Rampa, ianuarie 1927 (Anul 12, nr. 2756-2779)

1927-01-01 / nr. 2756

O carte utilă• Tratatul d-lui căpitan ing. Al. Demetrescu intitulat Arta și Technics Foto - Cinematografica a umplut un gol în inexistența noastră literară cinematografica. ştere Li. Evoluţia artelor de 100 de ani încoace se poate urmări cum simţirea creatoare a dat primele asalturi revoluţionare în artele plastice. Ca şi în romantism în im­presionism în simbolism mişcările noi de azi au purces pe urma răz­vrătiţilor plastici. Cubismul şi Fu­turismul au declanşat lupta şi azi de­sigur că ecoul nu e neînsemnat în orice ramură a expresiei arti­stice. Unul din motivele întârziere­ a a­cesteia e legat de greutatea cu ca­re se inovează în sintaxa şi­ conţi­nutul noţiunilor. E prea mult „loc comun” în sfera fiecărui cuvânt şi trebuie o dibăcie, un meşteşug îndirăcit pen­tru a reuşi prin juxtapasare, son­o­­rităţi, aliteraţii, contra­sensuri o­­nomatopee şi altele să faci să vi­reze să crească sau să renască va­loarea câte unei noţiuni uitate. Toate acestea pentru a reînnoi e­­moţia artistică uzată pentru a bi­ciui su­ptul şi gândirea adormită de clişee şi formule. La noi unul este scriitorul care a încercat Sa desvălue misterul cuvintelor şi al poeziei care a di­secat imaginile ca un cubist care piesa va fi pusă în scenă de c!,l a compus dinamic. Un adevărat ff. Enescu, . ' î alhimiet al­ gândirei poetic© este Ion Vinea. Ion Vinea ne-a probat că toată literatura nouă nu mai poate fi decât lirism lirism lirism. Iată specificul, literelor moderne. S­corniri După miezul nopţii Stan Gur­ău te furişează prin gară in curtea gos­podăriei sate. Stufişul i se încurcă in oase şi scapă plesnind. Stan Gurău merge fără altă găteală decât nodul, de cânepă de sub bărbia lui clămpă­nită, merge anevoie căci la fiecare pas turloaiele goale i se împlântă in omăt. Din când in când șovăie in mijlocul bătăturii ca un soc desfrun­zit, in vânt. La peretele casii, Stan Gurău se a­­pleacă, fără a scârţâi, la toate feres­trele şi priveşte prin perdele in lăun- trul luminat de opaiţ. Nevastă-sa tre­sare un somn lângă celall­ţi alungă cu mânci vedenii urâte. Atunci intre coastele lui Stan Gurău, sub coşul pieptului, o cioară trezită se sbate şi ţipă, şi aripile i se încurcă de coaste şi se fulguie. Şi el o găbuieşte ca în­­tr-o colivie şi o prinde cu degetele, şi ti răsuceşte gâtlejul să nu ţipe, să nu mai ţipe un zadar... Până nu-şi iea ochii dela opaiţ şi dela nevasta care tresare în somn. Apoi Stan Gurău se depărtează ca să stâmpere sbuciumul păsării şi i se gudură câinele casii până la spărtura din gard. Si se duce de-a lungul cătunului scâlciat de adu­nă paiele din drum, şi printre oase şi le petrece cu ajutorul unui fir de­tună, culcuş cald să facă sburătoarei care se jeluie şi se isbeşte de zăbrele galbene până aproape de zori. J. VINEA Românii la Paris in Benan» FI­LM 9» CN­EMA La femme nue f -Premiera de la 1 Ianuarie va fi o infestivitate asupra căruia nu putem a­­trage atenţiunea îndeajuns, ii- Cinem­a,­tografia franceză va repute, ten succes poate fără de precedent şi aceasta datorită concepţiei superioare ide interpretare impusă de Leone© Per­­ret, realizatorul filmului. Fastul montării a dat mult de lucru fregisonului şi fără de concursul artis­telor francezi, nu s’a­r fi putut realiza inadmirabilul „Salon” marele eveniment jornal al Parisului şi chiar al Franţei întregi. Şi apoi când vorbim de montare cum putem trece cu vederea pitoreasca mansardă a lui Bernier, plină diei flori multe, multe şi cu porumbi albi ca ză­pada­­ . E o realizare cume înseamnă o etapă în evoluţia cinematografiei mondial©. Cu un talent remarcabil auto­rul a rânduit în volum indispen­sabilul curs de mimodrama, ope­raţia şi regia filmului, magusaj, fotogenie etc., aşa că nimeni din­tre acei cari vor să se dedea aces­tei arte nu se pot lipsi de lucra­rea d-sale. In acest scop o recomandăm. Lipsa de spaţiu ne sileş­te să suspendăm pentru azi publicarea răspunsu­lui la ancheta noastră ci­­nematografică. Deşi filmele franceze au cam pierdut terenul în Argentina unde au avut de luptat cu concurenţa americană, totuşi Michel Strogoff a obţinut un succes hotărât, fără de precedent. Entuziasmul a fost indescripti­bil Nici un film din oricare ţară, nu a obţinut de la războiu încoace un succes atât de definitiv. Curtoazia franţuzească Societata franceză de filme Erica Prodisco, dintr’un spirit de legitimă curtoazie a decis de a schimba numele filmului său Pilleurs de trains” în acela de „Sur la voie d’acier,’’ întrucât o altă casă de editură, avea acelaș titlu la*­ub­ film. liehe­­ Strogoff Schimbări în lumea cinematografică la noi Frumosul cinematograf Select­men­tral din Calea Victoriei a tre­­cut sub o nouă conducere. Proprietarii cinematografului ,Bulevard-Palace, au preluat şi Se­lectul cu ferma hotărâre de al menţine la nivelul ridicat şi la­­reputaţia lui bine stabilită. In ce ne priveşte urăm­ noilor conducători succes şi spor la muncă. Ginematogrfffu­l, pro­paganda naţională in Franţa In numeroase filme americane s’a văzut ridi­cându-se în slava ce­rnim marina şi aviaţia St­a­tel­o­r­ Unite. Dar şi Franţa are o marină de războiu şi spectatorii de cinema, au fost tentaţi s’o uite. Pentru a evita acest neajuns, u­­nul din cei mai simpatici regizori ai Franţei, Baroncelli s’a oferit să arate lumii întregi cuirasatele torpiloarele şi submarinele france­ze şi mai ales spiritul de abnega­ţie şi sacrificiu al marinarilor francezi. Dacă e vorba de Veîlle d’armes, de Nitcheve sau Le Feu, filmele de mare ale lui Baroncelli, în ade­văr ele constitue adevărate ele­mente utile de propagandă, pen­tru ca să trebue felicitat i­ ­nformația și Robert de­­Tarville a prezentat in cursul lunii Decembrie la „Salonul de Toamnă“ două causeries, specta­cole de avan­tgardă cinematografică. • Germaine Dulac a vorbit despre „Vesph-it nouveau“ şi Robert, de Jar­­viile“ despre „l’usine de révue !“ * Julien Duvares va începe realiza­rea renumitei opere belgiene „Le Ma­riage de Mile Benllem­ans'’. * Andree Brabant a fost aleasă pen­tru a interpreta rolul Doamnei Ber­le­­mans.­­ * M. Rosea a început turnarea inte­rioarelor din „Calvaire". Distribuția cuprinde numele d-nelor Maria Capri, Eve Line, Lina de Beer, Gab­y și il-șoara Gine Avrie­­și d-nii Râul Alenei)­­, Robert Fairt, Jetin Adam și Roste*. j seeTM !­­Teatrul Naţional continuă ac­­ftttdlmente să reprezinte cu mare smcces „Glafica”, „Medicul în di­fi „Păia­jenul”.­­ în foayerele de repetiţie şi pe­­licenă se desfăşoară o vie activi­tate pentru pregătirea viitoare­lor premiere cari se vor succeda in următoarea ordime. DAMA­ CU CAMELII Piesa lui Alexandru Dumas frul: „Dama cu Camelii” va fi re­prezentată pentru prima oară la noi în costumele epocei şi într’o fnontare plină de fast. Rolul Margaretei Gauthier va fi jucat de d-n­ele Maria Pilotti­­şi Agepsina Macry Eftimiu iar al lui Armand Duval de d-nii N.­­Băltăţeanu şi G. Vracca. Restul distribuţiei e următo­rul : Georges Duval, tatăl, d. R. Bul­­insky; Gaston Rieux,­­d. A. Pop Marţian; Saint Gaudens, d. Gr. Mărculescu; Gustave, d. N. Geor­­gescu; Contele de Giray, d. C. Stăncescu; Artur de Var­viile, d Theo; Doctorul, d. G. Calborea­­nu; Olimpia, d-na Nataşa Alexan­d­ra;’ Nichetta, d-na Puia Iones­­tu; Nanina, d-na El. Parisianu lAnais, d-na Eug. Zaharia; Esther d-na Gaby Danielopol; Adela, ■d-na M. R­usescu-Negrea; Pruden­­ţe, d-na S. Sonia­! Un servitor, d. ÎB. Popescai, GEORGES DANDIN In framere se repetă comedia lui Moliere „Georges Dandin’1" pe care o va pune în scenă d. V. Bumbeşti. Distribuţia e următoarea­­ Georges Dandin, d. I. Sârbul; Angelica,­ d-na A. Radovici; Cli­­tandru, d. G. Vracea; D-na de Sotenville, d-na. Nataşa Alexan­dra; Claudine, d-na Toto Tones­­sen, d. de Sotenville, d. M. Ma­­teescu; Lubin, d. L Finteșteanu; Colin, d. D. Grigoriu. HENRIC Al IV-lea In cursul lunei Februarie se va reprezintă pentru prima oară la noi una din cele mai interesan­te lucrări dramatice ale lui Luigi Pirandello „Henric al IV-lea”. Piesa va fi pusă în scenă de d. Soare Z. Soare. , D-ra Puia Ionescu Distribuţia precedentă a sufe­rit importante modificări : Henric IV, d. Al. Demetriad; Marchiza Matilda Szen­a, d-na Ana Luca; Frieda, fiica ei, d-nal Theo, Demoldo, d. A. Pop Marţian;’ Or­­dulfo, d. G. Baldovin; Bertoldo, d. L Finteşteanu ; Geovanni, d. D. Grigoriu; I-ul valet, d. Mari­us; Al doilea valet, d. G. Soare GREŞALA LUI DUMNEZEU In fragere se mai repetă piesa originală a lui Caton Theodorian: „Greşeala lui Dumnezeu” care va f reprezentată pentru prima oară la 29 ianuarie cu prilejul sărbă­­torirei d-lui Paul Gusty. Rolurile principale vor fi, jucate de d-rele Sorana Topa, Puia Ionescu, Lulu Cruceanu şi d-nii N. Soreanu, Băltăţeanu, Calboreanu, Finteşteanu V­iitoarele«­aile Teatrului National "Dama cu Camelii". - „Henric al IV-lea" „Georges Candin". - „Greşeala lui Dumnezeu" Premiera a fost fixată pentru fAura Buzescu;1 Marchizul Carlo Miercuri 19 Ianuarie, jude Ivori, d. G. Vracca; Baronul Tito Belcredi, d. Gr. Mărculescu; Doctorul Dionisio Genoni, d. R. Balfinsky; Landolfo d. I. Theo­; D. N. Soreaua O. Ar. Demetriad­ sby D. R. Balfinsky Recital de Piano Frederica Rosen Miercuri 22 Decembrie la­ orele 9 seara, a avut loc. In sala „Ciympedia“ un recital de piano dat de d-na Fre­derica Rosen din Bucureşti. In faţa unei săli pline p­ână la ul­timul loc, concertista şi-a început pro­gramul cu „Concert Italian“ (Bach) în care am avut din noul prilejul *sâ admirăm minunata technică, tempe­ramentul cald, eleganţa discretă ce caracterizează pe aceastâ mare ar­tistă. . In „Valso impromptu“ (Listz) a stră­lucit prin frumuseţea interpretărei gingaşe şi a coloritului cald şi nuan­ţat,, „Deux Etudes'‘ (Chopin), Capricio de Arenski, Noselette (Schuman) au fost cântate cu o artă şi un avânt de o fericită inspiraţie. „Deux Arabes­que“ (Debussy), „Boite à. Musique“ (Sauer) a entuzismat publicul, reche­­mând-o să le biseze. In­ repertoriul Beethoven-m­an însă artista excelează un deosebi. Cu o fineţe şi un simţ muzical re­marcabil, cu bogate resurse şi o pre­gătire serioasă, d-na Frederica Ro­sen, atacă cu îndrăsneală şi virtuo­zitate pianul pe care l stăpâneşte până la perfecţie. In program, au mai figurat şase cântece poloneze de „Chopin-Liszt“ executate cu aceiaşi chestrie şi vir­tuozitate, care ne dovedeşte cu priso­sinţă, talentull excepţional şi boga­tele-i resurse artistice. In general, un concert foarte fru­mos şi reuşit, care a procurat câteva ore fericite auditoriului recunoscă­tor, SALA In numeroasa asistenţa, printre foarte mulţi străini­ francezi am putut remarca pe d. ministru Diamandi, d. Titulescu­, Stan­ Golestan —­ de la Fi­­garo — d. şi­ d-na Gleo Pan, Cernă­­ţianu, d-na şi d. Aurelius Boeşteanu. D-rele: Lola Rosner, Mitică îs Nicolau, Florica Capsali, Florica Popovici, Di­­dona Dinescu, Ella Grümberg. D-nii: Lungea­nu, Bally, Nae Constantinescu (sculptor), Constantinii­ Valianu, Bog­dan Varvara, etc., etc. Aida Vermond Paris, Decembrie. „Fidelio“ la Opera din Cuj Pentru festivităţile comemora­tive ale centenarului lui Beetho­ven „Opera Româna’’ din Cluj pregăteşte reprezentarea o­perii „Fidelio­’­ ringuri lucrare dra­matică a Titanului. Direcţiunea Operii Române din Capitală nu a deeri­t­ă în pre­zent nimic asupra comemorării centenarului „Beethoven”. l . Awsgssmssisgim&zssi 0 carte rară: H Porcelanul" „l'u eveniment în publicistica noa­stră” numește d. prof. Tzigara Samur, ca­ volumul d-lui Jean Baras „Porce­­lanul” In prelata prin care îl prezintă cetitorilor. Intr’adevăr, pentru prima, dată la noi, un profund cunoscător al porce­lanului, un iubitor Pasionat al plasti­cei delicate şi preţioase reuneşte la­­tr’un volum întreaga experienţă cu­leasă din îndelungatele cercetări, ilus­trând în­­a acelaş timp expunerea suc­cintă a interesantului istoric, cu repro­ducerile pieselor celor mai caracteris­tice. Astfel, în volumul său, d. Jean Baras uneşte în cea mai desăvârşita armonie, coiffipetinţa subtilă a cunos­cătorului, şi­ pasiunea sinceră a colec­­ţion­a­rului. Răsfoind volumul, aveam impresia unor plimbări prin sălile unui muzeu bogat, în care râvna mai multor gene­raţii de colecţionari a concentrat pie­sele cele ma­i. Preţ­ioa­se ale plasticei porcelanului-Şi să recunoaştem că excelentele condiţii tehnice în care tipografia „Culturii Naţionale” a executat, vo­lumul contribuesc la impresia desă­vârşită pe care a­ făcut-o volumul, la apariţia sa în vitrinele librăriilor. Iubitorii de frumos ,au primit un dar preţios cu volumul d-lui Baras. Iar dornicii să se informeze cu precizie, au aflat, prin d-sa, amănunta şi date do­cumentare, graţie cărora pot învăţa să cunoască şii să preţuia­scă arta fină a porcelanurilor, de Jean Baras Cele mai moderne genuri la Fotografi LA BOITE DE POUDRE SEFARD ? Ar % fbvnă efaganl&M pm&. Ueă,Arimnmdm sidfe demdaPnumÎăM PudafF Meme,. immwe. (puckâ/m^ Ejed] uőhckfedepaBcl£.~L PARFUMEURP ARIS T. D. Crețulescu Sr. ALEX. NEGRESCU Str. Carol, 31. Telefon 48/53 oferă cu prețurile cele mai reduse: Rom, coniac, liqueruri superioare; ŞAM­PAN­IE, toate mărcile; Co­zonaci, Torturi, bomboa­ne, Dulceţuri -CEL MAI FRUMOS CADOU,CEA MAI PLĂCUTĂ SURPRIZA UN GRAMOFON ! CALEA VICTORIEI NoA-4-Cadoul cel mai frumos şi util este CREIONUL MECANIC EVERS HARP şi tocul rezervoar Wahl-Pen Original americane Modele diferite în aur, argint, placaj fi ebonită Librăria SOCEC & Co., S. A. Calea Victoriei No. 13 . 1. Tr. VIZITAŢI MAGAZINUL MONOPOL“ STRADA ŞELARI No. 26 BUCUREŞTI Asortat cu ultimele noutăţi cu greum­lfturi pentru rochii şi pălării, agrafe, coliere, piepteni fanta­sie RAION SPECIM DE JUCĂRII Toate cu preţuri excepţional de reduse iLa Wilhelm Tell Pânzărie Elveţiană F. BL UM­ER Strada Bărăţiei 2, Bucureşti In vederea aproprierei Sf. sărbători vinde cu preţuri de reclama proprii, pentru cadouri­­ Lei 25.— jurubila de lână neagră veritabilă, ,,MARS° bună pentru ciorapi şi şaluri. Lei 36.— metrul, renforce natu­­ral bun pentru orice lingerie. Lei 40.— basmale mari. Lei 300.— garnitura de lingerie de damă compusă din 3 bucăţi. * Picheturi pluşate albe şi colorate cu preţuri scăzute. Flanele Dr. Jaeger originale. Cuverturi de lână şi păr , cămilă, mari şi pentru copii. Mare asortiment de orice fel de prosoape de la lei 40 în sus bucata precum şi multe alte articole cu creţuri moderate şi absolut fixe. STRADA BELVEDERE No. 3 şi tRS4i«d­iv«la sax-nala Diathermie Electroterapie, Cisto şi Uretroscopie Reclama este sufletul comerţului 8 aim săi Prefi smnil s­i r­acNil I iute 1 1 PROPRIETAR EMNCLUSIF | DEGENmmm 1 LÂNGĂ­­APIA

Next