Rampa, ianuarie 1927 (Anul 12, nr. 2756-2779)
1927-01-01 / nr. 2756
O carte utilă• Tratatul d-lui căpitan ing. Al. Demetrescu intitulat Arta și Technics Foto - Cinematografica a umplut un gol în inexistența noastră literară cinematografica. ştere Li. Evoluţia artelor de 100 de ani încoace se poate urmări cum simţirea creatoare a dat primele asalturi revoluţionare în artele plastice. Ca şi în romantism în impresionism în simbolism mişcările noi de azi au purces pe urma răzvrătiţilor plastici. Cubismul şi Futurismul au declanşat lupta şi azi desigur că ecoul nu e neînsemnat în orice ramură a expresiei artistice. Unul din motivele întârziere a acesteia e legat de greutatea cu care se inovează în sintaxa şi conţinutul noţiunilor. E prea mult „loc comun” în sfera fiecărui cuvânt şi trebuie o dibăcie, un meşteşug îndirăcit pentru a reuşi prin juxtapasare, sonorităţi, aliteraţii, contrasensuri onomatopee şi altele să faci să vireze să crească sau să renască valoarea câte unei noţiuni uitate. Toate acestea pentru a reînnoi emoţia artistică uzată pentru a biciui suptul şi gândirea adormită de clişee şi formule. La noi unul este scriitorul care a încercat Sa desvălue misterul cuvintelor şi al poeziei care a disecat imaginile ca un cubist care piesa va fi pusă în scenă de c!,l a compus dinamic. Un adevărat ff. Enescu, . ' î alhimiet al gândirei poetic© este Ion Vinea. Ion Vinea ne-a probat că toată literatura nouă nu mai poate fi decât lirism lirism lirism. Iată specificul, literelor moderne. Scorniri După miezul nopţii Stan Gurău te furişează prin gară in curtea gospodăriei sate. Stufişul i se încurcă in oase şi scapă plesnind. Stan Gurău merge fără altă găteală decât nodul, de cânepă de sub bărbia lui clămpănită, merge anevoie căci la fiecare pas turloaiele goale i se împlântă in omăt. Din când in când șovăie in mijlocul bătăturii ca un soc desfrunzit, in vânt. La peretele casii, Stan Gurău se apleacă, fără a scârţâi, la toate ferestrele şi priveşte prin perdele in lăun- trul luminat de opaiţ. Nevastă-sa tresare un somn lângă celallţi alungă cu mânci vedenii urâte. Atunci intre coastele lui Stan Gurău, sub coşul pieptului, o cioară trezită se sbate şi ţipă, şi aripile i se încurcă de coaste şi se fulguie. Şi el o găbuieşte ca într-o colivie şi o prinde cu degetele, şi ti răsuceşte gâtlejul să nu ţipe, să nu mai ţipe un zadar... Până nu-şi iea ochii dela opaiţ şi dela nevasta care tresare în somn. Apoi Stan Gurău se depărtează ca să stâmpere sbuciumul păsării şi i se gudură câinele casii până la spărtura din gard. Si se duce de-a lungul cătunului scâlciat de adună paiele din drum, şi printre oase şi le petrece cu ajutorul unui fir detună, culcuş cald să facă sburătoarei care se jeluie şi se isbeşte de zăbrele galbene până aproape de zori. J. VINEA Românii la Paris in Benan» FILM 9» CNEMA La femme nue f -Premiera de la 1 Ianuarie va fi o infestivitate asupra căruia nu putem atrage atenţiunea îndeajuns, ii- Cinema,tografia franceză va repute, ten succes poate fără de precedent şi aceasta datorită concepţiei superioare ide interpretare impusă de Leone© Perret, realizatorul filmului. Fastul montării a dat mult de lucru fregisonului şi fără de concursul artistelor francezi, nu s’ar fi putut realiza inadmirabilul „Salon” marele eveniment jornal al Parisului şi chiar al Franţei întregi. Şi apoi când vorbim de montare cum putem trece cu vederea pitoreasca mansardă a lui Bernier, plină diei flori multe, multe şi cu porumbi albi ca zăpada . E o realizare cume înseamnă o etapă în evoluţia cinematografiei mondial©. Cu un talent remarcabil autorul a rânduit în volum indispensabilul curs de mimodrama, operaţia şi regia filmului, magusaj, fotogenie etc., aşa că nimeni dintre acei cari vor să se dedea acestei arte nu se pot lipsi de lucrarea d-sale. In acest scop o recomandăm. Lipsa de spaţiu ne sileşte să suspendăm pentru azi publicarea răspunsului la ancheta noastră cinematografică. Deşi filmele franceze au cam pierdut terenul în Argentina unde au avut de luptat cu concurenţa americană, totuşi Michel Strogoff a obţinut un succes hotărât, fără de precedent. Entuziasmul a fost indescriptibil Nici un film din oricare ţară, nu a obţinut de la războiu încoace un succes atât de definitiv. Curtoazia franţuzească Societata franceză de filme Erica Prodisco, dintr’un spirit de legitimă curtoazie a decis de a schimba numele filmului său Pilleurs de trains” în acela de „Sur la voie d’acier,’’ întrucât o altă casă de editură, avea acelaș titlu la*ub film. liehe Strogoff Schimbări în lumea cinematografică la noi Frumosul cinematograf Selectmentral din Calea Victoriei a trecut sub o nouă conducere. Proprietarii cinematografului ,Bulevard-Palace, au preluat şi Selectul cu ferma hotărâre de al menţine la nivelul ridicat şi lareputaţia lui bine stabilită. In ce ne priveşte urăm noilor conducători succes şi spor la muncă. Ginematogrffful, propaganda naţională in Franţa In numeroase filme americane s’a văzut ridicându-se în slava cernim marina şi aviaţia Statelor Unite. Dar şi Franţa are o marină de războiu şi spectatorii de cinema, au fost tentaţi s’o uite. Pentru a evita acest neajuns, unul din cei mai simpatici regizori ai Franţei, Baroncelli s’a oferit să arate lumii întregi cuirasatele torpiloarele şi submarinele franceze şi mai ales spiritul de abnegaţie şi sacrificiu al marinarilor francezi. Dacă e vorba de Veîlle d’armes, de Nitcheve sau Le Feu, filmele de mare ale lui Baroncelli, în adevăr ele constitue adevărate elemente utile de propagandă, pentru ca să trebue felicitat i nformația și Robert deTarville a prezentat in cursul lunii Decembrie la „Salonul de Toamnă“ două causeries, spectacole de avantgardă cinematografică. • Germaine Dulac a vorbit despre „Vesph-it nouveau“ şi Robert, de Jarviile“ despre „l’usine de révue !“ * Julien Duvares va începe realizarea renumitei opere belgiene „Le Mariage de Mile Benllemans'’. * Andree Brabant a fost aleasă pentru a interpreta rolul Doamnei Berlemans. * M. Rosea a început turnarea interioarelor din „Calvaire". Distribuția cuprinde numele d-nelor Maria Capri, Eve Line, Lina de Beer, Gaby și il-șoara Gine Avrieși d-nii Râul Alenei), Robert Fairt, Jetin Adam și Roste*. j seeTM !Teatrul Naţional continuă acftttdlmente să reprezinte cu mare smcces „Glafica”, „Medicul în difi „Păiajenul”. în foayerele de repetiţie şi pelicenă se desfăşoară o vie activitate pentru pregătirea viitoarelor premiere cari se vor succeda in următoarea ordime. DAMA CU CAMELII Piesa lui Alexandru Dumas frul: „Dama cu Camelii” va fi reprezentată pentru prima oară la noi în costumele epocei şi într’o fnontare plină de fast. Rolul Margaretei Gauthier va fi jucat de d-nele Maria Pilottişi Agepsina Macry Eftimiu iar al lui Armand Duval de d-nii N.Băltăţeanu şi G. Vracca. Restul distribuţiei e următorul : Georges Duval, tatăl, d. R. Bulinsky; Gaston Rieux,d. A. Pop Marţian; Saint Gaudens, d. Gr. Mărculescu; Gustave, d. N. Georgescu; Contele de Giray, d. C. Stăncescu; Artur de Varviile, d Theo; Doctorul, d. G. Calboreanu; Olimpia, d-na Nataşa Alexandra;’ Nichetta, d-na Puia Ionestu; Nanina, d-na El. Parisianu lAnais, d-na Eug. Zaharia; Esther d-na Gaby Danielopol; Adela, ■d-na M. Rusescu-Negrea; Prudenţe, d-na S. Sonia! Un servitor, d. ÎB. Popescai, GEORGES DANDIN In framere se repetă comedia lui Moliere „Georges Dandin’1" pe care o va pune în scenă d. V. Bumbeşti. Distribuţia e următoarea Georges Dandin, d. I. Sârbul; Angelica, d-na A. Radovici; Clitandru, d. G. Vracea; D-na de Sotenville, d-na. Nataşa Alexandra; Claudine, d-na Toto Tonessen, d. de Sotenville, d. M. Mateescu; Lubin, d. L Finteșteanu; Colin, d. D. Grigoriu. HENRIC Al IV-lea In cursul lunei Februarie se va reprezintă pentru prima oară la noi una din cele mai interesante lucrări dramatice ale lui Luigi Pirandello „Henric al IV-lea”. Piesa va fi pusă în scenă de d. Soare Z. Soare. , D-ra Puia Ionescu Distribuţia precedentă a suferit importante modificări : Henric IV, d. Al. Demetriad; Marchiza Matilda Szena, d-na Ana Luca; Frieda, fiica ei, d-nal Theo, Demoldo, d. A. Pop Marţian;’ Ordulfo, d. G. Baldovin; Bertoldo, d. L Finteşteanu ; Geovanni, d. D. Grigoriu; I-ul valet, d. Marius; Al doilea valet, d. G. Soare GREŞALA LUI DUMNEZEU In fragere se mai repetă piesa originală a lui Caton Theodorian: „Greşeala lui Dumnezeu” care va f reprezentată pentru prima oară la 29 ianuarie cu prilejul sărbătorirei d-lui Paul Gusty. Rolurile principale vor fi, jucate de d-rele Sorana Topa, Puia Ionescu, Lulu Cruceanu şi d-nii N. Soreanu, Băltăţeanu, Calboreanu, Finteşteanu Viitoarele«aile Teatrului National "Dama cu Camelii". - „Henric al IV-lea" „Georges Candin". - „Greşeala lui Dumnezeu" Premiera a fost fixată pentru fAura Buzescu;1 Marchizul Carlo Miercuri 19 Ianuarie, jude Ivori, d. G. Vracca; Baronul Tito Belcredi, d. Gr. Mărculescu; Doctorul Dionisio Genoni, d. R. Balfinsky; Landolfo d. I. Theo; D. N. Soreaua O. Ar. Demetriad sby D. R. Balfinsky Recital de Piano Frederica Rosen Miercuri 22 Decembrie la orele 9 seara, a avut loc. In sala „Ciympedia“ un recital de piano dat de d-na Frederica Rosen din Bucureşti. In faţa unei săli pline până la ultimul loc, concertista şi-a început programul cu „Concert Italian“ (Bach) în care am avut din noul prilejul *sâ admirăm minunata technică, temperamentul cald, eleganţa discretă ce caracterizează pe aceastâ mare artistă. . In „Valso impromptu“ (Listz) a strălucit prin frumuseţea interpretărei gingaşe şi a coloritului cald şi nuanţat,, „Deux Etudes'‘ (Chopin), Capricio de Arenski, Noselette (Schuman) au fost cântate cu o artă şi un avânt de o fericită inspiraţie. „Deux Arabesque“ (Debussy), „Boite à. Musique“ (Sauer) a entuzismat publicul, rechemând-o să le biseze. In repertoriul Beethoven-man însă artista excelează un deosebi. Cu o fineţe şi un simţ muzical remarcabil, cu bogate resurse şi o pregătire serioasă, d-na Frederica Rosen, atacă cu îndrăsneală şi virtuozitate pianul pe care l stăpâneşte până la perfecţie. In program, au mai figurat şase cântece poloneze de „Chopin-Liszt“ executate cu aceiaşi chestrie şi virtuozitate, care ne dovedeşte cu prisosinţă, talentull excepţional şi bogatele-i resurse artistice. In general, un concert foarte frumos şi reuşit, care a procurat câteva ore fericite auditoriului recunoscător, SALA In numeroasa asistenţa, printre foarte mulţi străini francezi am putut remarca pe d. ministru Diamandi, d. Titulescu, Stan Golestan — de la Figaro — d. şi d-na Gleo Pan, Cernăţianu, d-na şi d. Aurelius Boeşteanu. D-rele: Lola Rosner, Mitică îs Nicolau, Florica Capsali, Florica Popovici, Didona Dinescu, Ella Grümberg. D-nii: Lungeanu, Bally, Nae Constantinescu (sculptor), Constantinii Valianu, Bogdan Varvara, etc., etc. Aida Vermond Paris, Decembrie. „Fidelio“ la Opera din Cuj Pentru festivităţile comemorative ale centenarului lui Beethoven „Opera Româna’’ din Cluj pregăteşte reprezentarea operii „Fidelio’ ringuri lucrare dramatică a Titanului. Direcţiunea Operii Române din Capitală nu a deerită în prezent nimic asupra comemorării centenarului „Beethoven”. l . Awsgssmssisgim&zssi 0 carte rară: H Porcelanul" „l'u eveniment în publicistica noastră” numește d. prof. Tzigara Samur, ca volumul d-lui Jean Baras „Porcelanul” In prelata prin care îl prezintă cetitorilor. Intr’adevăr, pentru prima, dată la noi, un profund cunoscător al porcelanului, un iubitor Pasionat al plasticei delicate şi preţioase reuneşte latr’un volum întreaga experienţă culeasă din îndelungatele cercetări, ilustrând îna acelaş timp expunerea succintă a interesantului istoric, cu reproducerile pieselor celor mai caracteristice. Astfel, în volumul său, d. Jean Baras uneşte în cea mai desăvârşita armonie, coiffipetinţa subtilă a cunoscătorului, şi pasiunea sinceră a colecţionarului. Răsfoind volumul, aveam impresia unor plimbări prin sălile unui muzeu bogat, în care râvna mai multor generaţii de colecţionari a concentrat piesele cele mai. Preţioase ale plasticei porcelanului-Şi să recunoaştem că excelentele condiţii tehnice în care tipografia „Culturii Naţionale” a executat, volumul contribuesc la impresia desăvârşită pe care a făcut-o volumul, la apariţia sa în vitrinele librăriilor. Iubitorii de frumos ,au primit un dar preţios cu volumul d-lui Baras. Iar dornicii să se informeze cu precizie, au aflat, prin d-sa, amănunta şi date documentare, graţie cărora pot învăţa să cunoască şii să preţuiască arta fină a porcelanurilor, de Jean Baras Cele mai moderne genuri la Fotografi LA BOITE DE POUDRE SEFARD ? Ar % fbvnă efaganl&M pm&. Ueă,Arimnmdm sidfe demdaPnumÎăM PudafF Meme,. immwe. (puckâ/m^ Ejed] uőhckfedepaBcl£.~L PARFUMEURP ARIS T. D. Crețulescu Sr. ALEX. NEGRESCU Str. Carol, 31. Telefon 48/53 oferă cu prețurile cele mai reduse: Rom, coniac, liqueruri superioare; ŞAMPANIE, toate mărcile; Cozonaci, Torturi, bomboane, Dulceţuri -CEL MAI FRUMOS CADOU,CEA MAI PLĂCUTĂ SURPRIZA UN GRAMOFON ! CALEA VICTORIEI NoA-4-Cadoul cel mai frumos şi util este CREIONUL MECANIC EVERS HARP şi tocul rezervoar Wahl-Pen Original americane Modele diferite în aur, argint, placaj fi ebonită Librăria SOCEC & Co., S. A. Calea Victoriei No. 13 . 1. Tr. VIZITAŢI MAGAZINUL MONOPOL“ STRADA ŞELARI No. 26 BUCUREŞTI Asortat cu ultimele noutăţi cu greumlfturi pentru rochii şi pălării, agrafe, coliere, piepteni fantasie RAION SPECIM DE JUCĂRII Toate cu preţuri excepţional de reduse iLa Wilhelm Tell Pânzărie Elveţiană F. BL UMER Strada Bărăţiei 2, Bucureşti In vederea aproprierei Sf. sărbători vinde cu preţuri de reclama proprii, pentru cadouri Lei 25.— jurubila de lână neagră veritabilă, ,,MARS° bună pentru ciorapi şi şaluri. Lei 36.— metrul, renforce natural bun pentru orice lingerie. Lei 40.— basmale mari. Lei 300.— garnitura de lingerie de damă compusă din 3 bucăţi. * Picheturi pluşate albe şi colorate cu preţuri scăzute. Flanele Dr. Jaeger originale. Cuverturi de lână şi păr , cămilă, mari şi pentru copii. Mare asortiment de orice fel de prosoape de la lei 40 în sus bucata precum şi multe alte articole cu creţuri moderate şi absolut fixe. STRADA BELVEDERE No. 3 şi tRS4i«div«la sax-nala Diathermie Electroterapie, Cisto şi Uretroscopie Reclama este sufletul comerţului 8 aim săi Prefi smnil si racNil I iute 1 1 PROPRIETAR EMNCLUSIF | DEGENmmm 1 LÂNGĂAPIA