Rampa, octombrie 1926 (Anul 11, nr. 2680-2705)
1926-10-09 / nr. 2687
lass AMWAT* 9 OCTOMBDTF 1926 Fără îndoială că descedenţii marilor scriitori sunt azi cotaţi în lumea literară. După ce presa europeană s’a ocupat în ultimul timp de fiul lui Verhaeren şi al lui Dostoievski, iată acum că toată lumea se ocupă de copiii nelegitimi ai lui Guy de Maupassant. Este ciudat că nepoţii senzaţiunilor literare şi-au îndreptat obiectivul investigaţiilor tocmai asupra acelui scritor care a protestat întotdeauna împotriva amestecului criticei literare în intimităţile vieţei sale particulare. Dispreţul lui Maupassant pentru publicitate merge atât de departe încât a interzis reproducerea portretului său. TREI COPII NELEGITIMI Totuşi un reporter abil a reuşit să descopere în valurile Parisului descedenţii direcţi ai marelui prozator. Guy de Maupassant a lăsat trei copii nelegitimi care poartă numele magnei lor Iitzelmann şi cari nu au destăinuit până azi nimănui originea lor. Fiul, Lucien Litzelmann, născut în: HH sate luiocţioner In fiica cea mai mare, Lucienne, este profcoreasă . Margueritte, fiica cea mai tânără. an In vârstă de 39 de ani, este măritată şi trăeşte fericită în Sens. LUCIEN LITZELMANN Lucien, de o asemănare uimitoare cu ilustrul său tată răspunde la întrebarea dacă îşi aminteşte de tatăl său : JPentru ce întrebaţi ? Nu cerem nimic şi nici nu avem vreun drept să cerem ceva. Sunt douăzeci şi trei de ani de când a murit; eram atât de mici şi nu ştiam că nu avem voie să spunem tatălui nostru „tată". Era bun şi ne iubea pe toţi. EU îmi amintesc foarte bine de figura sa : ochii scânteietori, musteaţă neagră, — era un bărbat frumos. De câte ori ne vizita, avea o jucărie un buzunar. Mă înttreba despre tot ce făcusem în timpul zilei şi ce învăţasem. Ţinea mult să-mi explice primele reguli ale gramaticei latine, ceia ce mă plictisea. Dacă mă prefăceam că îl înţeleg, se supăra. Dacă spuneam însă cinstit: .Asta nu înţeleg !" atunci râdea ca un copil şi îmi explica totul de la început. AMINTIRI DESPRE MAUPASSANT Călătoream mult« Imi amintesc de Montargis, de Clarmont-Femnd şi de admirabilul Yacht. El fuma mult şi lucra nopţi întregi. Dimineaţa, camera sa, cufundată într’o ceaţă deasă da fum şi în toate colţurile erau foi scrise şi aruncate. Odăile acestea afumate, saloanele elegante, cu valeţi eleganţi şi guvernante, cari mă duceau la plimbare în grădini , aceste sunt imaginile cari mi s’au fixat în memorie. Aveam o mamă bună şi am fost nevoit să învăţ curând o meserie pentru a o ajuta. După cum vedeţi, nu am devenit un om celebru ; totuşi sunt mulţumit. Când am primit premiul la şcoală, am auzit pe cineva spunând : „Fiul lui Maupassant”. Deseori primesc ziare şi cărţi în cari se vorbeşte de dânsul. Nu am aflat niciodată cine l--a trimis. ATAVISM LITERAR ? Iubesc sportul şi Dumineca scriu câte ceva pentru revista pariziană „L'Auto”. Atavism literar ? Nu domnul meu, nu am nici un interes pentru literatură. Eu sunt Litzelmann și vreau să fac onoare numelui mamei, mele. Era plâns atât de mult pentru sting I înainte de premieră fii mirii imani Subiectul piesei lui Strindberg. — interpretarea T ' - Teatrul Naţional va reprezenta aici pentru libertatea credinţei, pentru la seara pentru prima oară la noi aia toleranţă. E cea mai frumoasă cauza rea istorică a lui August Strindberg pe care o poate susţine un rege”. «Jflegina Cristina". I Şi dintre toţi numeroşii curtezani [ care o înconjurau pe Christina când SUBIECTUL' avea coroana, nimeni n’a mai rămas lâgă dânsa, nici un prieten desime mc»»« «, petrece 1. M», 1» «■ în al act ne aflăm în cathedrala din Stockholm, la aniversarea morţei lui Gustav Adolf, lângă mormântul lui. Aleist, negustorul, simbolizând „optnia puhcă” povesteşte ţinut vecin. Cine sunt fiecare din invitaţii ce intră Pe rând, şi-l informează că mai toţi au fost, simt sau vor fi amanţi ai avânturutei regine Christina. II asigură că cel mai influent este croitorul Holm. Tot ce este serios în ţară. se ţine departe sau în rezervă de Curtea ei , generalii şi oamenii politici de treabă. In timpul când regina se amuză Intr’un joc de cochetărie cu Dela Gardie, acesta primeşte două scrisori dintre care una pentru Regina.Aci sunt mărturisite toate mișeiiile regale cunoscute în parte de opinia publică, și regina se hotărește să pedepsească un chip exemplar pe autorul bănuit, unul din cei doi Messepius, tatăl sau fiul lui. In ultimul act, De la Gardie, aflând ca Klaus Toot i-a luat locul în inima reginei, ii pune acesteia o întrebare : „Christina, crezi că iubitul tău, te va iubi tot atât de mult când va afla că ai lăsat să ţi cază de pe cap, coroana i de regină ?" Regina se convinge în curând, după ce a abdicat, că iubitul nu mai voeşte s'o însoţească „până la marginile lumii”, cum o asigura. Ea a voit să fie iubită ca femee, iar nu ca regină și acum când nu mai avea coroana. Iubitul ei nu mai avea pentru ea decâtcuvinte de ocară. Ea își alege ca rho- * jjtenitor pe vărul său Carol Gustav fai XI. La întrebarea ce Cancelarul Oxfinstyemo, o face rendnei, dacă e adevărat că s’a dat la catolicism, ea răspunde : „când vreţi să ştiţi care religie este mai bună, gândiţi-vă la marele meu părinte, Gustav Adolf, care şi-a jertfit viaţa, nu pentru o credinţă reginei Christina că nu are alt prieten mai bun, decât pe dânsul şi pe Steinberg. Klauss Toot, noul amant al reginei mărturiseşte lui Dela Gardie toată iubirea lui curată pentru regina iar acesta îl face atent să se ferească de focul ei nesincer. E o fiinţă fantastică, foarte învăţată, dar nu trăeşte pe pământ. Toţi nervii ei cedează impulsiunilor iraţionale, astfel ea e o primejdie şi pentru prieteni, şi petru duşmani şi pentru întreaga ţară. Christina vrea să cumpere cu 70.000 de coroane de la fostul său amant Dels Gardie, imensul domeniu Ekolsund cu bani din visteria ţării, prin bonuri de tezaur, pentru noul său amant Klauss Toot. Dar revoluţia isbucneşte în oraş Şi Christina se roagă de incercatul om de stat, Cancelarul Oxenstyeme, s’o scape de impas. „Am să te ". ■ D. VRACCA D-NA AGEPSINA MACRI-EFTIMIU scap, copilule, dar să nu mai faci ce ai făcut”, îi răspunde credinciosul patriot. Al doilea act se petrece în cabinetul de lucru şi cancelarului Gxenstyerno. Acesta mărturiseşte lui Dela Gardie, amantul disgraţiat al Reginei, că situaţia, ţarei este îngrijorătoare. Dela Gardie mărturiseşte că este tot aşa de bun patriot ca şi Cancelarul şi crede că trebue oprit răul la timp. ..Dacă nebuna asta va duce politica după oamenii pe creţi schimbă atât de des ca amanţi, atunci răul va deveni iremediabil. N’o putem detrona, dar o putem sili să abdice. în timpul conversaţiei soseşte regina şi roagă pe cancelar să pornească proces împotriva celor doi Messenius. Cancelarul atrage cu abilitate atenţia suveranei sale, că în cazul acesta cercetările Instrucţiunea ar duce prea departe investigaţiunile şi prin urmare ar eşi la iveală şi autoarea celor cinci milioane furate. Christina ştiindu-se autoarea acestui furt, evită o discuţie atât de aprinsă şi recomandă Cancelarului ca procesul să fie scurt şi să înăbuşe svonurile periculoase. INTERPRETAREA Rolul titular va fi jucat de d-na Agepsina Macra Eftimiu, iar d-na Eugenia Ciucurescu va apare in rolul reginei mame. Rolurile istorice ale Cancelarului Oxonstverno, Dela Gardie, Klaus Toot si Carol Gustav vor fi jucate de d-nii Romald Nulfinscky, A. Pop Marţian, G. Vracea şi V. Antonescu. D. A. Atanasescu joacă rolul croitorului Holm iar d. Duţulescu pe al baronului Steinberg. Alte roluri mai mici vor fi jucate de d-nele Eugenia Zaharia, Florica Bupescu şi d-nii Ulmeni, Creţoiu, Sire,teanu, Podescu, Ştefănescu, Ene, Ata- Anasiu, Marinescu, Rădulescu, Georgian , etc. Piesa a fost pusă in scenă de d. Soare Z. Soare, iar decorurile au fost lucrate dupe schițele pictorului Traian Cornescu. -------eac presaea------- Rep. imim Hea ■1 LEI $1 TIGRI PE STRADA într’un sat din Franţa, St. Amand-Les-Eaux, au scăpat din menagerie 8 lei, 2 tigri, 2 urşi şi alte animale mai mici. Unul din tigri a intrat într’o cafenea producând o panică de nedescris. Unul din lei s'a dus într’o pădure, altul s’a întors singur la menagerie. Dresorul a avut de lucru până i-a prins pe toţi. Au fost rănite şi câteva persoane. Béla Bartók şi Zoltán Kodály Pianistul Árpád Sándor publică în „Berliner Tageblatt” un interesant articol despre evoluţia muzicei populare în general şi a celei ungare în special Vorbind despre Béla Bartók şi Zoltan Kodály, reprezentanţii cei mai caracteristici ai mişcărei folkloristice în Ungaria, Sándor scrie: „Ei nu sunt nişte cântăreţi naivi, sau diletanţi ci oameni de ştiinţă, cercetători conştiincioşi ai folclorului unguresc şi totuşi izbutesc a rămâne în acelaş timp poeţi de o profunzime admirabilă. . Bartók este un fiu al Ungariei universaliste din ţinuturile Transilvaniei”’. Vorbind despre sufletul artiştilor unguri din Transilvania Arpad Sándor continuă: „Şi Andreas Ady marele poet al patriei sale este născut in acele ţinuturi. El a fost primul care s’a mărturisit singur internaţionalist” Aceiaş ideie retrăește in persoana lui Bartók. El nu simte melodiile patriei sale din punct de vedere particularist si universal. Astfel el se ocupă foarte mult cu elementele românești si a întreprins chiar o cercetare folkloristică a răsăritului îndepărtat. Kodály însă este născut în Ungaria apuseană, din jurul câmpiei dunărene. Acolo este leagănul Ungariei aspre, exclusiviste, particulariste. Kodály este independent, sever și concentrat. Ariebatiile sale nopulare sunt chiar mai pronunțate decât acele ale lui Bartók. Comună la ambii compozitori este ideia de a redă, în muzica populară, fie ea străină sau autohtonă, propria lor personalitate. Ei sunt deci mai mult decât „impresionişti” sau , simbolişti, deşi nu pot fi înţeleşi decât în cadrul acestor două şcoli. Debussy le-a ascuţit auzul, deschizându-le calea spre arta populară. -r O INTERESANTA PARALELA A UNUI MUZICIAN UNGUR Sărbătorirea lui Franz Schalk la Opera din Viena împlinind 25 de ani de activitate la Opera de stat din Viena, directorul Franz Schalk a fost sărbătorit de orhestra Filarmonică vieneză. FRANZ SCHALK O delegaţie a Instrumentiştilor, compusă din profesorii Wunderer, Maliecky, Waiss şi Stiegler, a înmânat sărbătoritului o plachetă executată de sculptorul Tautenhayn. Profesorul Wunderem l-a felicitat pe Franz Schalk în numele „Filarmonicei“. Franz Schalk este un dirijor sărbătorit și un interpret neîntrecut al simfoniilor lui Bruk ner, d Jacques Thbaud ia Berlin Violonistul francez Jacques Thibaud va fi solistul celui de al doilea concert simfonic al orchestrei Filarmonice din Berlin. Sub conducerea lui Furtwängler se va cânta următorul program : Weber: Uvertura la „Freischütz Honegsrer: Chant de Joie. Lalo: Symphonie espacrnole. Brahms: Symphonia II. Dificultăţile montării unei opere moderne La 4 Decembrie va avea loc la Viena premiera operei „Intermezzo” d de Richard Strauss. înscenarea a fost încredinţată profesorului Roller care va mai executa şi decorurile pentru ope-rele „Turandot”, „La Forza del destino” la Opera de stat din Viena. Decorurile pentru opera lui Stransa vor fi executate într’un stil absolut realist. întreaga operă cuprinde 12 schimbări. Scenele cele mai dificile de montat reprezintă un peisaj de iarnă și o furtună în Prater. Fiecare tablou trebue schimbat în treizeci de secunde. Personagiile apar în fiecare tablou într’ un alt costum. P r-o-v-i-n-c-ia artistică şi culturală a AL AŢI Culturale. — Se aşteaptă cu nerăbdare şezătorile anuale ale „Ligii Culturale”, la care vor fi chemaţi, ca şi în anii trecuţi, conferenţiari din Bucureşti şi chiar străini. Festival. — A oţinut un deplin succes festivalul cercului cultural-sportiv „Hagibor”. Concerte. Pentru ziua de 20 Octombrie s-a anunțat la teatrul Central concertul de piano al d-rei Cora Basarabeanu. Pentru strângerea de fonduri necesare mariei laboratorului se va juca „A dispărut” comedie în 3 acte de Bisson, în rolurile principale d-nul profesor Mişu Rădulescu şi d-na Zoie Dănescu şi revista locală „Omule nu te supăra” de d. Dumitriu Râmnic. Secţiunile corale şi instrumentale, vor începe la 1 Octombrie repetiţiile, cu un număr mai mare de diletanţi ca în anii precedenţi. Ar Şte Dănescu (Mărgeluş) H. Welt* ROMAN Teatrele. — S’a anunţat turneul Teatrului Nou din Bucureşti _ , , , ... cu revista ,,Treanca fleanca mere Teatrale. Pana n prezent an tre„ fle ,L priWu. şi-au anunţat sosirea mn oraşul nostru , «... tru următoarele turnee: Ar De-1 “ Societatea cultumetriad, Livewra, Cigalia, Clim- rala, ”Mir„cel Cosim” ju mangupia Bârsan, Teatru Nou, Maria! ^ ?ez^tonlor Filotti, Vasile Leoneseu, Bulan- L ’ dra- I Artistice.—_ Din iniţiativa unui Concert. — Pentru ziua de 10 ®ruP mânuitori ai pene* Noembrie s’a anunţat un concert faIm\s? deschide în curând o al maestrului George Enescu. o expoziție de caricaturi. RAMNICUL-VALCEA Săndulescu BOTOŞANI Conferinţă. — Duminică 3 Oct, în prezenţa unui numeros public, a avut loc în aula liceului Laurian, o conferinţă a d-lui Găvănescu, profesor la universitatea din Iaşi, despre „Unirea ce ne mai trebue”. Conferenţiarul a fost răsplătit cu numeroase aplauze. Justus BUZĂU Culturale.— Sâmbătă 18 Sepptembrie societatea „Amicii Artei” — secţia dramatică — s-a întrunit pentru a discuta chestiuni în legătură cu noul program de activitate în anul acesta. Au vorbit d-nele Zoe Dănescu, Maria Mihăilescu. D-nul .Judecător C. Papadopol a cerut sprijinul acestei societăţi pentru mărirea laboratorului de analize. D-nul Vicenţiu Z. Livovschi, preşedintele societăţii, printr’o frumoasă cuvântare, urează secţiei dramatice spor la muncă în al patrulea an de activitate. Termină mulţumind membrilor cari fă-‘ră nici un interes depun o muncă r asiduă pentru prosperitatea culturală în oraşul nostru. D-nul Căpitan T. Mitrofan, a schiţat programul de activitate, anunţând zilele de repetiţie şi repertoriul. Deschiderea stagiunei se va face cu piesa „Răpuşele” de Pierre Wolf, care s’a si dus în repetiţie şi în care vă debuta d-na Maria Mihăilescu, d-ra dr. Lili O. Romnea, d-nii Stan Săraru și Tegăneanu. Muzică Fapte La teatrul Polsky s-a reprezentat cu un imens succes „Othello”, de Shakespeare. In rolul titular, artistul Junosza- Stempowski are o desăvârşită creaţie. La teatru,, Boguslawsky" obţine un mare succes o piesă cu caracter naţional „Achilleis” a celebrului poet polon Stanislaw Wyspianski, a cărei acţiune se petrece în timpul unor epoci ale marei suferinţe pentru poporul polon. La Teatrul de cameră se reprezintă comedia lui Piradello „Aşa este, cum vi se pare”. Ottorino Respighi, va executa la 11 Noembrie concertul său de pian la „festivalul Respighi” organizat la Berlin de Orcestra Filarmonică sub conducerea lui Heinz Unger. SURORILE LITZELMANN Sora cea mai tânără, D-na Margueritte Berval, nu-şi aminteşte nimic mai mult de tatăl ei decât că era bun. Lucienne, fiica cea mai mare este mai puţin fericită, deşi nu trăeşte în mizerie. Locueşte într’un apartament modest un rue de l’Assomption şi trăeşte muncind ziua întreagă. In odaie sunt rânduite pe o masă toate operele lui Guy de Maupassant. Pe un perete atârnă un tablou al scriitorului. Lucienne Litzelmann plânge : Nu ! Nu ! Nu pot vorbi despre dânsul ! Mama ne-a oprit că vorbim. Nil mai posedăm nici scrisori și nici alte amintiri de la dânsul. Nimic. Tabloul şi cărţile le-am cumpărat eu vnsumi. Nu-mi amintesc nimic mai mult decât surâsul său vesel, chiar atunci când venea în mijlocul nostru dintr-o societate nobilă. Lăsaţi-mă vă rog, îmi este atât de greu !" Şi, domnişoara Lucienne Litzelmann, modistă din Paris nu mai precizează că este mai greu de suportat viața sau amintirea. Mâine Sâmbăta 9 Octombrie pleacă mult aşteptatul TUSMU OFICIAL al Teatrului Naţional din Bucureşti în frunte cu marea artistă Ilit m ■P ' lA, * • SI % ^ Maria Filotti cu piesa R O M Â N I A 3 a,*e, 1 Prolog şi un Epilog COR, ORG&, şi ©PCHESYRA PROPAIE Decoruri, Costume M. B.I ALEX. MARIUS PUICA STANESCU GEORGES COCHET FILM»! CINEMA Presa germană despre filmul „Tragedie** (les Amants Ifturmentés) Regia lui Froelkit. In rolurile principale Henny Portan si Solmbs Berliner Morgenzeitong- Henny Porten, una din memergatoarele artei cinegrafice, arată iar, în a-Robert Scholz în Tragedie ceasta nouă lucrare de Walter Wassermann Si Fred Sauer, cât de puternică și impresionantă este mimica lor, câtă umanitate, supraumanitate, poate fi în aria ei de interpretare. Deutsche Tageszeitung. Realizatorul a creat un film căruia nimeni nu-i poate tămădui înalta lui valoare artistică... Un milm, care a fost primit de public cu cel mai intens entuziasm, Neue Zeitung. Acest film, întocmai ca şi „Varieté” te subjucg prin extraordinara interpretare. Nu cred să exagerez câtuşi de puţin, susţinând că după Asta Nielsen, Henny Porten este cea mai mare din trambianele ecranului nostru. Henny Porten fu primită cu un entuziasm fără sfârşit. B. Z. am Mittag. Printre cele mai de seamă creaţii ale Ulmului german, vom trebui să numărăm de acum înainte şi creaţia renny-ei Porten, in rolul principal al filmului „Traelădie”. Sunt scene care fac cinste colaboratorilor technici. Filmul a fost primit cu o vie căldură. Fără îndoială că oriunde își va găsi publicul. Lichtstielbuhne. Din regia lui Froelich emană aceiași îngrijire, pe care o admirăm întotdeauna la filmele lui, delicat în amănunte și grandios în aspectul general. Cununa de lauri se cuvine totuşi operatorului Axei Graatkwifter, care în atelier şi în peisagiile minunate ale Italiei şi Elveţiei Alpine, a cretat desfătări optice de o valoare neclintită. Construcţiile lui Franz Schritdter sunt de bun gust, care este de altfel o caracteristică a acestei frumoase opere. Văduva veselă in rolurile titulare Mae Muray şi John Gibert Cunoscuta operetă a lui Franz Lehar a căpătat o nouă însufleţire pe ecran. Imagina vizuală a libretului celor doi scriitori Victor Leon şi Leo Stein, e un nou prilej de succes pentru Mae Muray şi mai ales pentru John Gilbert, ale cărui acţiuni în bursa cinematografică au înregistrat foarte mari urcări în ultimul timp. In rolul prinţului Danilo, Gilbert a avut cea mai bună ocaziune de a-şi confirma reputaţia de bun actor. Scenariul acestui film, dă mari posibilităţi regizorului şi interpreţilor de a evidenţia o operă cinematografică pentru care nu s’a cruţat bani, timp şi muncă. 1j Dansul prinţului Danilo c Hanna Margot, este executat într’ un cadru excesiv de elegant, care, Dansul prinţului Danilo cu Hanne încântă plăcut privirile. Margot în Văduva veselă Bogăţia toaletelor este o revelaţie. Deşi regia acestui film cu reputaţie mondială a fost încredinţată cunoscutului regizor, Erich, von Stroheim, a fost necesar să se exercite o direcţie superioară în persoana lui Louis Bayen care a cizelat cu competinţa specialistului versat, toată această costisitoare înscenare. E justificată clar curiozitatea cu care e așteptat acest film, după elogioasele ecouri din prea® străină. Dunărea albastra Bătrânul fluviu îşi ecurâie apele din necunoscut spre necunoscut. Din misterul pădurii negre, patra«ste de ani la vale spre anele furioase ale mâni, trăindu-şî viata doar in susurul pndelor dulci, in albia cu ţărmuri tot atât de bătrâne ca si eL Cine s’a urcat pe o culme înaltă, şi din văzduh cine agită braţele intr’o m’scara ritmică de baghetă?.. Si toate sunetele Pline de farmec, de par’că e o simfonie a îngerilor, de unde port — ?... Cântă Dunărea... Bătrâna Dună îşi deapănă vechiul cântec, de face cele două si până departe departe spre fărmii in. abyliane —• să asculte cu o religiozitate fanatică. Apele au prins să murmure mai puternic si primele sunete ale valsului fermecat. — Johane Schtrauss — au vrăjit totul. Dunărea albastră. — bătrâna Dunăre, îşi va scurge «*»d(4e dulţi, sub privirile noastre. în srrtetele acelui val nemuritor, care a făcut din Johane Schtrauss, un nume al eternității. Spanasmul după romanul lui Paul Feva! „Le Bossu” Un film care a intrat în gustul impicului. E de netăgăduit că publicul nostru e fin cunoscător în materie de cinema. Un indiviiu în sprijinul acestei afirmatiuni e faptul că fără a se face reclamă în jurul romanului Le Bossu al lul Paul Fevaj care de altfel e destul de cunoscut în toata lumea. — publicul venit la premieră, mulţumit de film, comentat favorabil în cercuri intime reuşita înscenare a lui Jean Rém încât a doua si a treia zi, deşi filmul rula in două săli, publicul venise atât de numeros, încât a fost necesar să se închidă casa de bilete la ora 9. E un succes de care noi cei dintâi cari urmărim evoluţia gustului gre felie, suntem mândr» i