Rampa, octombrie 1926 (Anul 11, nr. 2680-2705)

1926-10-29 / nr. 2703

|| ANUL XI No. 2703 REDACŢIA, ADMINISTRAŢIA 1. ATELIERELE GRAFICE 14 PAGINI 3 LEI STRADA SĂRINDAR No. 1 TELEFON 1169 excluşi« roctotii» Anonime Rudolf Mossa ButaMUMbii Academiei, 4. I» toata agenţii!» publlc­ato­ri la administraţia clarului. Director: M. FAUST MOHA Prim Redactor : SCARLAT FRODA Toată Capitala va veni la EFORIE să audi formidabilul triumf al trupei OpCMPCîn fact. din VUna Biletele la Cassa Teatrului Eforia foit JM Un' al litiu ? de SCARLAT FRODA Subvenţia da 25' da milioane acor­dat* teatru.ua Naţional, osebit de celelalte­ avantagii, care se pot esti­ma la în ei, cel puţin 25 de milioane anual (chiria localului lumină apă, căldura, impozite, an­te, afişaj, bi­lete, veniturile garderobei programu­lui, baietelor şi magazinelor închi­riate, reducerea taxelor, etc, etc.) a deşteptat, şi alţi competitori, cari să se pretindă stăpâuitori ai Naţionalu­lui împreună cu actorii. Aceştia sunt autorii dramatici. Ei mi-au spus că această largă subven­ţionare de 50 milioane anual a fost motivată, în mare mă­sură, de prin­cipiul susţinerii literaturii dramatice originale şi ca atare, avantagiile legii fratele să înglobeze ca egali partici­panţi şi pe actori şi pe actori. Din această concepţie a ieşit noua lege a teatrelor, care e mai mult un compromis diplomatic, încheiat între autori şi actori.. ca să se garanteze reciproc, să limiteze sfera de acţiune a ambelor părţi şi să asigure în ace­l«$ timp tihnita consumare a sub­venţiei- ' Veţi spune Insă , înţelegem că ac­torii sunt avantajaţi, prin noua lege, Ve8«te, 'In primul rând, că 50 d de mi­lioane­­ anual, le stau la dispoziţie. Dar autorii ? Li se atribuie și­lor Cava din această subvenţie? Bani, nu. Sau în tot, cazul, tvan­­tagii materiale minime. Urcarea tan­tiemelor pentru autorii originali de la 10 la sută la 15 la sută, nu în­seamnă ceva. Realitatea e însă acea­sta. Dacă artiştii şi-au asigurat o preponderant®, materială, autorii au căpătat, în schimb, un puternic as­cendent moral la Teatrul Naţional, ăta încât s’a putut pune la ur« mo­­ment întrebarea : el cui e Naţio»- ■''ui, al actorilor, sau al autorilor? Iată testele noii legi, cari au dat autorilor Această * preponderant* . Conform articolului 0, s'a făcut ur­mătoarea înţelegere înt­re autori • şi autori. La. trei­ actori, cari figurează te consiliul de administraţie al Na­­îtopaiului, s’a admis un autor dra­matic. P lin schimb, la 3 autori drama­tici, cari figurează fin comitetul de Uctură­.. a opeprtat un si­stul* ac­tor. :După cum vedşti. . locurile s’au împărţit intru proporţie echitabilă. Aşa e„şi L .­­D. P. şi la Creditul Minier si la toate­­societăţile anoni­me. ..Stimai că acolo, proporţiile sunt rezervate citiorilor politice, pe când în teatru . S’au­­ rezervat actorilor şi tutorilor. Dar să mergem mai departe. ’Autorii au învins şi pe alte fron­turi. Să te­ em­aeram pe toate . ...Directorii Teatrelor Naţionale vor 9 uymid­ de mtotetru. orîn decret re. Trad. dintre personalităţile culturale cu » recunoscuta reputaţie literară «î «experienţă teatrală” (Art- II). Deci, Directorji » National an­d« «star pot alege decât dintire scriitori. A W -„apoiltenul d® lectura are ca prin­­­ipal» îndatorire de a pregăti reper­toriul original1' (Art. 17).­­ Altel r fac scena. Teatrului Nettamat­a» se poate juca decât te­­fritfte română”* Altul: .­,..­..­«Teatrele Nationale vor reprezenta în mod obligator m­esele originale attel 1st­ de conjitetul de lectură. Re­pertoriul va fi complectat cu m­esele consf­erste ale autorilor străini clasici rws moderl-O piesa originala nouă se va repce, tenta cel pu­țîn de trei ori in prim­ele două săptămâni si apoi de cel puțin de două ori pe săptămână, întrucât media ultimilor cinci reprezentaţii nu va fi căzut sub reteta budgetară se­rali fixata prin budget pentru stagiu­nea in curs” (Art. 22).­­Reprezentaţiile organizate de Mi­nisterul Artelor pentru răspândirea cuitării nationale în tari,, vor coprin­de neapărat piese originale d­e re­­nertorhl Teatrelor Nationale, te ora, por­te egale cu cele străine'*. ( Ari- 24) Alta!: «Artiştii Teatrelor Nationale vor putea fi autorizatî să joace şi în tea­trele particulare stabile, cu învoirea direcţiunilor respective, însă numai în pîes# roaşânesăi*. (Art. 16)- }­.- Altul: -Excedentul de .-er proveni... se va împart* astfel ! 20 la sută excedent se va distribui autorilor dramatic! în proporţie cu m­ijoarai de reprezentat!! aî pieselor jucate te cursul stagiunii. După cum vedet’ lucrurile satt a­­ranjat admirabil. Fuma, că socotelile au fost greşite. Pe deoparte artiştii cu toate că subvenţia acordată e e­­norm­ă, se plâng, că sunt prost plătiţi iar Teatrul Naţional dă daficite ne­prevăzută aşa In­cât « nevoie da mă­­rirea subvenţiei iar pe de altă parte, autorii, dramatici ajută prin complici­tatea tăcerii la călcarea legii. Subsemnatul face si el parte diai Societatea autorilor dramatici. Aş voi să ştiu unde a fost Asociaţia noastră în atâtea cazuri, când întervertirea. ei .ar fi fost hotărâtoare. Unde a fost S. A. D. R. când la Tea­trul National st reprezentat Primej­dia. si Secretul Iul Polichnic!'?. .-ii­­eându-se articolul 22. Unde a fost S. A. T­. R. când s a au­torizat turneu cu Malmoth care vor­beşte si Romania călcându-se artico­lul 24. Unde a fost S. A. D. R. când s’a dat artiștilor Teatrului National drep­tul de #­incă, pe scene­le particulare­ în piese străine, c&lcâ­ndu-se apico­lul 39. Dar la ce bun să continu­u. S. A. p. R., nu va pute»), răspunde din­­următoarele -mnotive : Ori dreptu­rile autorii­o­r înscrise în legne sunt sfinte si postii de susţinut si atunci fi citit ai protestul societăţii ală­turi d­e repetatele noastre proteste, ori sau exagerat aceste drepturi si pretentiunile autorilor împiedică a­­plicarea legii, ceea ce pare a se do­­vedi. S. A. D.ff. nu poate lăsa însă ca acest dubiu să planeze. Pe deoparte texte categorice, pe de altă parte căl­căm­ tot atât de categorice. O lămu­rire se impune. • Până atunci constatăm însă un lu­cru. Teatrul National nu e al actori­lor, fiindcă nu se întreţine din munca lor si itu e nici ş.1 autorilor, fiindcă in s­curtuî tîmp de când e’a pus legea în aplicare, au dovedit ca nu' pot apăra nici interesele lor, necum pe ale tea­trului. Făcut! tutori,»!, unei instituţii'atât de importante, ei s’au dovedit lipsiţi de autoritate si de cuvânt la momen­tul, oportun., încurajaţi de o lege ocro­titoare — care au voit să le ofere un câmp de activitate* —, ei au crezut ca si actorii ca sunt, stăpânii acestei a­­veri care este si trebuie să rămână numai a culturii naţionale. Divizaţi prin lupte mărunte şi vani­tăţi personale, autorii dramatici din comitetele de lectora, puşi să apere interesele confraţilor,­ se resping în­tre ei, nu citesc piesele celor mai ti­neri şi nu vin la şedinţe., De unde activitatea lor’ trebuia să fie «zelitoare & ocroti­toare, ea d«ş­­vine un mijloc de teroare. Taţ r faţă d­e­ acei, cari ar trebui să le asculte glasul, autorii se pleacă şi devin complicii ilegalităţilor. Unii din la­şitate, alţii fiindcă aperi avantagii o­­norifice. Atunci de ce să stăruim la greşea­lă ? Să se recunoască un minut mai de­vreme, — fiindcă faptele sunt mai puternice, — că tutelarea Teatrului Naţional de către autorii dramatici e o imposibilitate. Şi aşa cum actorii vin şi recunosc azi, că Teatrul Naţional este al Sta­tului, care are drepturi şi de proprie­tate şi de, conducere, fiindcă acordă subvenţiile, autorii dramatici să re­nunţe făuş şi curagios la nişte pre­rogative, pe care nu Ie pot exercita,. Vom sfârşi astfel cu ridicolul acestei situaţiuni. Nici actori nici. autori, «au si unii si alţii, dar. sub, imperiul unei legi a­­plicabile, care si dea fiecărui* ceeace î se cuvine, iar Teatrul Naţional, — culturii. ,, ; Atu): • — r-i- -w \ ■ Unul cara dansează 146 ore La­ Select-dancing din Toulou­se, dansatorul Nicolas a dansat 146 de ore neîntrerupt, bătând astfel recordul in această mate­­rie.­­ ! • In timpul dansului a funcţionat un serviciu de control extrem de riguros„ ' Spectacole excepţional» Teatrul Eforiei: Opereta din Vilna „Baiadera” operetă In I aeto de 1. Caiman Bt­ecetare strălucit© pe egri . re însufleţirea unor interpreţi p entu­­«l­ereso d© câţiva g,ni admirabilii ziaşti pentru s ‘ cuceri oricând a­­­rtişti ai trupei de drama dels, ^Teatrul Central’’^ au înconjurat numele oraşului lor originar, „Vil­­na” cu un adevărat nimb legen­dar. Acum şi Trupa de opereta din Vîîna care a debutat Marţi seara cu un strălucit succes la Eforie vine să confirme credinţa că Vil­na, oraşul­­­in inima Poloniei este un, nesecat izvor de talente drama­tice excepţionale. ■Cei cinncî protagonişti, ai trupei ,de operete din Vik­ia au­ dat fru­moasei operetf 51Ba­jader3.”,de Ga,I­tsazv, o interpretare demna de sce­­lid­a Apusului, Partitura­ acestei operete, care ?Upa razboi a cucterit' împreuna fca „Contesa, Matritea, triumfuri­­le «iele mai memorabile, conţine o adevărată, comoară de inspira-^plauzele publicului. |?e metedio.î ce așteaptă am­ui Melodiile oriebtoîe D. Sektor e armonizate în ritmuri languroase ,de vale și de shimmy, «iansurile îadrîgxte sîn­­nop&te de loviturile jaszulm, dau fiecărui actor în parte ocazia de a avh­ta laturile cele mai variate ale talentului său. Protagonistul trupei este teno­rul D. Seldermaa, care în rolul prinţului Badjami a obţinut un succes strălucit şi bine-iperitat. Jocul d-sale de scenă impresio­nant şi sobru trădează toată pasiu­nea care pulsează în exoticul prinţ întrupat, cu atât*, eleganţă. O adevărata revelaţie a fost Însa vocea caldă şi de un volum neobicinuit de mare pe care d. Sei­­derman o stăpâneşte cu arta unui tenor de mare clasă. Vedem în acest desăvârşit artist unul dintre elemente]* cele mai bune de operetă, cari au apărut, în ultimul timp pe scenele Capitalei, demn de o­m,mmdiala reputaţie. In rolul artistei Odette Dar­­ra­­n­d, d-na Noemi CHasche le-a fost o strălucită parteneră. Primadona companiei, d-na Ler-­­ner ,a cântat cu pasiune şi a jucat, frumos rolul titular. E o cântărea­­­ţa cu tem­inică pregătire, a cărei­ voce frumoasă se închină armo­nios, cu un joc de scenă inteligent şi animat. Pentru buna dispoziţie a sălii a îngrijit din belşug duettul exce­lenţilor comici ai trupei: d-nii Josef Chasch în Napoleon de Saint-Cloche şi J. Kötner în Louis Philippe. D-nul Josef Chasch este un june comic căruia nu-i lipseşte nici Ti­morai în plasarea glumelor şi nici verva îndrăcită la dans. Un comic demn de comparaţia cu artiştii cei mai mari în acest gen, este d- S. Kutner, care într'o admirabilă mască 3^jhajplva*?-is.na a cucerit în fiecare apariţie pe sce­nă aplauzele nesfârşite ale publi­cului,. De altfel fiecare „Schlager” »— şi partitura abundă în aceste nu­mere de succes — a fost călduros aplaudat de public şi bisat. Discret şi just acompaniamen­tul orhestrei, conduse cu mult tem­perament de d. Blum. Numerosul public care umplea vasta sală a „Eforiei* a rechemat după, fiecare act la rampă pe exce­lenţii protagonişti ai Operetei din Vilna. Succesul de M­arţi ne dovedeşte din nou interesul pe care publicul bucureştean îl poartă operetei. ’ Opereta din Vilna umple cu succes — din nefericire numai pentru scurt „timp —■ un gol atât de resimţit în viaţa artistică a Ca­pitalei. Şi fără îndoială că specta­colele Bisarubiului din Vilna­ me­rită să fie văzute. T. UI. l)­ra Ana Lerne.­ Un nou teatru in Capitală Suntem bucuroşi sa sun­­tăm că in scurtă vreme Ca­pitala noastră va avea un nou teatru, cuprinzând 1700 locuri sub direcţia­­nea d-lui Victor Eftimiu. Noul teatru va avea ca protagonişti, după toate probabilităţile, pe actorii demisionaţi de la Teatrul Naţional, înconjuraţi de numeroase elemente tine* re cari voesc să se valori* fice. Teatrul se deschide in­­tr*o sală nouă, In curs de clădire, pe Bulevardul Eli­­sabeta. Vom da In curând infor­­maţiuni complecte. D. Victor Eftimîu icea. Unul din autorii noştri dramatici, care, ca mulţi alţi confraţi de ai lui, a început prin a fi cronicar teatral, — a rărtuns, ineff, de pe acea vreme, obiectul unei ireductibile duşmănii, din partea unei artiste, căreia i-a­ fă­cut, odată, o critică răutăcioasă... Au trecut vre­o douăsprezece ani, de atunci ? auitorul şi actriţa au legat din nou relaţii personale, iar duşmă­nia ea păstrat ţn. 'tuf tete; aşa. tnbăi, rit prilejul unei. recente reluări, a. v­­nei/t, din piesei* autorului cu pricina, după spectacolul, — care totuşi tj. a­­vut un remarcabil mcees, -- artista in chestie găsește momentul să pla­seze o răutate, spunând mtomhii: — Nu găsești, dragul meu, că piesa d-tale a îmbătrânit ? — Par d-ta, poate nu ? răspunde furibund, autorul. Sa da, I—suspină un chip de re­plică, artista, — dar vest că pe mine nu mă reia nimeni . Unul din ■directorii teatrelor noastre particulare a avut un grav conflict cai contabiul-casier al întreprinderii sale, şi l-a dat afară. Trim­mul contabil este destul de­­m­­pabil, ca să poată, găsi oricând, o si­tuaţie­ onorabilă, în orice bancă, dar cum teatrul este un mediu, din care nu te poţi rupe cu una, cu două. d­­­inainte de a se resemna să se insta­leze în faţa unor imense registre de bancă, contabilul licenţiat a încercat să obţină, o slujbă­, chiar mai mărun­tă, la alt teatru particular. Directorul acestui din urmă teatru,, înainte de a lua vre­o hotărâre, ceru primului- director, referinţe asupra fo­­stului său angajat. Telefonul este­ un foarte bun mijloc, de comunicaţie pen­tru asemenea imprejrirări, aşa­ că, în­tre cei­ doi directori a avut­ loc urmă­toarea convorbire telefonică. : —• Dragul meu, a­ venit. .., la mine, să ceară slujbă. Am­ auzit că e un contabil bun. Știu. că, până acum, că­t­ăva vreme era un serviciul tău. ce părere ai despre el ? — Despre X. ? E un hoţ, un escroc, un tâlhar, un falsificat­or... și tot ce ştie, de aici, dela, noi a învățat.­ E drept că X., n'a fost angajat; dar nici fostul lui director nu se bu­cură, de atunci, de faima unei prea era derente corectitudini... Crougmal Ma Viena e secret ? Citim în Comoedia : Actualmente are loc în Viena un congres al federaţiilor Uniuni­lor intelectuale. Solicitaţi de a pri­mî reprezentanţii presei, dirigui­torii congresului au răspuns, de altfel foarte amabili, că „şedinţe­le nu sunt accesibile presei*". Agi ie dmeieşte la Paris monumentul lui De Mai Astăzi are Ioc cu mare solemni­tate la cimitirul Montparnasse din Paris inaugurarea monumentului ridicat din iniţiativa Comediei Franceze, marelui nostru trage­dian Edouard de Max. D- Emile Fabre, administrato­rul general al Comediei Franceze va pronunţa un panegiric. Va vor­bi şi d. George Diamandy, minis­trul României la Paris. Un socie­tar al Comediei Franceze va recita un poem ocazional scris de d-na Catulle Mendes. D* Max Retrogradările de la Teatrul Naţional — O telegramă a d-lui Al. Demetriad — Din Ujzzm­e.. Aristide .Deme­triad, care face parte din cate­goria celor cinci societari de o­­noare creaţi prim­c actuala lege a teatrelor,­ ne trimite următoarea telegramă dată din Oradea Ma­re: „Sunteţi greşit informat că­ eu am făcut parte din comitet când s'au ales cei cinci secietari de o­­noare şi nici măcar nu eram în Bucureşti, deoarece jucam în pro­vincie „Morfina". Rog faceţi cu­­venita rectificare”. Luăm act­ dar ţinem să ară­tăm că noi n’am cercetat cine a luat parte la şedinţa istorică**. Am ţinut numai să ne arătăm surprinderea că toţi membrii de fapt ai comitetului au votat exact aceleaşi nume cari figurau în comitete, indiferent de faptul prezenţei lor materiale,: D. Ar. Secţiunea culturală a Capitalei, con­dusă de d. Mihail Berceanu, a între­prins de câţiva ani c­u concursul sâr­­ruitor al d-lui G. Lunguiescu, o a­astă activitate Pentru ridicarea morala si culturală a masselor­­de la Periferie. Rezultatele vaste si neaşteptate ale a­­cestei activităţi, ne impun îndatorirea să ne ocupăm mai de aproape de dies, lunea fofloritoarelor Atenee Populare­ Din ceea ce d. Mihail Berceanu a binevoit să ne comunice, reluată in e­­sentă următoarele : SECŢIUNEA CULTURALA A CO­­MUNEI Propaganda începută pentru ridica­rea culturală prin biserică si scoli, a luat o desvoltare foarte mare, care a mere accentutndu-se din ce in ce. în­ cât s’a simtit, nevoia Înfiinţării unei secţii culfjixale, care, în .«ola­borare cu celelalte institutii similare, să coordo­neze energiile spre aceiaşi tinta. In adevăr, in Capitală, în cartierele mărginaşe, unde până acum nu exista, nici o mişcare de regenerare, s’au în­fiinţat cu­ o repeziciune uimitoare, peste 20 Atenee sau­ cărnurare cultura­le, cari luptă pentru răspândirea, cul­ture!­ai întărirea cre«ntotei str-Smo­­sestî. Din îndemnul Primăriei, mişcarea a început cu ajutorul şcoalei şi al bi­sericii, cari lucrează mână în mână. PUBLIC­A­TIU­NI­LE DE PROPA­­GANDA Pentru a întreţine mişcarea cultu­rală­, Primăria a publicat, o serie de broşuri,­­­in cari se explică, pe înţele­sul tuturor, diferitele sărbători mari­ ale neamului, sau se dau staturi pen­tru păstrarea sănătăţii. Mare succes au avut, cele două broşuri tipărite în 30 şi 35 de mii de exemplare, asupra Crucii­­ Roşii, de d. G. Lungulescu. Din­ dările de, seamă, a Sft.de direc­tori şi­ directoare, de şcoli primare, ra­ri au răspuns la: primirea broşurilor trimise de primărie, se pot trage cele mai îmbucurătoare concluzii.Toate dările­­ de seamă aprobă una­nim hotărârea primăriei de a tipări­­ brocuri cu. caracter instructiv. Se cere tipărirea şi trimiterea de exemplare d­in asumări mai mare, spre a se împărţi [ părinţilor, adulţilor şi elevilor, şi pen­tru a se dnzestra bibliotecile, a căror înfiinţare e cerută de avântul cultu- r ral al maselor populare. • » * * ZILELE MARI ALE NEAMULUI In darea de seamă a scalei de fete n-rul 3 se găseşte propunerea, foarte interesantă, de a­ se tipări broşuri in cari să se explice, pe înţelesul tuturor toate zilele mari a­le neamului nostru Desigur, propunerea este interesan UI, şi utilă ce noi trebue so facem să vă. I rundă în popor idee­a­ vechi nici nea­mului nostru, în aceste locuri, pre­cum şi faptele mari ale trecutului no­stru zbuciumat şi eroic-O dovadă, de avântul spre citit al poporului, lipsit până acum de o cul­tură mai înaltă, în domeniul princi­piilor Evanghelice, e faptul că s'au cerut cărţi chiar de către preoţii din provincie. vom­. dă adăpost soc. cultural» „Tt neneţea” de sub preşedinţia d-lui N. Batzarfau­r J?' «T. popular „Ma­tei BASARAB cu sediul la sens!« Matei Basarab. Obor. , ,îh TriJI£§.V.L POPULAR XA­LIST ARHIEREUL', la școala cu â« cela* nume. ' }}- - FEDERATIA CULTURALA LUCACI, sub preşedinţia «rectoru« lul de scoală Ivanovici. 23. - ATENEUL POPULAR .CUL­TURA GROZA VEŞTILOR”, b b primară din Grozăveaţi sub pre­şedinţia directorului Podara, s­pHe câteva a'au organizat sau stand in curs de organizare. CUM FUNCTIONEA2* _ Vosn irata,, cât, mul -pe «ort. vita tea. acastor A ten e o si Căacfisaurî culturate, spre «,■ ne face idee de ne» cesita­tea Jor _*i roadele ce aduc sie. Conducătorii acestor aşezăminte au aprins focul sacru, ce luminează n±, tâte a minţi şi fcncălz®ste atâtea sum­flete, îndrumând în acela? timp. fL. viteie,rătăcite, lipsite de ajutor morali şi material, «mri se găseau lăsate lai bătaia tuturor vânturilor. Prin ce mijloace au putut înfăptui aceasta?­­ Pe măsură «se s'au­ închegat acest» Atenee şi căminuri, ~ adăpostite a­­proape toate în­­şcoli s- au chemat sub acoperişul lor oameni luminaţi « preoţi, profesori universitari, doctorii, avocaţi, scriitori, întrtotj cuvânt, toatS florirea intelectualităţii noastre, fie­­care In domeniul Iui, protpovăduinrT! cuvânt­ul lui Dumnezeu,' cuvântul bi­nelui, al frumoîiiîlm si al moralei. . SEZATORILE ■Alături ic aceşti vorbitori, a­u fost chemaţi artişti, muzicanţi, poeţi, dorm safari naţionali — o întreagă, fatariş­ti de oameni talentaţi — şi cari au răs­puns chemării cu o admirabilă râv­nă, de îndată ce s’a cunoscut cât ic nobil scop urmăresc iniţiatorii acestora, focare de lumină. ■ Cu asemenea elemente s’au organic sat şezători culturale, pline Ag. cutwr­ziasm şi da înălţare sufletească, la om ni mulţimea a dat năvală lacomă să soarbă cuvâUtl aducător de bine, si trăiască­­teri cea.ş pe săptămână ie­ste.­­ţă spirituală, pentru ea 9stf.ăl\se emif* tă bucurii pe cari. mulţi hu le mai 90 sta.se.­­ Efectul acestor şezători a fost o evi­dentă ridicare morală a populaţiurmi periferice. BIBLIOTECILE.­­ Purul«­ cu șezătorii«, s’au infimi­tiv biblioteci popular», alcătuit» din mii de volume, si cari au fost va»• 1« dis­poziția publicului, in mod cu totul er*» tuit pentru ca astfel, în afară de cu»­vântul grăit să aibă la îndemână si cuvântul scris, din care să tragă fo­­loasele morale necesare. La fiecare Paşti şi Crăciun,­uflete dte aceste Atenee si căminari, au tar­­portit celor săraci ajutoare cari au a­­tins în valoare zeci de mi de tel Ci­tim dintre acestea cercul „Căra­teul Nostru”, care a distribuit ajutoare de 61.807 l ei in 1924, si a cheltuit lu tri­miterea te aer a 60 copii sărmani, Stra­ma de 43.120 lei . „ Pentru ■ arăta avântul pentru ace­­ste atenee, notăm că, frunzărind lei ,­­lantul cercului de mai sus găsim Ia venituri sum­­a de 131.891.95 iar la chel­­tueli 105.027-53, deci un excedent de 26.864.40 iei. In­ anul următor, bilanţul aceluiaşi cerc a crescut la 156.000. PROPAGANDA LA SATE Unele din aceste cepciun­iL­atoped nu s’a­u m’ilţumit să desfăşoare acea­­stă admirabilă activitate culturală, numai în cuprinsul Capitalei ci sî*au îndreptat naşii spre satele din «apro­­pierea Bucureştilor, cari sunt de pil­dă­. Poenariî Apostoli. Poena­rîi Rite (Prahova), Tărtăşeţi.­. .Plătareşti ei Copăceni (Prior).­­ Colacu. Brăşoiu (Dâmboviţa). Programul aw­stor zite era întoc­­mit astfel: dimineaţa membrii se du­ceau la biserica, iar «teiul cercului d­e­­rasipunsuriie.. Se tteiea­ o m­edică­ şi după masă, îa mijlosul poporului, te da o şezătoare culturală cornoasă djpi . o conferinţă, coruri şi aris. nopals.ro,­­ muzică instrumentală şî recitări «îs I diferiţi autori români, alegându-te te» totdeauna numai bucăţi pe intolee­ta tuturor, cari..., mergeau la Inima,, Aceste şezători se ţineau totdeauna sub cerul liber, întru cât localurile şcolare nu erau destu! de încăpătoare* pentru a cuprinde tot poporul cars'1, venea să ia parte la asensenea. mani­­festa d­uBî culturale. Voia tine pe cetitori îa curent cu «e­­thfistea aceasta în general, precum și cu # fiecărui ateneu popular in parte. Această ofensivă culturala a pornit dela periferie spre centru- Efectele ei se resimt cu evidentă în schimba­rea moravurilor sî athudiaei pomi* Uriel mărginașe, A. B Ateneele Populare litifîtalti sutimi miliiari a Minei Spitala — De vorbă cu d. Mihail Berceanu — D. Mitai Berceanu Teatrul In şcoli Cu prilejul nouilor cons­­trucţiî şcolare, s*a ţinut seama ca ele să fie sn*es* trate cu o sală mare, loc de reuniune, unde se pot juca piese de teatru, face serbări şcolare, fi unde s'au instalat chiar aparate de cinematograf. Toate dările de seamă primite, propun intensifi*­carea propagandei cultu­rale, şi a tipăriturilor cu caracter educativ, instruc­tiv şi naţional. Până acum s-a dat de că­tre comună în scopuri cul­turale suma de 1OO mi­lioane 671.343 lei. Este un efort fără precedent pe care-l face comuna,, pen­tru ridicarea nivelului mo­ral-intelectual. ATENEELE POPULARE Aşa se explică avântul luat­­de acti­vitatea Ateneelor populare şi nevoia ce se simte ca ele să se organizeze in mod efectiv, sub conducerea unui co­­mitet de îndrum­are. Pe lângă instituţiile de cultură na­ţională cu o, veche înflorire, cum­ sunt „Căminurile culturale" ale Casei Şcoalelor şi­ Culturii Poporului, ală­turi de însufleţitele şezători­ de doc­trină educativă ale „Caselor Naţiona­le’’, şi cu mijloace mult mai modeste decât ale altor instituţiuni, s’au năs­cut şi nu. Capitală o serie de asociaţii culturale şi atenee populare, ai căror conducători, în tăcere şi eu, un en­tuziasm de neofiţi, au lucrat şi­ lucrea­ză temeinic pentru ridicarea morală şi culturală a poporului, din părţile mărginaşe ale Capitalei, fiind îndru­maţi, şi, susţinuţi de secţiunea cultura­lă „a primăriei. Repeziciunea cu care s’au înfiinţat numai tn cursul anului trecut, peste­­o Atenee populare, este o dovadă im d­estulătoare că mişcarea, culturală pornită de primăria, Capitalei, a fost­ îndreptată pe calea cea bună şi dori­tă de toţi oamenii ce vor răspândirea culturii tn masele poporului cu un ceas mai de vreme. FOCARELE PERIFERICE DE Intre rele dtetâiu întocmiri cultu­rale, car! au venit să »priita e in mod serios pe cele noul sunt: 1. — CĂMINUL CULTURAL .CĂ­RĂMIDARII DE JOS’1, întemeiat în 1912 de către părintele Păunescu, că­min ce are local propriu dta 1921. 2.­­ „CĂMINUL NOSTRU \ asocia­ţie «le cultură naţională sub preaedin­ ti* d-ne! Lîa V. B­ratia­nu. întemeiat în 1921 si care în fiecare vară a trimis copii săraci ai cartierului Dîchiu- Trichileeti, în colonii «cotare. 3. — SOCIETATEA CULTURALA „VRANCEA” până sub înalta ocroti­­re a M. S. Regina Maria si condusă de d. Gh. Lungulescu, cu o vastă­ acti­vitate culturală. 4.­­ ATENEUL POPULAR ,OBOR’ sub preşedinţia d-lui prof. C. Rădu­lescu­.Votrul, cu sediul in şcoala de fete Nr. 33 „Spini Haret’ , in Obor. Intre vicepreşedinţi­i ei* si dat* E­­liza Pornid, directoarea scoalei. 3. -UNIVERSITATEA POPULARA ,DEALUL SPIREI*’, cu sediul la scos la de fete Nr. 3, d­e str. Mihai Vodă, sub preşedinţia d-lui prof. dr. M. ML novîci. 6. - ATENEUL POPULAR , STIR. BEJ.VODĂ'’ cu sadiul in biserica pa­rohiei Cărămidarii de sus. 4. -UNIVERSITATEA POPULARA recunoscuta ca persoană juridică, sub preşedinţia d-lui dr. Costinescu, func­ionează «rin anul 1919. Ca program de activitate ar® tinerea de cursuri si conferinţe in scoli, fabrici si ateliere, precum si organizare« clubului „T­­.»e­­rfiaei’’ p» cartiere. 9.­­ ATENEUL POPULAR JMI­­HAIL EMINESCU” dte cartierul Grant, sub preşedinţia d-lui avocat I­ Negoescu, cu o bogată activitate. 10. — CĂMINUL CULTURAL „MIHAIL POPESCU”, înfiinţat te anul 1924, sub twasedteti* d-luî Mu Begu, directorul scoalei de băst! Mă­­gurele. 11.­­ ATENEUL POPULAR „DR. C. ANGHELESCU !s s«spar« «te băeti Maşina de paie« Colentina, având ca preşedinte pe d. Serban Popa, rectorul scoalei. 12. - ATENEUL POPULAR J.«. PA­NAN*'. înfiinţat te 1925. 13. - ATENEUL POPULAR .SPI­RIT HARET”, la şcoala Tablovsk!, sub preşedinţi» directorului de scoală dL Buzlacu. 14. - ATENEUL POPULAR „AN­­­TIM IVIRE­ANU’’ la şcoala Poenă­­rescu, sub preşedinţia d-luî dr. Cer­chez şi Em. Păsculescu. 15. — ATENEUL POPULAR­­GE­NERAL GOLESCU'’ la şcoala cu a­­cela® nume, .«» preşedinţia d-lui Mi­hail Berceanu­ 16. — ATENEUL POPULAR „AL. VLĂHI’TA” la şcoala Floreasca, sub preşedinţia­­Moi dr. Pascanu. 17. — ATENEUL POPULAR DE LA ŞCOALA DE F­ETE POENARESCU, Nr.".13, sub preşedinţia d-lui Mihail Berceanu. 18. — ATENEUL POPULAR DE LA­ ŞCOALA DE FETE „ION CRE­ANGA*', sub preşedinţia de onoare a distingutui scriitor I. Bratescu-Voi- Testi. 19. -- ATENEUL POPUL­AR .PRIN CAPELE MIHAέ­ la școala Sf. Voe­ CULTURA „ * m € Vk­NiKi M OCTOMBRIE 1936

Next