Rampa, octombrie 1926 (Anul 11, nr. 2680-2705)
1926-10-29 / nr. 2703
|| ANUL XI No. 2703 REDACŢIA, ADMINISTRAŢIA 1. ATELIERELE GRAFICE 14 PAGINI 3 LEI STRADA SĂRINDAR No. 1 TELEFON 1169 excluşi« roctotii» Anonime Rudolf Mossa ButaMUMbii Academiei, 4. I» toata agenţii!» publlcatori la administraţia clarului. Director: M. FAUST MOHA Prim Redactor : SCARLAT FRODA Toată Capitala va veni la EFORIE să audi formidabilul triumf al trupei OpCMPCîn fact. din VUna Biletele la Cassa Teatrului Eforia foit JM Un' al litiu ? de SCARLAT FRODA Subvenţia da 25' da milioane acordat* teatru.ua Naţional, osebit de celelalte avantagii, care se pot estima la în ei, cel puţin 25 de milioane anual (chiria localului lumină apă, căldura, impozite, ante, afişaj, bilete, veniturile garderobei programului, baietelor şi magazinelor închiriate, reducerea taxelor, etc, etc.) a deşteptat, şi alţi competitori, cari să se pretindă stăpâuitori ai Naţionalului împreună cu actorii. Aceştia sunt autorii dramatici. Ei mi-au spus că această largă subvenţionare de 50 milioane anual a fost motivată, în mare măsură, de principiul susţinerii literaturii dramatice originale şi ca atare, avantagiile legii fratele să înglobeze ca egali participanţi şi pe actori şi pe actori. Din această concepţie a ieşit noua lege a teatrelor, care e mai mult un compromis diplomatic, încheiat între autori şi actori.. ca să se garanteze reciproc, să limiteze sfera de acţiune a ambelor părţi şi să asigure în acel«$ timp tihnita consumare a subvenţiei- ' Veţi spune Insă , înţelegem că actorii sunt avantajaţi, prin noua lege, Ve8«te, 'In primul rând, că 50 d de milioane anual, le stau la dispoziţie. Dar autorii ? Li se atribuie șilor Cava din această subvenţie? Bani, nu. Sau în tot, cazul, tvantagii materiale minime. Urcarea tantiemelor pentru autorii originali de la 10 la sută la 15 la sută, nu înseamnă ceva. Realitatea e însă aceasta. Dacă artiştii şi-au asigurat o preponderant®, materială, autorii au căpătat, în schimb, un puternic ascendent moral la Teatrul Naţional, ăta încât s’a putut pune la ur« moment întrebarea : el cui e Naţio»- ■''ui, al actorilor, sau al autorilor? Iată testele noii legi, cari au dat autorilor Această * preponderant* . Conform articolului 0, s'a făcut următoarea înţelegere între autori • şi autori. La. trei actori, cari figurează te consiliul de administraţie al Naîtopaiului, s’a admis un autor dramatic. P lin schimb, la 3 autori dramatici, cari figurează fin comitetul de Uctură.. a opeprtat un sistul* actor. :După cum vedşti. . locurile s’au împărţit intru proporţie echitabilă. Aşa e„şi L .D. P. şi la Creditul Minier si la toatesocietăţile anonime. ..Stimai că acolo, proporţiile sunt rezervate citiorilor politice, pe când în teatru . S’au rezervat actorilor şi tutorilor. Dar să mergem mai departe. ’Autorii au învins şi pe alte fronturi. Să te emaeram pe toate . ...Directorii Teatrelor Naţionale vor 9 uymid de mtotetru. orîn decret re. Trad. dintre personalităţile culturale cu » recunoscuta reputaţie literară «î «experienţă teatrală” (Art- II). Deci, Directorji » National and« «star pot alege decât dintire scriitori. A W -„apoiltenul d® lectura are ca prinipal» îndatorire de a pregăti repertoriul original1' (Art. 17). Altel r fac scena. Teatrului Nettamata» se poate juca decât tefritfte română”* Altul: .,....«Teatrele Nationale vor reprezenta în mod obligator mesele originale attel 1st de conjitetul de lectură. Repertoriul va fi complectat cu mesele consferste ale autorilor străini clasici rws moderl-O piesa originala nouă se va repce, tenta cel puțîn de trei ori in primele două săptămâni si apoi de cel puțin de două ori pe săptămână, întrucât media ultimilor cinci reprezentaţii nu va fi căzut sub reteta budgetară serali fixata prin budget pentru stagiunea in curs” (Art. 22).Reprezentaţiile organizate de Ministerul Artelor pentru răspândirea cuitării nationale în tari,, vor coprinde neapărat piese originale de renertorhl Teatrelor Nationale, te ora, porte egale cu cele străine'*. ( Ari- 24) Alta!: «Artiştii Teatrelor Nationale vor putea fi autorizatî să joace şi în teatrele particulare stabile, cu învoirea direcţiunilor respective, însă numai în pîes# roaşânesăi*. (Art. 16)- }.- Altul: -Excedentul de .-er proveni... se va împart* astfel ! 20 la sută excedent se va distribui autorilor dramatic! în proporţie cu mijoarai de reprezentat!! aî pieselor jucate te cursul stagiunii. După cum vedet’ lucrurile satt aranjat admirabil. Fuma, că socotelile au fost greşite. Pe deoparte artiştii cu toate că subvenţia acordată e enormă, se plâng, că sunt prost plătiţi iar Teatrul Naţional dă daficite neprevăzută aşa Incât « nevoie da mărirea subvenţiei iar pe de altă parte, autorii, dramatici ajută prin complicitatea tăcerii la călcarea legii. Subsemnatul face si el parte diai Societatea autorilor dramatici. Aş voi să ştiu unde a fost Asociaţia noastră în atâtea cazuri, când întervertirea. ei .ar fi fost hotărâtoare. Unde a fost S. A. D. R. când la Teatrul National st reprezentat Primejdia. si Secretul Iul Polichnic!'?. .-iieându-se articolul 22. Unde a fost S. A. T. R. când s a autorizat turneu cu Malmoth care vorbeşte si Romania călcându-se articolul 24. Unde a fost S. A. D. R. când s’a dat artiștilor Teatrului National dreptul de #incă, pe scenele particulare în piese străine, c&lcându-se apicolul 39. Dar la ce bun să continuu. S. A. p. R., nu va pute»), răspunde dinurmătoarele -mnotive : Ori drepturile autoriior înscrise în legne sunt sfinte si postii de susţinut si atunci fi citit ai protestul societăţii alături de repetatele noastre proteste, ori sau exagerat aceste drepturi si pretentiunile autorilor împiedică aplicarea legii, ceea ce pare a se dovedi. S. A. D.ff. nu poate lăsa însă ca acest dubiu să planeze. Pe deoparte texte categorice, pe de altă parte călcăm tot atât de categorice. O lămurire se impune. • Până atunci constatăm însă un lucru. Teatrul National nu e al actorilor, fiindcă nu se întreţine din munca lor si itu e nici ş.1 autorilor, fiindcă in scurtuî tîmp de când e’a pus legea în aplicare, au dovedit ca nu' pot apăra nici interesele lor, necum pe ale teatrului. Făcut! tutori,»!, unei instituţii'atât de importante, ei s’au dovedit lipsiţi de autoritate si de cuvânt la momentul, oportun., încurajaţi de o lege ocrotitoare — care au voit să le ofere un câmp de activitate* —, ei au crezut ca si actorii ca sunt, stăpânii acestei averi care este si trebuie să rămână numai a culturii naţionale. Divizaţi prin lupte mărunte şi vanităţi personale, autorii dramatici din comitetele de lectora, puşi să apere interesele confraţilor, se resping între ei, nu citesc piesele celor mai tineri şi nu vin la şedinţe., De unde activitatea lor’ trebuia să fie «zelitoare & ocrotitoare, ea d«şvine un mijloc de teroare. Taţ r faţă de acei, cari ar trebui să le asculte glasul, autorii se pleacă şi devin complicii ilegalităţilor. Unii din laşitate, alţii fiindcă aperi avantagii onorifice. Atunci de ce să stăruim la greşeală ? Să se recunoască un minut mai devreme, — fiindcă faptele sunt mai puternice, — că tutelarea Teatrului Naţional de către autorii dramatici e o imposibilitate. Şi aşa cum actorii vin şi recunosc azi, că Teatrul Naţional este al Statului, care are drepturi şi de proprietate şi de, conducere, fiindcă acordă subvenţiile, autorii dramatici să renunţe făuş şi curagios la nişte prerogative, pe care nu Ie pot exercita,. Vom sfârşi astfel cu ridicolul acestei situaţiuni. Nici actori nici. autori, «au si unii si alţii, dar. sub, imperiul unei legi aplicabile, care si dea fiecărui* ceeace î se cuvine, iar Teatrul Naţional, — culturii. ,, ; Atu): • — r-i- -w \ ■ Unul cara dansează 146 ore La Select-dancing din Toulouse, dansatorul Nicolas a dansat 146 de ore neîntrerupt, bătând astfel recordul in această materie. ! • In timpul dansului a funcţionat un serviciu de control extrem de riguros„ ' Spectacole excepţional» Teatrul Eforiei: Opereta din Vilna „Baiadera” operetă In I aeto de 1. Caiman Btecetare strălucit© pe egri . re însufleţirea unor interpreţi p entu«lereso d© câţiva g,ni admirabilii ziaşti pentru s ‘ cuceri oricând artişti ai trupei de drama dels, ^Teatrul Central’’^ au înconjurat numele oraşului lor originar, „Vilna” cu un adevărat nimb legendar. Acum şi Trupa de opereta din Vîîna care a debutat Marţi seara cu un strălucit succes la Eforie vine să confirme credinţa că Vilna, oraşulin inima Poloniei este un, nesecat izvor de talente dramatice excepţionale. ■Cei cinncî protagonişti, ai trupei ,de operete din Vikia au dat frumoasei operetf 51Bajader3.”,de Ga,Itsazv, o interpretare demna de scelida Apusului, Partitura acestei operete, care ?Upa razboi a cucterit' împreuna fca „Contesa, Matritea, triumfurile «iele mai memorabile, conţine o adevărată, comoară de inspira-^plauzele publicului. |?e metedio.î ce așteaptă amui Melodiile oriebtoîe D. Sektor e armonizate în ritmuri languroase ,de vale și de shimmy, «iansurile îadrîgxte sînnop&te de loviturile jaszulm, dau fiecărui actor în parte ocazia de a avhta laturile cele mai variate ale talentului său. Protagonistul trupei este tenorul D. Seldermaa, care în rolul prinţului Badjami a obţinut un succes strălucit şi bine-iperitat. Jocul d-sale de scenă impresionant şi sobru trădează toată pasiunea care pulsează în exoticul prinţ întrupat, cu atât*, eleganţă. O adevărata revelaţie a fost Însa vocea caldă şi de un volum neobicinuit de mare pe care d. Seiderman o stăpâneşte cu arta unui tenor de mare clasă. Vedem în acest desăvârşit artist unul dintre elemente]* cele mai bune de operetă, cari au apărut, în ultimul timp pe scenele Capitalei, demn de om,mmdiala reputaţie. In rolul artistei Odette Darrand, d-na Noemi CHasche le-a fost o strălucită parteneră. Primadona companiei, d-na Ler-ner ,a cântat cu pasiune şi a jucat, frumos rolul titular. E o cântăreaţa cu teminică pregătire, a cărei voce frumoasă se închină armonios, cu un joc de scenă inteligent şi animat. Pentru buna dispoziţie a sălii a îngrijit din belşug duettul excelenţilor comici ai trupei: d-nii Josef Chasch în Napoleon de Saint-Cloche şi J. Kötner în Louis Philippe. D-nul Josef Chasch este un june comic căruia nu-i lipseşte nici Timorai în plasarea glumelor şi nici verva îndrăcită la dans. Un comic demn de comparaţia cu artiştii cei mai mari în acest gen, este d- S. Kutner, care într'o admirabilă mască 3^jhajplva*?-is.na a cucerit în fiecare apariţie pe scenă aplauzele nesfârşite ale publicului,. De altfel fiecare „Schlager” »— şi partitura abundă în aceste numere de succes — a fost călduros aplaudat de public şi bisat. Discret şi just acompaniamentul orhestrei, conduse cu mult temperament de d. Blum. Numerosul public care umplea vasta sală a „Eforiei* a rechemat după, fiecare act la rampă pe excelenţii protagonişti ai Operetei din Vilna. Succesul de Marţi ne dovedeşte din nou interesul pe care publicul bucureştean îl poartă operetei. ’ Opereta din Vilna umple cu succes — din nefericire numai pentru scurt „timp —■ un gol atât de resimţit în viaţa artistică a Capitalei. Şi fără îndoială că spectacolele Bisarubiului din Vilna merită să fie văzute. T. UI. l)ra Ana Lerne. Un nou teatru in Capitală Suntem bucuroşi sa suntăm că in scurtă vreme Capitala noastră va avea un nou teatru, cuprinzând 1700 locuri sub direcţianea d-lui Victor Eftimiu. Noul teatru va avea ca protagonişti, după toate probabilităţile, pe actorii demisionaţi de la Teatrul Naţional, înconjuraţi de numeroase elemente tine* re cari voesc să se valori* fice. Teatrul se deschide intr*o sală nouă, In curs de clădire, pe Bulevardul Elisabeta. Vom da In curând informaţiuni complecte. D. Victor Eftimîu icea. Unul din autorii noştri dramatici, care, ca mulţi alţi confraţi de ai lui, a început prin a fi cronicar teatral, — a rărtuns, ineff, de pe acea vreme, obiectul unei ireductibile duşmănii, din partea unei artiste, căreia i-a făcut, odată, o critică răutăcioasă... Au trecut vreo douăsprezece ani, de atunci ? auitorul şi actriţa au legat din nou relaţii personale, iar duşmănia ea păstrat ţn. 'tuf tete; aşa. tnbăi, rit prilejul unei. recente reluări, a. vnei/t, din piesei* autorului cu pricina, după spectacolul, — care totuşi tj. avut un remarcabil mcees, -- artista in chestie găsește momentul să plaseze o răutate, spunând mtomhii: — Nu găsești, dragul meu, că piesa d-tale a îmbătrânit ? — Par d-ta, poate nu ? răspunde furibund, autorul. Sa da, I—suspină un chip de replică, artista, — dar vest că pe mine nu mă reia nimeni . Unul din ■directorii teatrelor noastre particulare a avut un grav conflict cai contabiul-casier al întreprinderii sale, şi l-a dat afară. Trimmul contabil este destul dempabil, ca să poată, găsi oricând, o situaţie onorabilă, în orice bancă, dar cum teatrul este un mediu, din care nu te poţi rupe cu una, cu două. dinainte de a se resemna să se instaleze în faţa unor imense registre de bancă, contabilul licenţiat a încercat să obţină, o slujbă, chiar mai măruntă, la alt teatru particular. Directorul acestui din urmă teatru,, înainte de a lua vreo hotărâre, ceru primului- director, referinţe asupra fostului său angajat. Telefonul este un foarte bun mijloc, de comunicaţie pentru asemenea imprejrirări, aşa că, între cei doi directori a avut loc următoarea convorbire telefonică. : —• Dragul meu, a venit. .., la mine, să ceară slujbă. Am auzit că e un contabil bun. Știu. că, până acum, cătăva vreme era un serviciul tău. ce părere ai despre el ? — Despre X. ? E un hoţ, un escroc, un tâlhar, un falsificator... și tot ce ştie, de aici, dela, noi a învățat. E drept că X., n'a fost angajat; dar nici fostul lui director nu se bucură, de atunci, de faima unei prea era derente corectitudini... Crougmal Ma Viena e secret ? Citim în Comoedia : Actualmente are loc în Viena un congres al federaţiilor Uniunilor intelectuale. Solicitaţi de a primî reprezentanţii presei, diriguitorii congresului au răspuns, de altfel foarte amabili, că „şedinţele nu sunt accesibile presei*". Agi ie dmeieşte la Paris monumentul lui De Mai Astăzi are Ioc cu mare solemnitate la cimitirul Montparnasse din Paris inaugurarea monumentului ridicat din iniţiativa Comediei Franceze, marelui nostru tragedian Edouard de Max. D- Emile Fabre, administratorul general al Comediei Franceze va pronunţa un panegiric. Va vorbi şi d. George Diamandy, ministrul României la Paris. Un societar al Comediei Franceze va recita un poem ocazional scris de d-na Catulle Mendes. D* Max Retrogradările de la Teatrul Naţional — O telegramă a d-lui Al. Demetriad — Din Ujzzme.. Aristide .Demetriad, care face parte din categoria celor cinci societari de onoare creaţi primc actuala lege a teatrelor, ne trimite următoarea telegramă dată din Oradea Mare: „Sunteţi greşit informat că eu am făcut parte din comitet când s'au ales cei cinci secietari de onoare şi nici măcar nu eram în Bucureşti, deoarece jucam în provincie „Morfina". Rog faceţi cuvenita rectificare”. Luăm act dar ţinem să arătăm că noi n’am cercetat cine a luat parte la şedinţa istorică**. Am ţinut numai să ne arătăm surprinderea că toţi membrii de fapt ai comitetului au votat exact aceleaşi nume cari figurau în comitete, indiferent de faptul prezenţei lor materiale,: D. Ar. Secţiunea culturală a Capitalei, condusă de d. Mihail Berceanu, a întreprins de câţiva ani cu concursul sârruitor al d-lui G. Lunguiescu, o aastă activitate Pentru ridicarea morala si culturală a masselorde la Periferie. Rezultatele vaste si neaşteptate ale acestei activităţi, ne impun îndatorirea să ne ocupăm mai de aproape de dies, lunea fofloritoarelor Atenee Populare Din ceea ce d. Mihail Berceanu a binevoit să ne comunice, reluată in esentă următoarele : SECŢIUNEA CULTURALA A COMUNEI Propaganda începută pentru ridicarea culturală prin biserică si scoli, a luat o desvoltare foarte mare, care a mere accentutndu-se din ce in ce. în cât s’a simtit, nevoia Înfiinţării unei secţii culfjixale, care, în .«olaborare cu celelalte institutii similare, să coordoneze energiile spre aceiaşi tinta. In adevăr, in Capitală, în cartierele mărginaşe, unde până acum nu exista, nici o mişcare de regenerare, s’au înfiinţat cu o repeziciune uimitoare, peste 20 Atenee sau cărnurare culturale, cari luptă pentru răspândirea, culture!ai întărirea cre«ntotei str-Smosestî. Din îndemnul Primăriei, mişcarea a început cu ajutorul şcoalei şi al bisericii, cari lucrează mână în mână. PUBLICATIUNILE DE PROPAGANDA Pentru a întreţine mişcarea culturală, Primăria a publicat, o serie de broşuri,in cari se explică, pe înţelesul tuturor, diferitele sărbători mari ale neamului, sau se dau staturi pentru păstrarea sănătăţii. Mare succes au avut, cele două broşuri tipărite în 30 şi 35 de mii de exemplare, asupra Crucii Roşii, de d. G. Lungulescu. Din dările de, seamă, a Sft.de directori şi directoare, de şcoli primare, rari au răspuns la: primirea broşurilor trimise de primărie, se pot trage cele mai îmbucurătoare concluzii.Toate dările de seamă aprobă unanim hotărârea primăriei de a tipări brocuri cu. caracter instructiv. Se cere tipărirea şi trimiterea de exemplare din asumări mai mare, spre a se împărţi [ părinţilor, adulţilor şi elevilor, şi pentru a se dnzestra bibliotecile, a căror înfiinţare e cerută de avântul cultu- r ral al maselor populare. • » * * ZILELE MARI ALE NEAMULUI In darea de seamă a scalei de fete n-rul 3 se găseşte propunerea, foarte interesantă, de a se tipări broşuri in cari să se explice, pe înţelesul tuturor toate zilele mari ale neamului nostru Desigur, propunerea este interesan UI, şi utilă ce noi trebue so facem să vă. I rundă în popor ideea vechi nici neamului nostru, în aceste locuri, precum şi faptele mari ale trecutului nostru zbuciumat şi eroic-O dovadă, de avântul spre citit al poporului, lipsit până acum de o cultură mai înaltă, în domeniul principiilor Evanghelice, e faptul că s'au cerut cărţi chiar de către preoţii din provincie. vom. dă adăpost soc. cultural» „Tt neneţea” de sub preşedinţia d-lui N. Batzarfaur J?' «T. popular „Matei BASARAB cu sediul la sens!« Matei Basarab. Obor. , ,îh TriJI£§.V.L POPULAR XALIST ARHIEREUL', la școala cu â« cela* nume. ' }}- - FEDERATIA CULTURALA LUCACI, sub preşedinţia «rectoru« lul de scoală Ivanovici. 23. - ATENEUL POPULAR .CULTURA GROZA VEŞTILOR”, b b primară din Grozăveaţi sub preşedinţia directorului Podara, spHe câteva a'au organizat sau stand in curs de organizare. CUM FUNCTIONEA2* _ Vosn irata,, cât, mul -pe «ort. vita tea. acastor A ten e o si Căacfisaurî culturate, spre «,■ ne face idee de ne» cesitatea Jor _*i roadele ce aduc sie. Conducătorii acestor aşezăminte au aprins focul sacru, ce luminează n±, tâte a minţi şi fcncălz®ste atâtea sumflete, îndrumând în acela? timp. fL. viteie,rătăcite, lipsite de ajutor morali şi material, «mri se găseau lăsate lai bătaia tuturor vânturilor. Prin ce mijloace au putut înfăptui aceasta? Pe măsură «se s'au închegat acest» Atenee şi căminuri, ~ adăpostite aproape toate înşcoli s- au chemat sub acoperişul lor oameni luminaţi « preoţi, profesori universitari, doctorii, avocaţi, scriitori, întrtotj cuvânt, toatS florirea intelectualităţii noastre, fiecare In domeniul Iui, protpovăduinrT! cuvântul lui Dumnezeu,' cuvântul binelui, al frumoîiiîlm si al moralei. . SEZATORILE ■Alături ic aceşti vorbitori, au fost chemaţi artişti, muzicanţi, poeţi, dorm safari naţionali — o întreagă, fatarişti de oameni talentaţi — şi cari au răspuns chemării cu o admirabilă râvnă, de îndată ce s’a cunoscut cât ic nobil scop urmăresc iniţiatorii acestora, focare de lumină. ■ Cu asemenea elemente s’au organic sat şezători culturale, pline Ag. cutwrziasm şi da înălţare sufletească, la om ni mulţimea a dat năvală lacomă să soarbă cuvâUtl aducător de bine, si trăiascăteri cea.ş pe săptămână ieste.ţă spirituală, pentru ea 9stf.ăl\se emif* tă bucurii pe cari. mulţi hu le mai 90 sta.se. Efectul acestor şezători a fost o evidentă ridicare morală a populaţiurmi periferice. BIBLIOTECILE. Purul« cu șezătorii«, s’au infimitiv biblioteci popular», alcătuit» din mii de volume, si cari au fost va»• 1« dispoziția publicului, in mod cu totul er*» tuit pentru ca astfel, în afară de cu»vântul grăit să aibă la îndemână si cuvântul scris, din care să tragă foloasele morale necesare. La fiecare Paşti şi Crăciun,uflete dte aceste Atenee si căminari, au tarportit celor săraci ajutoare cari au atins în valoare zeci de mi de tel Citim dintre acestea cercul „Cărateul Nostru”, care a distribuit ajutoare de 61.807 l ei in 1924, si a cheltuit lu trimiterea te aer a 60 copii sărmani, Strama de 43.120 lei . „ Pentru ■ arăta avântul pentru aceste atenee, notăm că, frunzărind lei ,lantul cercului de mai sus găsim Ia venituri suma de 131.891.95 iar la cheltueli 105.027-53, deci un excedent de 26.864.40 iei. In anul următor, bilanţul aceluiaşi cerc a crescut la 156.000. PROPAGANDA LA SATE Unele din aceste cepciuniLatoped nu s’au m’ilţumit să desfăşoare această admirabilă activitate culturală, numai în cuprinsul Capitalei ci sî*au îndreptat naşii spre satele din «apropierea Bucureştilor, cari sunt de pildă. Poenariî Apostoli. Poenarîi Rite (Prahova), Tărtăşeţi.. .Plătareşti ei Copăceni (Prior). Colacu. Brăşoiu (Dâmboviţa). Programul awstor zite era întocmit astfel: dimineaţa membrii se duceau la biserica, iar «teiul cercului derasipunsuriie.. Se tteiea o medică şi după masă, îa mijlosul poporului, te da o şezătoare culturală cornoasă djpi . o conferinţă, coruri şi aris. nopals.ro, muzică instrumentală şî recitări «îs I diferiţi autori români, alegându-te te» totdeauna numai bucăţi pe intoleeta tuturor, cari..., mergeau la Inima,, Aceste şezători se ţineau totdeauna sub cerul liber, întru cât localurile şcolare nu erau destu! de încăpătoare* pentru a cuprinde tot poporul cars'1, venea să ia parte la asensenea. manifesta duBî culturale. Voia tine pe cetitori îa curent cu «ethfistea aceasta în general, precum și cu # fiecărui ateneu popular in parte. Această ofensivă culturala a pornit dela periferie spre centru- Efectele ei se resimt cu evidentă în schimbarea moravurilor sî athudiaei pomi* Uriel mărginașe, A. B Ateneele Populare litifîtalti sutimi miliiari a Minei Spitala — De vorbă cu d. Mihail Berceanu — D. Mitai Berceanu Teatrul In şcoli Cu prilejul nouilor construcţiî şcolare, s*a ţinut seama ca ele să fie sn*es* trate cu o sală mare, loc de reuniune, unde se pot juca piese de teatru, face serbări şcolare, fi unde s'au instalat chiar aparate de cinematograf. Toate dările de seamă primite, propun intensifi*carea propagandei culturale, şi a tipăriturilor cu caracter educativ, instructiv şi naţional. Până acum s-a dat de către comună în scopuri culturale suma de 1OO milioane 671.343 lei. Este un efort fără precedent pe care-l face comuna,, pentru ridicarea nivelului moral-intelectual. ATENEELE POPULARE Aşa se explică avântul luatde activitatea Ateneelor populare şi nevoia ce se simte ca ele să se organizeze in mod efectiv, sub conducerea unui comitet de îndrumare. Pe lângă instituţiile de cultură naţională cu o, veche înflorire, cum sunt „Căminurile culturale" ale Casei Şcoalelor şi Culturii Poporului, alături de însufleţitele şezători de doctrină educativă ale „Caselor Naţionale’’, şi cu mijloace mult mai modeste decât ale altor instituţiuni, s’au născut şi nu. Capitală o serie de asociaţii culturale şi atenee populare, ai căror conducători, în tăcere şi eu, un entuziasm de neofiţi, au lucrat şi lucrează temeinic pentru ridicarea morală şi culturală a poporului, din părţile mărginaşe ale Capitalei, fiind îndrumaţi, şi, susţinuţi de secţiunea culturală „a primăriei. Repeziciunea cu care s’au înfiinţat numai tn cursul anului trecut, pesteo Atenee populare, este o dovadă im destulătoare că mişcarea, culturală pornită de primăria, Capitalei, a fost îndreptată pe calea cea bună şi dorită de toţi oamenii ce vor răspândirea culturii tn masele poporului cu un ceas mai de vreme. FOCARELE PERIFERICE DE Intre rele dtetâiu întocmiri culturale, car! au venit să »priita e in mod serios pe cele noul sunt: 1. — CĂMINUL CULTURAL .CĂRĂMIDARII DE JOS’1, întemeiat în 1912 de către părintele Păunescu, cămin ce are local propriu dta 1921. 2. „CĂMINUL NOSTRU \ asociaţie «le cultură naţională sub preaedin ti* d-ne! Lîa V. Bratianu. întemeiat în 1921 si care în fiecare vară a trimis copii săraci ai cartierului Dîchiu- Trichileeti, în colonii «cotare. 3. — SOCIETATEA CULTURALA „VRANCEA” până sub înalta ocrotire a M. S. Regina Maria si condusă de d. Gh. Lungulescu, cu o vastă activitate culturală. 4. ATENEUL POPULAR ,OBOR’ sub preşedinţia d-lui prof. C. Rădulescu.Votrul, cu sediul in şcoala de fete Nr. 33 „Spini Haret’ , in Obor. Intre vicepreşedinţii ei* si dat* Eliza Pornid, directoarea scoalei. 3. -UNIVERSITATEA POPULARA ,DEALUL SPIREI*’, cu sediul la scos la de fete Nr. 3, de str. Mihai Vodă, sub preşedinţia d-lui prof. dr. M. ML novîci. 6. - ATENEUL POPULAR , STIR. BEJ.VODĂ'’ cu sadiul in biserica parohiei Cărămidarii de sus. 4. -UNIVERSITATEA POPULARA recunoscuta ca persoană juridică, sub preşedinţia d-lui dr. Costinescu, funcionează «rin anul 1919. Ca program de activitate ar® tinerea de cursuri si conferinţe in scoli, fabrici si ateliere, precum si organizare« clubului „T.»erfiaei’’ p» cartiere. 9. ATENEUL POPULAR JMIHAIL EMINESCU” dte cartierul Grant, sub preşedinţia d-lui avocat I Negoescu, cu o bogată activitate. 10. — CĂMINUL CULTURAL „MIHAIL POPESCU”, înfiinţat te anul 1924, sub twasedteti* d-luî Mu Begu, directorul scoalei de băst! Măgurele. 11. ATENEUL POPULAR „DR. C. ANGHELESCU !s s«spar« «te băeti Maşina de paie« Colentina, având ca preşedinte pe d. Serban Popa, rectorul scoalei. 12. - ATENEUL POPULAR J.«. PANAN*'. înfiinţat te 1925. 13. - ATENEUL POPULAR .SPIRIT HARET”, la şcoala Tablovsk!, sub preşedinţi» directorului de scoală dL Buzlacu. 14. - ATENEUL POPULAR „ANTIM IVIREANU’’ la şcoala Poenărescu, sub preşedinţia d-luî dr. Cerchez şi Em. Păsculescu. 15. — ATENEUL POPULARGENERAL GOLESCU'’ la şcoala cu acela® nume, .«» preşedinţia d-lui Mihail Berceanu 16. — ATENEUL POPULAR „AL. VLĂHI’TA” la şcoala Floreasca, sub preşedinţiaMoi dr. Pascanu. 17. — ATENEUL POPULAR DE LA ŞCOALA DE FETE POENARESCU, Nr.".13, sub preşedinţia d-lui Mihail Berceanu. 18. — ATENEUL POPULAR DE LA ŞCOALA DE FETE „ION CREANGA*', sub preşedinţia de onoare a distingutui scriitor I. Bratescu-Voi- Testi. 19. -- ATENEUL POPULAR .PRIN CAPELE MIHAÎ la școala Sf. Voe CULTURA „ * m € VkNiKi M OCTOMBRIE 1936