martie 1920 încep turnarea filmului „Atlantida” sub direc­­­ţia lui Feyder. După Atlantida am turnat, în două filme, care ne­­fiind bine primite de public, m’au făcut să mă retrag câtva timp. Ultimul meu film a fost „Fra­ţii Zemganno”. Pentru mai târ-­ ziu nu am încă nici un proect. Şi acum, te rog, încă o ceaşcă de ceaiu ? un sandwich?!! Miste- t rioasa Antin ea devenise din nou amabila amfitrioană de mai în­­nainte. Nicolas Rimski Nicolas Rimsky şi Roger Lion vor­­turna pentru Albatros o adaptaţi­e după Chausseur de chez Maxim's. A. Costieni Ştiri diverse ­MPA ATELIERELE GRAFICE „RArtPA”. CALEA VICTORIEI 31 ON CURTE). TELEFON 1/59. Corespondenţa Iul Iliax Under Max Linder In cursul­ anului ct/a­nt vji apare la Paris, tntr'un volum editat luxos corespondenţa intimă a Iul Max Lin­der cu diverşi artişti ai ecranului.­ ­XX­ Llî Dagmrar turnează. ....intr'un film american, dupa un roman englezesc. Distinsa vedeta a, ecranului a proec­­tat un troneu in Europa, la sfârșitul­­ acestui an. Se speră că va face o etapă si la noi in tară. s Se caută victori!... Primim­­din partea Sindicatului Ar­tiştilor Dramatici şi Lirici următoa­­rele : p. Preşedinte, G. N. Popescu Secretar, Ion Al. Vasilescu Sindicatul artiştilor dramatici şi li­rici face cunoscut membrilor săi, că unul din teatrele reputate din cen­trul capitalei, caută artiste şi artişti pentru stagiunea dramatică 1996—1937 Corlorii se vor adresa la sediul sindi­catului, ora 9—10 dimineaţa. Avem onoare a vă ruga să bine­voiţi a dispune publicarea rândurilor de mai jos în preţiosul D­ vs ziar, exprinându-vă odată cu aceasta mulţumirile noastre respectuoase. Nu ştim de care teatru e vorba reputat teatrul în chestie dacă a ajuns să-şi caute artiştii cu mica publicitate ! Sau se urmăreşte vre­o presiune asupra angajaţilor actuali, sau se oferă lefuri atât de derizorii, încât nimeni nu vrea să se angajeze. In tot cazul, e­­­ine ca artiştii să fie avizaţi.­­ Clasa de la „Opera Română a­­ fost definitiv rezolvată la consi­liul de Miniştri de Marţi. In această şedinţă a consiliului s’a aprobat deschiderea unui cre­dit extraordinar de 25 milioane pentru terminarea tratativelor, în vederea cumpărării „teatrului Liric”, pentru reparaţiunile ur­gente, necesare imobilului, pre­cum şi pentru nevoile bugetare ale stagiunei Operei, care va în­cepe toamna viitoare. PREGĂTIRI IN VEDEREA STAGIUNEI VIITOARE E vorba ca dl Scarlat Coco­­răscu, inspector general în Minis­terul Cultelor să fie delegat a în­deplini atribuţiunile de director­­ administrativ al Operii. Aflăm că d-sa lucrează de alt­­minterea de pe acum, în lipsa dinu Georgescu la pregătirea reperto­riului pentru stagiunea viitoare. In fiecare zi, au loc în prezen­ţa D-sale audiţiuni de opere noi făcute de d-nii Alfred Alessan­­drescu, Andricu și Massini, în vederea alegerii operilor noui de montaj. MODIFICAREA LEGII DE ORGANIZARE A OPERII E vorba, în vederea modifică­rii legei organice a operilor ro­mâne, în ce privește mai cu sea­mă chestia pensiilor, ca de pe a­­cum, întreg personalul artistic şi tehnic să nu mai fie angajat prin contract ci să fie numit de direc­tor. Producţia de fine de an a elevilor maestrului de la Pergolla Sâmbătă seara a avut loc un con­cert de fine de an al elevilor cunos- j MaeSti-vil cuiului maestru d. Alberto della Per-.­­ Grevist gola cu binevoitorul concură al foşti- jj lor elevi, al d-rei Gruens, d-nii Algazi, jjj Badzi dela operă, Wechsler şi alţii,' j Cântăreţ la pian fiind d. Rosensteck, dirijor la jj Opera Română. jtjy Concertul a fost dat In folosul Can-­ju­­inei Comunităţii Israelite Spaniole, in a cărei frumoasă sală a avut loc. Locurile au fost ocupate până la ul­timul de publicul select, care a aplau­dat des. Relevăm printre alţii pe li­rele Şerbanescui, Caragea, d-nii Wein­­traub şi Rothem­berg ale căror voci promit elemente de valoare. --------.XX--------­ Descoperirea unei statui a lui Fidias „Tribuna” "din Roma anunţă că cu ocazia ultimelor săpături în Cirena­­ica (Africa de Nord) s’au găsit frag­mente ale unei copii ale renumitului cap al lui Jupiter pe care îl sculptase Fidias pentru renumitul templu al zeiţei Olimpia. încă in Februarie trecut s’au găsit în zona aşa numitului „Mare templu” trei fragmente ale unui cap bărbătesc cari au fost recunoscute, din cauza extraordinarei lor frumuseţi şi a com­parării Iod cu alte lucrări ale lui Fi­­dias, ca fiind o parte a capului lui Jupiter. După aceste prime descoperiri, te­renul fu cercetat mai amănunţit şi profesorul Guidi, care conduce lucră­rile, reuşi după o migăloasă spălare­­şi strecurare­­ a pământului, să gă­sească alte piese mai mici. Aceste piese au­­fost lipite între ele cu gips ajungându-se din ce" în de" mai mult să se scoată în­ relief caracteristica artei lui Fidias. După o lună s’a găsit şi ochiul stâng care lipsea şi buza inferioară. De remarcat urmele de aurire ale părului şi bărbei, pe când părţile fe­tei lipsite de barbă au aspectul de fildeş. Se deduce că artistul a voit să dea ceste­ copii acelaş aspect ca al origi­nalului din templul Olimpiei. La sfâr­şitul lui Aprilie a mai fost găsită o inscripţie din care rezultă că acest cap este în legătură cu lucrarea lui Fidias. Din această inscripţie rezultă că­­ „Marele templu” a fost dedicat lui Ju­p­piter şi că locuitorii Cirenaicei voiau­­ să ridice în templul lor o statue ase-­­­mănătoare renumitei creaţii a lui Fi- Morsa­llas. Vulpe labastru D. George Georgescu D. Egizio Massin! ­­ taratul la cinematograf Chestiunea flueratului la tea­tru care a constituit multă vre­me un subiect la ordinea zilei, a trecut astăzi și în domeniul cine­matografiei. La Paris s-a introdus obiceiul fluerăturilor la cinematograf. Sis­temul acesta l-au adoptat snobii cari vin la fiecare premieră şi pleacă liniştiţi, dacă le place fil­mul, fără să manifesteze prin ni­mic satisfacţia lor, dar flueră şi fac scandal dacă realizarea nu le e pe plac. Şi un ziar francez ocupându-se de acest nou obiceiu, publică un articol al lui Lucien Dombion, în care acesta se sileşte să demons­treze cât e de dăunător flueratul la cinematograf. Pentru a face astăzi un film, ex­plică el, trebuesc sute de mii de franci, iar ţările străine, ale că­ror producţiuni sunt acceptate cu favoare, refuză sistematic să ac­cepte filmele franceze. Dacă flueraţi le cinematograf, nu stimulaţi nici pe autor, nici pe regizor ca să creeze lucruri mai bune, dimpotrivă. Lucien Duiblon admite ca flue­ratul la cinematograf să fie pri­vit ca şi flueratul la teatru, sau la­ orice altă manifestare­ artistică din punctul de vedere al dreptu­rilor spectatorului de a-şi mani­festa nemulţumirea. Dar nu e mai puţin evident că numai estetic nu este flueratul — Pe de altă parte, cum s’a mai spus de atâtea ori nu i se poate tă­gădui nimănui dreptul de a mani­festa, d­ar manifestarea aceasta trebue făcută în chip cuviincios, — şi iarăş flueratul nu e forma cea mai indicată. Ca şi la teatru, cea mai bună­­manifestare a publicului trebue lunga să rămână abţinerea de la specta­­­col. „ ...........- -In ziua de 1 August are loc la Teatrul Naţional solemnitatea în­ceperii repetiţiilor. Teatrul Naţional din Cluj va reprezenta în viitoarea stagiune „Dansul morţei” de Augu­st Strindberg, „Galeria oglinzilor” de H. Bernstein se va reprezenta în vii­toarea stagiune a Teatrului Na­ţional din Iaşi. Vineri 9 iulie orele 11 jum. dim. se va oficia la biserica Albă din Calea Victoriei un parastas cu prilejul împlinirii a patru ani de la moartea lui Duiliu Zamfi­­rescu. In primele zile ale lui August se va pune în repetiţie la Teatrul Naţional comedia lui Shakespea­re „Mult zgomot pentru nimic”, în regia d-lui Paul Gusty. In cursul lunei Octombrie se va reprezenta la Teatrul Naţional „Esop” de Banville cu d-nul N­­ioreanu şi d-ra Florentina Ciri­­cleanu in rolurile principale. Scena şi sala Teatrului Mic su­feră serioase transformări în ve­derea viitoarei stagiuni a compa­niei Tantzi Cutava-Mişu Fotino. In ziua de 7 Iulie au avut loc la Chişinău funerariile naţionale ale poetului Leon Donici. Au ţinut cuvântări d-nii Nichi­­for Crainic, în numele Ministeru­lui Artelor, d. Ludovic Dauş, în numele S. S. R.-ului etc. Stagiunea Teatrului Naţional se va deschide în ziua de 28 Au­­gust cu „Fântâna Blanduziei” şi „Piatra din Casă” de V. Alecsan­drii D-nii Titu Protopopescu, N. Kainer, G. Groner, N. Deme­triad, Lascu, d-nele M. Stoenescu Sylvia Duimitrescu, etc. sunt in­terpreţii revistei „Nu că zic dar spun”, ce se reprezintă la Parcid Otetelişanu. Astă seară se reprezintă la Teatrul Cărăbuş pentru a doua oară, revista „Este... dar s’a is­prăvit” de d-nii Mircea Radul­es­cu şi Alfred Moşoiu.­ ­XX­ Adunarea societăţii Internaţionale de muzică La­ Zürich a avut loc zilele trecute Adunarea festivă a Societăţii interna­ţionale de muzică la care au fost re­prezentate cincisprezece secţiuni din întreaga Europă. Ca preşedinte al societăţii a fost reales I. Dent (Londra) iar ca loc al festivităților de anul trecut a fost fixat Frankfurt am Main. Porto-Rihee şi Acadene franceză Dejji este ales de mult timp membru al Academiei G. de Porto-Riche nu şi-a făcut încă apariţiunea oficială sub cupolă pentru a ţine tradiţional­ul discurs de recepţie. De curând celebrul scriitor a măr­turisit motivul acestei amânări : Se teme de a nu păr­ea ridicol în costum verde şi cu spada intr’o par­te. Şi totuşi va trebui să se decidă în­­tr’o zi să cedeze. . Academicenii nu pri­vesc favorabil exemplul dat de Clemenceau, care nu a apărut o singură dată in mijlocul lor de când a fost ales. In orice caz ei nu vor admite ca această fantezie să devină tradiţiune. ULTIME INOMĂTIUM ­ Ilii rtfi ia Sp Silii w itmii.in ■ ■ lin credit pentru cumpărarea localului ANGAJAMENTE PENTRU STAGIUNEA VIITOARE Contractele întregului perso­nal expirând la 1 August, proba­­bil că numirile se vor face între D. Alfred Alessandrescu 1 şi 8 August ca repetiţiile să în­ceapă Luni 9 August. In curând vom reveni cu noui si interesante amănunte. Art. TEATRUL CARABUS Strada Academiei_______ compania de reviste C. Tănas* Orele 9 si un sfert Este *»• Dar s’a isprăvit Revistă in 2 acte si 10 tablouri, de d-nii Mircea Rădulescu si Alfred .Moşoiu DISTRIBUŢIA TABLOUL 1 Athéné© Palace Patronul Al. Gheorghiu J Picot Teodorescu II­I I. Cosma Valuta Violeta, Ionescu-Ligda Dolarul M. Milian Un călător Gh. Ionescu Ionel I. Angelescu Vintilică Th. B­urcuș Duca L Cosma Dinică V. Croitoru Moşoiu I. Pizone Jean T. II. Al. Giovani Madama Natalita Pa­veles­cu TABLOUL II Restaurantul Athénée Palace Şeful Bucătar • F. Codruţ I Ardelean L Pizone II Ardelean Dan Demetrescu TABLOUL II­­ Fripturistii­­ Friptura Lizica Petrescu Prin Pârlitul C. TANASE TABLOUL VI Mare Chinul Sentimental Patroana Maria Teodorescu Un client Al. Giovani Parfumul Lizica Petrescu Roşu de Buze Violeta Lonescu-Ligda Umbreluţa Natalita Pavelescu Mimi sentimentului C. TANASE Moda Marilena Bodescu TABLOUL VI! V ă c ă r e ş t i ! COMPANIA DE REVISTE SPIRIDUS Mu eâ n­c, dar spun Revistă în două acte şi nouă ta­blouri, de Nicon si Nicatt DISTRIBUŢIA Mama doua, Spiriduş, Gropiţa, P'ai­­de-ghiol d-ra Sylvia Dumitrescu Faust, Nae Pârlit«. Don Vintiliu, Arsene d. Titu Protopopescu Tenter, Căpăţână, Octaviaa, Char­iot, Groparul d. N. Kain­er Mefisto, Femeea cu barbă, Figaro, Windisch-greaţă. Don Director d. Groner Margareta, Marioara, Julis­ca, I’o­­rumbăreasa l-a, Schalger-ul d-ra Matilda Krigel Alecuta, Mama. Mita Pupărelu d-na Matilda Stoenescu In celelalte roluri, d-ra R. Vionelin, Lascu, N. Demetriad, I. Pella, Botez etc. * TEATRUL NOUCalea Văcărești St orele 9 seara Treanca-R­eanta mere acre revistă in 2 acte şi un prolog de Ion Pribeagu DISTRIBUŢIA Barman­ul, Gardistul V. Goreanu Picolo Corel Mimi, Vestala Tronette Lucia Tomescu Margot, Julietta Bubi, Ţăranul Răşina Tătoc Ghincu Slăninariu Papălapte, Bunicul Nicuşor Un candidat, Jean Dodel Stănescu P. Statuate Adina Simionesco I. Lorents N. Simionesco P. Stamate I. Lomot* Samuel Bolberik, Romas. Eu, N. Tömesen Lola Chilipir, Nepotul Jeny Zelter Ruxandra Dodel Stoneson Pazvante P. Stamate Patachoz N. Tomesco Pat N. Simionesco SCENELE : Actul I: La bar american. Actul II : Calea Victoriei, în fiecare seară , TREANCA FLEAN­CA MERE ACRE. Teatre închise ___TEATRUL NAŢIONAL OPERA ROMÂNĂ Piaţa Valter Maracineanu. Tel 3411! TEATRUL REGINA MARIA Pasagiul Comedia — Telefon 52/49 TEATRUL MIC Piaţa Palatului Regal TEATRUL ALHMBRA Strada Sărindar! B-dul Elisabeta TEATRUL POPULAR B-du! Elisabeta XX— Pianul artistului Girardi V VI Ruby TABLOUL IV Man Opera Română P. Codruţ I. Pizone Dan Demetrescu Al. Gheorghiu I. Angelescu Maria Teodorescu Th. Burcus Lizica Maican Al. Giovani Jean Doljan Marilena Bodescu TABLOUL V Mamă Liga Naţiunilor Preşedintele Italia Franţa Anglia Germania Grecia Turcia Dezarmarea Lache Mardeiaşul I. Pizone Al. Gheorghiu P. Codruţ Dan Demetrescu Jean Doljan Al. Giovani Gh. Ionescu Natalita. Pavelescu C. TANASE Intendentul ‘ Procurorul Aprodul I moaşe Politică II „ III IV ,. Lehuza Politicosul Mireasa Fata Cota Cocota Bursa Itic Moritz Gh. Ionescu I. Pizone P.Codrut Dan Demetrescu M. Milian Jean Doljan C. TANASE Natalita Pavelescu al. Gheorghiu ^TEATRUL CAROL CEL MARE In expoziţia ele curând deschisă Violeta Ionescu-Ligda La­ntena şi care cuprinde amin­­­tiri de pe urma marelui artist A­­lesander Girardi, se află între al­tele şi pianul pe care Girardi îl Natalyan Pavelescu, întrebuinţa la studiul rolurilor Jean Doljan sale. I. Pizone­­ Pianul acesta a fost dat lui C. TANASE Girardi ca dar de nuntă de către fabricantul de piane Ludwig Bö­­s­sendorfer, cu ocazia căsătoriei " Codruț" ca adoptivă a acestuia. Dan Demetrescu Pianul are încrustaturi de aur. TABLOUL VIII TABLOUL IX Bursa TABLOUL X La Pol Lizica Petrescu

Next