Rampa, octombrie 1926 (Anul 11, nr. 2680-2705)

1926-10-09 / nr. 2687

lass AMWAT* 9 OCTOMBDTF 1926 Fără îndoială că descedenţii mari­lor scriitori sunt azi cotaţi în lumea literară. După ce presa europeană s’a­­ ocupat în ultimul timp de fiul lui Verhaeren şi al lui Dostoievski, iată acum că toată lumea se ocupă de copiii nelegitimi ai lui Guy de Mau­passant. Este ciudat că nepoţii senzaţiunilor literare şi-au îndreptat obiectivul in­vestigaţiilor tocmai asupra acelui scritor care a protestat întotdeauna împotriva amestecului criticei litera­re în intimităţile vieţei sale particu­lare. Dispreţul lui Maupassant pen­tru publicitate merge atât de departe încât a interzis reproducerea portre­tului său. TREI COPII NELEGITIMI­­ Totuşi un reporter abil a reuşit să descopere în valurile Parisului des­­cedenţii direcţi ai marelui prozator. Guy de Maupassant a lăsat trei co­pii nelegitimi care poartă numele ma­­gnei lor I­itzelmann şi cari nu au des­tăinuit până azi nimănui originea lor.­­ Fiul, Lucien Litzelmann, născut în: HH sate luiocţioner In fiica­­ cea mai mare, Lucienne, este pro­fco­­reasă . Margueritte, fiica cea mai tâ­nără. an­ In vârstă de 39 de ani, este măritată şi trăeşte fericită în Sens. LUCIEN LITZELMANN Lucien, de o asemănare uimitoare cu ilustrul său tată răspunde la în­trebarea dacă îşi aminteşte de tatăl său : JPentru ce întrebaţi ? Nu cerem ni­­mic şi nici nu avem vre­un drept să cerem c­eva. Sunt douăzeci şi trei de ani­­ de când a murit; eram atât de mici şi nu ştiam că nu avem voie să spunem tatălui nostru „tată". Era bun şi ne iubea pe toţi. EU îmi amin­tesc foarte bine de figura sa : ochii scânteietori, mustea­ţă neagră, — era un bărbat frumos. De câte ori ne vi­zita, avea o jucărie un buzunar. Mă înttreba despre tot ce făcusem în timpul zilei şi ce învăţasem. Ţinea mult să-mi explice primele reguli ale gramaticei latine, ceia ce mă plicti­sea. Dacă mă prefăceam că îl înţe­leg, se supăra. Dacă spuneam însă cinstit: .Asta nu înţeleg !" atunci râdea ca un copil şi îmi explica totul de la început. AMINTIRI DESPRE MAUPASSANT Călătoream mult« Imi amintesc de Montargis, de Clarmont-Femnd şi de admirabilul Yacht. El fuma mult şi lucra nopţi întregi. Dimineaţa, came­ra sa, cufundată într’o ceaţă deasă da fum şi în toate colţurile erau foi scrise şi aruncate. Odăile acestea afumate, saloanele elegante, cu valeţi eleganţi şi guver­nante, cari mă duceau la plimbare în grădini , aceste sunt imaginile cari mi s’au fixat în memorie. Aveam o mamă bună şi am fost nevoit să învăţ curând o meserie pentru a o ajuta. După cum­ vedeţi, nu am devenit un om celebru ; totuşi sunt­ mulţumit. Când am primit premiul la şcoală, am auzit pe cineva spunând : „Fiul lui Maupassant”. Deseori primesc ziare şi cărţi în cari se vorbeşte de dânsul. Nu am aflat nici­odată cine l--a trimis. ATAVISM LITERAR ? Iubesc sportul şi Dumineca scriu câte ceva pentru revista pariziană „L'Auto”. Atavism literar ? Nu dom­nul meu, nu am nici un interes pen­tru literatură. Eu sunt Litzelmann și vreau să fac onoare numelui mamei, mele. Er­a plâns atât de mult pentru sting I înainte de premieră fii mir­ii im­ani Subiectul piesei lui Strindberg. — interpretarea T ' - Teatrul Naţional va reprezenta ai­­ci pentru libertatea credinţei, pentru la seara pentru prima oară la noi aia toleranţă. E cea mai frumoasă cauza rea istorică a lui August Strindberg­­ pe care o poate susţine un rege”. «Jflegina Cristina". I Şi dintre toţi numeroşii curtezani [ care o înconjurau pe Christina când SUBIECTUL' avea coroana, nimeni n’a mai rămas lâgă dânsa, nici un prieten desime mc»»« «, petrece 1. M», 1» «■ în al act ne aflăm în cathedrala din Stockholm, la aniversarea morţei lui Gustav Adolf, lângă mormântul lui. Aleist, negustorul, simbolizând „o­­ptnia puh­că” povesteşte ţinut vecin. Cine sunt fiecare din invitaţii ce intră Pe rând, şi-l informează că mai toţi au fost, simt sau vor fi amanţi ai avântu­rutei regine Christina. II asi­gură că cel mai influent este croi­to­rul Holm. Tot ce este serios în ţară. se ţine departe sau în rezervă de Curtea ei , generalii şi oamenii politi­ci de treabă. In timpul când regina se amuză Intr’un joc de cochetărie cu Dela Gardie, acesta primeşte două scri­sori dintre care una pentru Regina.­­Aci sunt mărturisite toate mișeiiile regale cunoscute în parte de opinia publică, și regina se hotărește să pe­depsească un chip exemplar pe auto­rul bănuit, unul din cei doi Messe­­pius, tatăl sau fiul lui. In ultimul act, De la Gardie, aflând­ ­ ca Klaus Toot i-a luat locul în inima reginei, ii pune acesteia o întrebare : „­Christina, crezi că iubitul tău, te va iubi tot atât de mult când va afla că ai lăsat să ţi cază de pe cap, coroana i de regină ?" Regina se convinge în curând, după ce a abdicat, că iubitul nu mai voe­şte s'o însoţească „până la marginile lumii”, cum o asigura. Ea a voit să fie iubită ca femee, iar nu ca regină și acum când nu mai avea coroana. Iu­bitul ei nu mai avea pentru ea decât­­cuvinte de ocară. Ea își alege ca rho- * jjtenitor pe vărul său Carol Gustav fai XI. La întrebarea ce Cancelarul Oxfinstyemo, o fa­ce rendnei, dacă e a­­devărat că s’a dat la catolicism, ea răspunde : „când vreţi să ştiţi care re­ligie este mai bună, gândiţi-vă la ma­rele meu părinte, Gustav Adolf, care şi-a jertfit viaţa, nu pentru o credinţă reginei Christina că nu are alt prie­ten mai bun, decât pe dânsul şi pe Steinberg. Klauss Toot, noul amant al reginei mărturiseşte lui Dela Gardie toată iubirea lui curată pentru regina iar acesta îl face atent să se ferească de focul ei nesincer. E o fiinţă fanta­stică, foarte învăţată, dar nu trăeşte pe pământ. Toţi nervii ei cedează im­pulsiunilor iraţionale, astfel ea e o primejdie şi pentru prieteni, şi pe­tru duşmani şi pentru întreaga ţară. Christina vrea să cumpere cu 70.000 de coroane de la fostul său amant De­ls Gardie, imensul dom­en­iu Ekolsund cu bani din visteria ţării, prin bonu­ri de tezaur, pentru noul său amant Klauss Toot. Dar revoluţia isbucneşte în oraş Şi Christina se roagă de incer­catul om de stat, Cancelarul Oxens­­tyeme, s’o scape de impas. „Am să te "­­. ■ D. VRACCA D-NA AGEPSINA MACRI-EFTIMIU scap, copilule, dar să nu mai faci ce ai făcut”, îi răspunde credinciosul pa­triot. Al doilea act se petrece­ în cabine­tul de lucru­­ şi cancel­aru­lui Gxens­­tyerno. Acesta mărturiseşte lui Dela Gar­die, amantul disgraţiat al Reginei, că situaţia, ţarei este îngrijorătoare. De­la Gardie mărturiseşte că este tot aşa de bun patriot ca şi Cancelarul şi cre­de că trebue oprit răul la timp. ..Da­că nebuna asta va duce politica după oamenii pe cre­ţi schimbă atât de des ca amanţi, atunci răul va deveni ire­mediabil. N’o putem detrona, dar o pu­tem sili să abdice. în timpul conver­saţiei soseşte regina şi roagă pe can­celar să pornească proces împotriva celor doi Messenius. Cancelarul atra­ge cu abilitate atenţia suveranei sale, că în cazul acesta cercetările Instruc­ţiunea ar duce prea departe investiga­ţiunile şi prin urmare ar eşi la iveală şi autoarea celor cinci milioane furate. Christina ştiindu-se autoarea acestui furt, evită o discuţie atât de aprinsă şi recomandă Cancelarului ca proce­sul să fie scurt şi să înăbuşe svonu­­rile periculoase. INTERPRETAREA Rolul titular va fi jucat de d-na Agepsina Macra Eftimiu, iar d-na Eu­genia Ciucurescu va apare in rolul reginei mame. Rolurile istorice ale Cancelarului Oxonstverno, Dela Gardie, Klaus Toot si Carol Gustav vor fi jucate de d-nii Romald Nulfinscky, A. Pop Marţian, G. Vracea şi V. Antonescu. D. A. Atanasescu joacă rolul croi­torului Holm iar d. Duţulescu pe al baronului Steinberg. Alte roluri mai mici vor fi jucate de d-nele Eugenia Zaharia, Florica Bu­pescu şi d-nii Ulmeni, Creţoiu, Sire­,­teanu, Podescu, Ştefănescu, Ene, Ata- A­nasiu, Marinescu, Rădulescu, Georgian , etc.­­ Piesa a fost pusă in scenă de d. Soare Z. Soare, iar decorurile au fost lucrate dupe schițele pictorului Tra­­ian Cornescu. -------eac­ presaea-------­ Rep. ­­im­i­m Hea ■1 LEI $1 TIGRI PE STRADA într’un sat din Franţa, St. Amand-Les-Eaux, au scăpat din menagerie 8 lei, 2 tigri, 2 urşi şi alte animale mai mici. Unul din tigri a intrat într’o cafenea producând o panică de ne­descris. Unul din lei s'a dus într’o pă­dure, altul s’a întors singur la menagerie. Dresorul a avut de lucru până i-a prins pe toţi. Au fost rănite şi câteva persoane. Béla Bartók şi Zoltán Kodály Pianistul Árpád Sándor publică în „Berliner Tageblatt” un interesant articol despre evoluţia muzicei popu­lare în general şi a celei ungare în special Vorbind despre Béla Bartók şi Zol­tan Kodály, reprezentanţii cei mai ca­racteristici ai mişcărei folkloristice în Ungaria, Sándor scrie: „Ei nu sunt nişte cântăreţi naivi, sau diletanţi ci oameni de ştiinţă, cer­cetători conştiincioşi ai folclorului un­guresc şi totuşi izbutesc a rămâne în acelaş timp poeţi de o profunzim­e ad­mirabilă. . Bartók este un fiu al Ungariei u­­ni­versaliste din ţinuturile Transilva­­­­niei”’. Vorbind despre sufletul artiştilor unguri din Transilvania Arp­ad Sándor continuă: „Şi Andreas Ady marele poet al patriei sale este născut in acele ţinu­turi. El a fost primul care s’a mărtu­risit singur internaţionalist” Aceiaş ideie retrăește in persoana lui­­ Bar­tók. El nu simte melodiile patriei sale din punct de vedere particularist si universal. Astfel el se ocupă foarte mult cu elementele românești si a în­treprins chiar o cercetare folkloristică a răsăritului îndepărtat. Kodály însă este născut în Ungaria apuseană, din jurul câmpiei dunărene. Acolo este leagănul Ungariei aspre, exclusiviste, particulariste. Kodály este independent, sever și concentrat. Arieb­atiile sale nopulare sunt chiar mai pronunțate decât acele ale lui Bartók. Comună la ambii compozitori este ideia de a redă, în muzica populară, fie ea străină sau autohtonă, propria lor personalitate.­­ Ei sunt deci mai mult decât „impre­­sionişti” sau , simbolişti, deşi nu pot fi înţeleşi decât în cadrul acestor două şcoli. Debussy le-a ascuţit auzul, des­­chizându-le calea spre arta populară. -r O INTERESANTA PARALELA A UNUI MUZICIAN UNGUR Sărbătorirea lui Franz Sch­alk la Opera din Viena împlinind 25 de ani de activi­tate la Opera de stat din Viena, directorul Franz Schalk a fost sărbătorit de orhestra Filarmo­nică vieneză. FRANZ SCHALK O delegaţie a Instrumentişti­­lor, compusă din profesorii Wun­derer, Maliecky, Waiss şi Stie­­gler, a înmânat sărbătoritului o plachetă executată de sculptorul Tautenhayn. Profesorul Wunderem l-a feli­citat pe Franz Schalk în numele „Filarmonicei“. Franz Schalk este un dirijor sărbătorit și un interpret neîn­trecut al simfoniilor lui Bruk­­­ ner, d Jacques Thbaud ia Berlin Violonistul francez Jacques Thibaud va fi solistul celui de al doilea concert simfonic al orches­trei Filarmonice din Berlin. Sub conducerea lui Furtwän­­gler se­ va cânta următorul pro­gram : Weber: Uvertura la „Freis­chütz Honegsrer: Chant de Joie. Lalo: Symphonie espacrnole. Brahms: Symphonia II. Dificultăţile montării unei opere moderne La 4 Decembrie va avea loc la Viena premiera operei „Intermez­zo” d de Richard Strauss. înscenarea a fost încredinţată profesorului Roller care va mai executa şi decorurile pentru ope-­­rele „Turandot”, „La Forza del destino” la Opera de stat din Vie­­­na. Decorurile pentru opera lui Stransa vor fi executate într’un stil absolut realist. întreaga ope­ră cuprinde 12 schimbări. Scenele cele mai dificile de montat repre­zintă un peisaj de iarnă și o fur­tună în Prater. Fiecare tablou trebue schimbat în treizeci de secunde. Persona­­giile apar în fiecare tablou într’ un alt costum. P­ r-o-v-i-n-c-i­a artistică şi culturală a AL AŢI Culturale. — Se aşteaptă cu ne­­­răbdare şezătorile anuale ale „Li­gii Culturale”, la care vor fi che­­­­maţi, ca şi în anii trecuţi, confe­­­­renţiari din Bucureşti şi chiar străini. Festival. — A oţinut un deplin succes festivalul cercului cultu­­ral-sportiv „Hagibor”. Concerte.­­ Pentru ziua de 20 Octombrie s-a anunțat la teatrul Central concertul de piano al d-rei Cora Basarabeanu. Pentru strângerea de fonduri necesare mari­ei laboratorului se va juca „A dispărut” comedie în 3 acte de Bisson, în rolurile prin­cipale d-nul profesor Mişu Rădu­lescu şi d-na Zoie Dănescu şi re­vista locală „Omule nu te supăra” de d. Dumitriu­ Râmnic. Secţiunile corale şi instrumen­tale, vor începe la 1 Octombrie re­petiţiile, cu un număr mai mare de diletanţi ca în anii precedenţi. Ar Şte Dănescu (Mărgeluş) H. Welt* ROMAN Teatrele. — S’a anunţat turne­ul Teatrului Nou din Bucureşti _ , , , ... cu revista ,,Treanca fleanca mere Teatrale.­­ Pana n prezent an tre„ fle ,L priWu. şi-au anunţat sosirea mn oraşul nost­r­u , «... tru următoarele turnee: Ar De-1 “ Societatea cultu­metriad, Livewra, Cigalia, Clim-­ rala, ”Mir„cel Cosim” ju mangu­pia Bârsan, Teatru Nou, Maria! ^ ?ez^tonlor Filotti, Vasile Leon­eseu, Bulan- L ’ dra- I Artistice.—_ Din iniţiativa unui Concert. — Pentru ziua de 10 ®ruP mânuitori ai pene* Noembrie s’a anunţat un concert faIm\s? deschide în curând o al maestrului George Enescu. o expoziție de caricaturi. RAMNICUL-VALCEA Săndulescu BOTOŞANI Conferinţă. — Duminică 3 Oct, în prezenţa unui numeros public, a avut loc în aula liceului Lau­­rian, o conferinţă a d-lui Găvă­­nescu, profesor la universitatea din Iaşi, despre „Unirea ce ne mai trebue”. Conferenţiarul a fost răsplătit cu numeroase aplauze. Justus BUZĂU Culturale.­­— Sâmbătă 18 Sepp­tembrie societatea „Amicii Artei” — secţia dramatică — s-a întru­nit pentru a discuta chestiuni în legătură cu noul program de acti­vitate în anul acesta. Au vorbit d-nele Zoe Dănescu, Maria Mihăilescu. D-nul .Judecă­tor C. Papadopol a cerut sprijinul acestei societăţi pentru mărirea laboratorului de analize. D-nul Vicenţiu Z. Livovschi,­ preşedintele societăţii, printr’o frumoasă cuvântare, urează sec­ţiei dramatice spor la muncă în al patrulea an de activitate. Termi­nă mulţumind membrilor cari fă-‘­ră nici un interes depun o muncă r asiduă pentru prosperitatea cultu­rală în oraşul nostru. D-nul Căpitan T. Mitrofan, a schiţat programul de activitate, anunţând zilele de repetiţie şi re­pertoriul. Deschiderea stagiunei se va fa­ce cu piesa „Răpuşele” de Pierre Wolf, care s’a si dus în repetiţie şi în care vă debuta d-na Maria Mihăilescu, d-ra dr. Lili O. Rom­­nea, d-nii Stan Săraru și Tegănea­nu. Muzi­că Fapte La teatrul Polsky s-a reprezentat cu un imens succes „Othello”, de Shakespeare. In rolul titular, artistul Junosza- Stempowski are o desăvârşită creaţie. La teatru,, Boguslawsky" obţine un mare succes o piesă cu caracter na­ţional „Achilleis” a celebrului poet polon Stanislaw Wyspianski, a cărei acţiune se petrece în timpul unor e­­poci ale marei suferinţe pentru po­porul polon. La Teatrul de cameră se reprezintă comedia lui Piradello „Aşa este, cum vi se pare”. Ottorino Respighi, va executa la 11 Noembrie concertul său de pian la „festivalul Respighi” or­ganizat la Berlin de Orcestra Fi­larmonică sub conducerea lui Heinz Unger. SURORILE LITZELMANN Sora cea mai tânără, D-na Margue­­ritte Berval, nu-şi aminteşte nimic mai mult de tatăl ei de­cât că era bun. Lucienne, fiica cea mai mare este mai puţin fericită, deşi nu trăeşte în mizerie. Locueşte într’un apartament modest un rue de l’Assomption şi tră­eşte muncind ziua întreagă. In odaie sunt rânduite pe o masă toate operele lui Guy de Maupassant. Pe un perete atârnă un tablou al scriitorului. Lucienne Litzelmann plânge : Nu ! Nu ! Nu pot vorbi despre dânsul ! Mama ne-a oprit că vorbim. Nil mai posedăm nici scrisori și nici alte amintiri de la dânsul. Nimic. Ta­bloul şi cărţile le-am cumpărat eu vnsu­mi. Nu-mi amintesc nimic mai mult decât surâsul său vesel, chiar atunci când venea în mijlocul nostru dintr-o societate nobilă. Lăsaţi-mă vă rog, îmi este atât de greu !" Şi, domnişoara Lucienne Litzel­­mann­, modistă din Paris nu mai pre­cizează că este mai greu de suportat viața sau amintirea. Mâine Sâmbăta 9 Octombrie pleacă mult aşteptatul TUSM­U OFICIAL al Teatrului Naţional din Bucureşti în frunte cu marea artistă Ilit m ■P ' lA, * • SI % ^ Maria Filotti cu piesa R O M Â N I A 3 a,*e, 1 Prolog şi un Epilog COR, ORG&, şi ©PCHESYRA PROPAIE Decoruri, Costume M. B.I ALEX. MARIUS PUICA STANESCU GEORGES COCHET FILM»! CINEMA Presa germană despre­ ­ filmul „Tragedie** (les Amants Ifturmentés) Regia lui Froelkit.­­ In rolurile principale Henny Portan si Solmb­s Berliner Morgenzeitong- Henny Porten, una din m­emergatoa­rele artei cine­grafice, arată iar, în a-Robert Scholz în Tragedie ceasta nouă lucrare de Walter Was­sermann Si Fred Sauer, cât de puter­nică și impresionantă este mimica lor, câtă umanitate, supra­umanitate, poa­te fi în aria ei de interpretare. Deutsche Tageszeitung. Realizatorul a creat un film căruia nimeni nu-i poate tămădui înalta lui valoare artistică... Un milm, care a fost primit de public cu cel mai in­tens entuziasm, Neue Zeitung. Acest film, întocmai ca şi „Varieté” te subjuc­g prin extraordinara inter­­pretare. Nu cred să exagerez câtuşi de puţin, susţinând că după Asta Ni­elsen, Henny Porten este cea­ mai ma­­re din trambianele ecranului nostru. Henny Porten fu primită cu un entu­ziasm fără sfârşit. B. Z. am Mittag. Printre cele mai de seamă creaţii ale Ulmului german, vom trebui să nu­mărăm de acum înainte şi creaţia r­enny-ei Porten, in rolul principal al filmului „Traelădie”. Sunt scene care fac cinste colabora­torilor technici. Filmul a fost primit cu o vie căldură. Fără îndoială că ori­unde își va găsi publicul. Lichtstielbuhne. Din regia lui Froelich emană ace­iași îngrijire, pe care o admirăm în­totdeauna la filmele lui, delicat în a­­mănunte și grandios în aspectul gene­ral. Cununa de lauri se cuvine totuşi operatorului Axei Graatkwifter, care în atelier şi în peisagiile minunate ale Italiei şi Elveţiei Alpine, a cretat des­fătări optice de o valoare neclintită. Construcţiile lui Franz Schritdter sunt de bun gust, care este de altfel o ca­racteristică a acestei frumoase opere. Văduva veselă in rolurile titulare Mae Muray şi John Gibert Cunoscuta operetă a lui Franz Lehar a căpătat o nouă însufleţire pe ecran. Imagina vizuală a libretului ce­­­lor doi scriitori Victor Leon şi Leo Stein, e un nou prilej de suc­­ces pentru Mae Muray şi mai ales pentru John Gilbert, ale cărui acţiuni în bursa cinematografică au înregistrat foarte mari urcări în ultimul timp.­­ In rolul prinţului Danilo, Gil­bert a avut cea mai bună ocaziu­­ne de a-şi confirma reputaţia de bun actor. Scenariul acestui film, dă mari posibilităţi regizorului şi inter­preţilor de a evidenţia o operă ci­nematografică pentru care nu s’a cruţat bani, timp şi muncă. 1j Dansul prinţului Danilo c­­ Hanna Margot, este executat într’ un cadru excesiv de elegant, care, Dansul prinţului Danilo cu Hanne încântă plăcut privirile. Margot în Văduva veselă Bogăţia toaletelor este o reve­­laţie. Deşi regia acestui film cu re­putaţie mondială a fost încredin­ţată cunoscutului regizor, Erich, von Stroheim, a fost necesar să se exercite o direcţie superioară în persoana lui Louis Bayen care a cizelat cu competinţa specialis­tului versat, toată această costisi­toare înscenare. E justificată clar curiozitatea cu care e așteptat acest film, du­pă elogioasele ecouri din prea® străină. Dunărea albastra Bătrânul fluviu îşi ecurâie apele din necunoscut spre necunoscut. Din misterul pădurii negre, patra«­­ste de ani la vale spre anele furioase ale mâni, trăindu-şî viata doar in su­surul pndelor dulci, in albia cu ţăr­muri tot atât de bătrâne ca si eL Cine s’a urcat pe o culme înaltă, şi din văzduh cine agită braţele intr’o m’sca­ra ritmică de baghetă?.. Si toate sunetele Pline de farmec, de par’că e o simfonie a îngerilor, de unde port — ?... Cântă Dunărea... Bătrâna Dună îşi deapănă vechiul cântec, de face cele două si până departe departe spre fărm­ii in. abyli­ane —• să asculte cu o religiozitate fanatică. Apele au prins să murmure mai pu­ternic si primele sunete ale valsului fermecat. — Johane Schtrauss — au vrăjit totul. Dunărea albastră. — bătrâna Du­năre, îşi va scurge «*»d(4e dulţi, sub privirile noastre. în srrtetele acelui val­ nemuritor, care a făcut din Jo­hane Schtrauss, un nume al eterni­tății. Span­asm­ul după romanul lui Paul Feva! „Le Bossu” Un film care a intrat în gustul im­picului. E de netăgăduit că publicul nostru e fin cunoscător în materie de cinema. Un indiviiu în sprijinul acestei afirma­­tiuni e faptul că fără a se face recla­mă în jurul romanului Le Bossu al lul Paul Fevaj care de altfel e destul de cunoscut în toata lumea. — publicul venit la premieră, mulţumit de film,­­ comentat favorabil în cercuri in­time reuşita înscenare a lui Jean Rém încât a doua si a treia zi, deşi filmul rula in două săli, publicul venise atât de numeros, încât a fost necesar să se închidă casa de bilete la ora 9. E un succes de care noi cei dintâi cari urmărim evoluţia gustul­u­i gre felie, suntem mândr»­ i

Next