Rampa, iunie 1927 (Anul 12, nr. 2878-2895)

1927-06-11 / nr. 2887

A/\ •HH*­ FOILETONUL ZIARULUI „RAMPA" HONORÉ DE BALZAC CURTIZANE.. (Splendorile şi mizeriile vieţii curtizanelor) 98) PARTEA II.a . — Surit modista, d-m­ă ducesă;­ în asemenea cazuri e bine să te bizueşti pe persoane a căror discreţie este absolută. N’-am trădat pe nimeni, şi numai D-zeu ştie câte­­doamne din lumea mare mi-au încredințat diamantele lor pentru o lună, cerându-mi bijuterii false dar la fel ,cu ale lor. •— Mai ai un nume? întrebă ducesa surâzând de o amintire. ■— Da, d-nă ducesă, sunt d-na de Saint-Estheve în anumite ocazii, dar mă numesc în negoţ d-na Nour­­,­risson.­­ — Bine, bine... răspunse repede ducesa schimbând­­tonul — Pot, urmă Asia, să aduc mari servicii, căci știu secretele bărbaților, ca și pe ale femeilor. Am făcut multe afaceri cu d. de Marsay, pe care d-na ducesă... — Destul-i­­ destul !... strigă dupsea , ce e c­u Lu­cien ? Dacă ia­­ţie­ să-l scape, ar trebiu să aibe curajul de a nu pierde vreme cu găteala; de alt­fel, d-na ducesa nu ar putea să fie mai frumoasă de­cât este în acest moment. Sunteţi o zână, pe cinstea mea de femee bătrână. Trebue să va suiţi în trăsura mea şi să mergem la d-na de Sérizy, dacă voiţi să evi­tăm­ nenorociri mai mari chiar decât ar fi moartea pui­șorului... — Hai, zise ducesa, după o clipă de ezitare. A­­mândouă, vom putea s­ă-i facem curaj Leontinei... Cu toată activitatea în adevăr infernală a acestei Dorine a ocnei, ceasul arăta două ore, când intră cu ducesa de Manfrigneuse la d-na de Sérizy, care lo­cuia în Chaussee-d’Antin. Dar aci, grafie ducesei, nu pierdură nici o clipă. Amândouă fură îndată introduse la contesa, pe care o găsiră culcată pe un divan, înconjurată de flori scumpe. — Ei bine, zise Asia privind în jurul ei, nu ne poate auzi nimeni. • t V- :$t’ — Ah, scumpa mea, mor! Spune-mi, Diane, ce ai făcut ?... strigă contesa, care sări strângând pe du­cesa de brațe și izbucnind în lacrimi. — Haide, Leontine, sunt ocaziuni când femeile ca noi­ nu trebue să plângă, ci să lucreze, zise ducesa forțând pe contesă să se așeze din nou cu ea pe ca­napea. Asta studia pe această contesă cu privirea specifică pe care bătrânele viclene o înfig în sufletul unei fe­mei, scormonindu-1 ca un bisturiu într’o plagă. Tovarășa lui Jacques Colba recunoscu atunci ur­mele celui mai*rav sentiment ce se poate întâlni la o femee din lumea bună: o durere adevărată!... durerea care sapă brazde ce nu se mai şterg, în inimă şi pe faţă. In ţinută, nici cea mai mică cochetărie . Contesa număra pe atunci 45 de primăveri, şi prin capotul său de musti in imprimat, i se vedea corpul fără corset. Ochii încercuiţi de cearcăne negre, obrajii gălbejiți arătau că femeea aceasta plânsese mult. Capotul nu ava cordon. ^ % . . j Dantelele cămăşii erau ofilite, ^ J Părul, strâns suib o bonetă de dantele,_ nu cunos­cuse în ultimele 24 de ore îngrijirile pieptenului i;] se vedea un smoc și câţiva cârlionți firavi, căci Leon­tina uitase să-și pună buclele false. — Iubiți pentru prima oară în viața dv... îi zise Anna solemnă. Leontine zări atunci pe Asia și făcu un gest de de spaimă.­­ B — Cine e, dragă Diane ! întrebă ea pe ducesa de Manfrigneuse. 1 vi * ; '■ etéi — Pe cine vrei să-fi aduc, dacă nu o femee devo­tată lui Lucien și care e gata să ne servească ! Asta ghicise adevărul. D-na de Sérizy, care trecea drept una dintre cele mai ușuratece femei din elită, avusese cu marchizul d’Aiglemont, o legătură de zece ani. După plecarea marchizului în colonii, devenise ne­bună după Lucien şi-l despărţise de ducesa de Mon­frigneuse, n­eşti­ind, că întregul Paris știe de altfel, amorul lui Lucien pentru Esther. D-na de Sérizy era o blondă de stratură mijlocie, care nu părea decât de 30 de ani, firavă fără să fie slabă, albă, cu părul încărunţit; picioarele, mâinile, trupul de o fineţe aristocratică, spirituală ca o Ron­­querolles; şi, în consecinţă, răutăcioasă faţă de femei, pe cât era de bună cu bărbaţii. Fusese întotdeauna ferită, prin marea sa avere, prin înalta situaţie a soţului său, prin situaţia fratelui său, marchizul de Ronquerolles, de desfrâul în care ar fi căzut o altă femee ca ea. * Avea un mare merit; era reală în depravarea ei şi îşi mărturisea cultul ce avea pentru moravurile Re­genţei. I . 1 i­­ril Dar, la 42 de ani această femee, pentru care bărba­ţii fuseseră până atunci jucării plăcute, — văzând pe Lucien fu cuprinsă de o dragoste asemănătoare cu a lui Nucingen pentru Esther. Iubise atunci, după cum îi spusese Asia, pentru pri­ma oară în viaţa sa. Aceste transpuneri de tinereţe sunt mult mai deşi decât s’ar crede la parisiene, la doamnele din înalţi societate, şi cauzează căderile inexplicbile ale unor fe­mei cinstite, în momentul în care ating vârsta de 40 de ani. Ducesa de Monfrigneuse era singură confidentă a acestei pasiuni teribile şi complecte, ale cărei fericiri, de la senzaţiile copilăreşti ale primei iubiri până la Ur­riaşele nebunii ale voluptăţii, făcea pe Leontine net bună şi nesăţioasă. . . Adevărata iubire, după cum­ se ştie nu iartă. Descoperind existenţa Estherei, urmă o ruptură dintre cele în care mânia femeei poate să ajungă până la crimă. Apoi, perioada laşităţilor, în voia cărora se­ lasă iubirea sinceră cu atâta plăcere, sosise. De aceea, de o lună, contesa și-ar fi dat zece ani din viață ca să poată vedea timp de 8 zile pe Lucier. In cele din urmă, ajunsese să accepte rivat­­itatea Estherei, în clipa când, în acest paroxism de dragoste, izbucni, ca sunetul unei trompete a judecă­­tii din urmă, vestea arestării iubitului ei. Contesa era cât pe aci să moară, iar bărbatul său făcu singur de veghe la căpătâiul ei, căci se temea dtf mărturisirile din timpul delirului. Şi, de 24 de ore, ea trăia cu un pumnal înfipt în inimă, spunând, în friguri, soţului său : . ■ : i -i — Scapa-1 pe Lucien şi nu voi mai trai decât pen* tru tine ! ! ~ Dacă vreţi să-l scăpaţi nu trebue să pierdeţi nici o clipă, — zise Asia scuturând de braţ pe coatee^ E nevinovat, jur pe mama mea J r i f t- yi i * Vilegiatură Viitoarele premiere „Delictul din noaptea nuntei“ la Parcul Oteteleşeanu — —— ,Wi ' Fără ca succesul comediei .„Agenţia de căsătorii” să se fi epuizat," compa­­nia de comedii I. P. Cigalia de la par­cul Oteteleşeanu anunţă pentru mâine seară Sâmbătă o nouă premieră. D. G. Carussy E vorba de comedia d.lor Arnold şi Bach, autorii comediilor , ,Extempora­lul“ şi „Musca spaniolă"' Intitulata „Die vertagte Nacht“. Reprezentată în trecuta stagiune pe una din cele mai importante scene berlineze, piesa a ajuns la 300 de reprezentaţii în şir. E o farsă extrem de amuzantă şi plină de peripeţii pe care compania de la Parcul Oteteleşianu o va juca în flocalizarea delor A. Nora şi I. P. Ci­­galia, intitulată „Delictul din noaptea nunţii’’. INTERPRETAREA D. I. P. Cigalia va juca rolul unui mare angrosist de cereale, nutreţ şi borhot, iar d-na Veve Cigalia pe al so­tiei sale. D-na Tilly Agemolu va apare in ro­­lul unei artiste de variete, iar d.rele Stella Bory si Nely Constantinescu pe fiicele agrosistului. Alte roluri importante vor fi jucate de d-nii G. Carussy, G. Florescu, G. Teodorescu, V. Roseanu’si d.nele Ele­­na Pauly, Eug. ștefănescu, Tantzi Săndulescu, etc.­­ Piesa a fost pusă în scenă de d. I. P. Cigalia. Montarea e făcută în "ca­­drul unor decoruri noul Casa de sănătate (URMAUE DIN PAGINA l-a) Tot timpul genialul romancier era clar şi-şi dădea seama că e în interesul reputaţiei lui să-şi scutească vizitatorii de scene penibile­ Doctorul Franklin Grout a­­testă că în timpul crizei Maupas sânt începea să alerge după vreun obiect imaginar şi invi­zibil. Şi se plângea că nu-şi poate prinde ideile-Intr’un foileton precedent am publicat interesanta scrisoare a marelui J. K­ Huymsans, privi­toare la nebunia oamenilor de geniu- Se lămurea acolo mai mult decăt s’ar putea spune prin exemple-E destul să anunţăm astăzi că vom putea avea curând una din­tre cele mai curioase cărţi în care vom întâlni, în decorul caselor de sănătate pe cei mai mari binefăcători ai omenirii. Gustul exagerat şi indiscreţia secolului nostru vor­ putea satisface citind pe capitole: Ne­bunia lui Maupassant, nebunia lui Baudelaire, nebunia lui Ver­laine și a încă o sută de nume mari. Din fericire sau din neferi­cire, geniul românesc nu’a dat până astăzi decât un singur exemplar casei de sănătate: pe “fi M CALD... CALD... CALD... Un soare dogoritor îşi înfige lira cruţare săgeţile lui de foc, în îndrăz, fieţii cari cuteză să-l stea în cale.­­ Căldura e insuportabilă. " Parcul şi grădina „Peste Vale“, sunt în ..exerciţiul funcţiunii". Persoanele, cărora situaţia le per­­n­ite, se odihnesc de dimineaţa, până seara aici, răcorindu-se cu aerul ozo­­rificat al pădurilor. Mii de oameni, se răsfaţă goi pe plute, sfidând razele soarelui, cari se Arată neputincioase In fata imensului şarpe, Bistriţa, ce va înghiţi până la 8 către seara," toată căldura ce soa­­irele a reuşit să ne-o infiltreze. Şi roşu de mânie, soarele înaintea­­ză din ce în ce spre Ceahlău, răs­­frângându-şi ciuda, în apa ce o conti­­nuă să curgă nepăsătoare. De după imensul masiv, câteva ra­ţe se profilează ca un ultim salut şi soarele ne părăseşte... Grădina „Peste Vale“ geme de lu­­me multicoloră. Se joacă popiei, se pnănâncă şi se bea. O muzică proastă ,,delectează" publicul, dar... e plăcut. Printre brazi şi in pădure, familii mănâncă şi beau în sunetele viorii lui Călin sau a pathefonului de la „Refor­matorul". Cheful e la toartă. Se râde, se cân­tă, voe bună peste tot, de par’că nici n’ar păsa lumii de scăderea leului, iminenta schimbare de guvern. Ince­­tarea din viată a unui alt ziar local sau mai știu eu ce... Pe un platou retras de lume, o fru­moasă pietreancă, ţese visuri de iu­bire cu un simpatic străin care.i pro­plite să o lanseze... în cinema. Un domn gras, urcă anevoe spriji­­nind cu greutate o prea drăguţă ele­­vă de conservator“ care ajută însoţi­­torului ei la transportul celor ..d’ale mâncării“. Un amator fotograf detaşat dintr’un grup „prinde tabloul" şi dă ocazia unui mic şi interesant scandal. Nişte liceeni flirtează cu o guver­nantă. Câţiva tineri pe ale căror tunici se mai observă urmele ,,numărului de ordine", cu capetele subliniate de gu­lere „take" se agită pe chestia baca­­laureatului. Doi „don juani“ admiră la Bistriţa fermele d­rei N. Un grup mixt charlestonează voios într’un boschet, în timp ce un bolnav de piept „ia aer" şi un altul îşi face mai la o parte ,bala de soare“. • •*•­»«»* Noaptea îşi întinde vălul ei negru peste această veselie. Ultimii îmbăiaţi se îmbracă repede. Mesele se depopu­lează, cheflii pleacă deasemeni. • S • * • ,1 I S * E noaptea târziu. Sub privirea pali­ .­dă a lunii, câteva perechi, însufleţesc ■ grădina luminată doar de câţiva licu­rici. )! I I I Bistriţa geme neîncetat. Călin lău­tarul, nu doarme nici el şi găseşte momentul să cânte tărăgănat şî duios unei simpatice fetiţe ce va să plece: „Rămâi, o nu pleca..." Se aşează apoi, cu’ tristeţe pe iar­­bă, cuprins de nostalgia tinereţii lui de mult trecute şi adoarme obosit... Perechi, perechi părăsec grădina. E întuneric adânc. Un ultim duet: — Eu cred s’o laşi pentru la toam­nă. — Vai ce vorbeşti dragă?.. Şi eu care speram încă pentru săptămâna asta. Te rog, frumosule! Arta mea nu mai poate zace în mine. O să is­­bucnească odată şi,, cine ştie ce criză o să mai am... Ştii,, tu m’ai., — Ei bine." atunci,, vino mâine la mine şi-ţi dau micuţi­, cartea mea de vizită cu care vei putea Intra la ori­ce studio din străinătate.. — „Asta să î-o spui lu’mutu“... cân­tă Călin trezit din somn de un vis ciudat şi ,,Peste Vale" se face 11. nişte. .':|f!!il.l Tin''’ ' " WALTER Lei 300 cele mai elegante pălării de dame din fetru strein la Fabrica WADELINAW Str. CAROL. 33 (vechi 49") lângă cofetăria Creţulescu, în curtea Biserîceî Teatrul PARCUL OTETENCEANU Compania „Cigalița* Stagiunea de Vară 1927 AGENTIA DE CASATORII __________Comedie bufă în 3 acte de Stark şi Eysler Creţul locurilor: Loje în Fată 500 lei Loje Rangul I 500 lei. Re­zervate 120 lei. Stal ÎI 80 lei, Stal II 60 lei inclusiv taxele. TEATRUL CĂRĂBUŞ Compania de reviste C. TAN­A­SE Azi şi in fiecare seară ii Revistă în 2 acte si 10 tablouri de N. Kiriţescu cu Natalita Pavelescu, Zuchy Ere­mia, Ecaterina Vasiliu,Violeta Io­nescu, Ligda, Lizica Petrescu, Jeana Doljan şi Titu Protopopescu P. Codruţ, Dan, M. Milian, I. Lo­rent, Jean Angelescu, Giovani, Io­nescu şi Tănase .Montare extraordinară. Mare balet în frunte cu Rozzi-Rozzi şi Ernest Rls­caux şi Marcelle Maury de la opera mare din Paris Montare complectă de la Paris Biletele la casa teatrului NUMAI 15 zile lu Preturi de RECLAMA MĂTĂSURI ULTIMELE Exclusivități PARISIENE IMPRIMEURI la 18«n Ilii®3li inFuft N­uIamaÎ in FANTESIURIiii. „regine Calea Vittoriei 50 --------— XX-----------­ ­ * 7C AP­A ■m _____________________ in­itifirifi Un mare nume nou pentru cititorii noştri şi totuşi atât de cunoscut în mişcarea femenistă­ din România. Un nume de care se leagă toate în­­ceputurile, toate creaţiile de societăţi şi căminuri, un chip care nu lipseşte din nici u­n comitet ce’nscrie pe stea­gul său muncă. O figură blândă care împarte pretutindeni vorba sa înţe­leaptă cuvântul blajin şi sfatul pre­­ţios, iată într’un cuvânt pe harnica co­laboratoare ce aduce clipă cu clipă a­­jutorul său de muncă neprecupeţită şi valoroasă celor din jurul său. In mijlocul unui grup de lucrătoare din noua asociaţie a femeilor A. C. F. R., zăresc pe d-na Silvici dând cu vo­­io­şte răspunsuri în toate părţile. Mă ’ndrept spre d-sa rugând’o să a­­corde ,,Rampei’’ o convorbire. PRIMELE ÎNCERCĂRI Pe vremea când la noi, începuseră abia primele dibuiri într­u ajutorarea femeii, mă stăpânea marea dorinţă de a înfiinţa o asociaţie care ar fi avut de scop îndrumarea şi ocrotirea prie­tenelor noastre femei. Mi-am dat însă seamă că­ nu pot înterprinde nimic căci fără o pregătire serioasă pe te­renul acesta, rişti să dai greş. Şi m’am hotărât să plec în străinătate să ’nvăţ şi să văd de aproape cum se organizează şi conduce o asociaţie. In Rozana (Elveţia) unde am stat timp de trei ani„ am urmat şcoala de studii sociale” partea higienică şi îngrijiri medicale. Când m’am întors în ţară, Bucura Dumbravă care-mi era prietenă, m‘a îndemnat să intru la policlinica Regi­­na Elisabeta unde am luat asupra mea secţia de îngrijiri medicale. Vărul meu, Dumitru Neniţescu pe atunci ministru de industrie făcând legea ,,asigurărilor muncitoreşti” m­a rugat să iau asupra mea şi să orga­nizeze­ „policlinica casele medicale muncitoare”, partea medicală şi socia­lă. Am condus’o şapte ani dearândul. CUM A LUAT FIINŢA A. C. F. R. Imediat după războiu M. S. Regina, plecând la Paris, şi împreună cu câ­teva doamne refugiate acolo printre cari era şi d-na Maria N. Filipescu preşedinta noastră, au fost atrase de o grupare temeinică cu numele de I. W. C. A. (fete) condusă de un comitet de doamne americane Cari cheltuiau sume fabuloase pentru a veni în a­­jutorul lucrătoarelor și văduvelor de războiu, a bătrânelor și copiilor M. S. Regina împreună cu d-nele din comitet au cerut ajutorul câtorva doamne din asociaţia I. W. C. A, în­­vitându-i în România pentru a da­ ini­ţiativa unor căminuri în genul celor înfiinţate la Paris ca şi aiurea. Cum scopul' acelei' societăţi ameri­cane este tocmai propaganda, ’ei au primit cu entuziasm şi în 1922 S’a în­fiinţat la noi primul cămin sub nu­mele I. W. C. A. . ■ ! Timp de 3 ani, membrele şi colegele americane ne-am­ dat sprijinul lor ad­mirabil apoi după ce-au văzu­t că ne putem conduce singure, ne-au părăsit înd­reptându-se în alte locuri ca să în­ceapă munca de la început. ÎNDRUMARE şi OCROTIRE MORALA In calitate de secretară generală a asociaţiei­ noastre care şi-a­ schimbat numele de I W. C. A, cum îl purta, în acela de A. C. F. R. asociaţie cre­ştină a­­femeilor române, mă ocup foarte mult cu îndrumare­a şi ocroti­rea morală a femeilor. Căutăm să fa­cem o apropiere prietenească, între lu­crătoarele, studentele şi funcţionarele ■noastre In aşa fel încât să dispară sfii­ciunea din firea lor şi în locul ei să­­şi facă loc încrederea şi prietenia. Şi căutăm să se poată dezvolta cât mai mult, intelectualiceşte, moralice­şte şi sufleteşte ca să poată într’o zi să ne ia locul şi frânele acestei or­ganizaţii ce vor avea obligaţia să o con­ducă mai departe. Căutăm să le dăm îndrumări să­nătoase căci numai prin sănătatea ab­­solută a unui trup şi minte, putem a­­junge să lucrăm şi să înfăptuim o o­­peră socială. Azi, femeea în societate a devenit un factor important şi indispensabil, cu atât mai mare este deci răspunderea pe care ne-o luăm de a crea fiinţe drepte, cinstite desbărate de menta­lităţi strâmte, de concepţii învechite şi barbare. Fata se intră în asociaţia noastră învaţă să devină liberă pe acţiunile ei, pe gândirea şi purtarea ei. Ea fa­ce ucenicie la noi, apoi încrezătoare în forţele ce le-a căpătat ea merge şi împrăştie mai departe în cele mai as­cunse unghere crezul nostru ideile noastre, dorinţele şi nădejdiile noa­stre. O pleiadă de tinere fete, s’au pornit pe o serie de conferinţe ţinute în ca­­sele lor în biurouri sau ateliere, cole­­glor lor de muncă. Nădejdiile ne sunt mari căci tinere­ţea este deşteaptă, înţelegătoare şi cu­­minte. Căminurile noastre se vor înmulţi în raport cu cerinţele ce se vor ivi, pâ­nă atunci însă, muncă febrilă fără de care nu se poate realiza un progres real şi sănătos. Profesorul Bogdan din Capi­­tala Moldovei păstrează în me­­­­lancolia sepulcrală a aduceri-­­ lor-aminte, într-o rigidă neschim­bare, camera pe care generalul Berthelot a ocupat-o în vremea când sângele gal se vărsa pen­tru libertatea civilizaţiei din ză­logul duşman. Acoperişul ei sfinţit de ra­zele soarelui cari apuneau în Franţa, pentru a se reîntoarce în răsăritul izbândei de a doua zi, acoperă pios acelaş biurou, la care marele soldat inseila dia­grama destoiniciei sublimului său geniu şi acelaş­... plan care remonta avântul ilustrului tri­mis, în clipele intimei lui recu­­legeri. ’­­ Părerii dar păstrează şi ei la răndul lor, ca într’o evangelică inscripţie, superba dedublare a fiinţei strălucitului oştean din­tre strateg şi cântăreţ-O schijă care a cutremurat din temelii ascunzătoarea, a tri­mis îndată pe eroul — artist deasupra hărţei de pe masa sa de lucru, și o stea care a răsărit pe cer, curând după zadarnica fră­mântare a focosului duşman, a împins spre zâmbetul claviatu­­rei pe artistul-erou! O gavottă anunţa preludiul a­­tacului şi un atac nou pierea în­frânt în melodia gavottei. Un sti­let urmărea izbânda de pe hartă, şi o clapă îi preamărea frumu­seţea. Muzica era antidotul la­şităţii vrăşmaşe, precum glonţul era hypnoticul melodiei pe care generalul îl oferea cu marţiali­­tatea învingătorului. Urgia de afară se asfexia în arterele claviaturei, în vreme ce pedalele zdrobite de bocancii dic­tatorului, Intimidau măcelul de dincolo de pragul viteazului stra­teg. Stiletul şovăia o vreme în In ziua de 14 Iunie are loc la mi­nisterul artelor al doilea examen al profesorilor de dans. La sfârşitul acestei luni teatrul ca­­răbuş va da câteva reprezentaţii ex­traordinare­ cu concursul comicului Dranem şi al soţiei sale d-na Suzette O. Neil. Dr. I. IUHALOVIGI Specialist Genitourinare.Syphilis Diatermie. Raze Ultraviolete Consul 7—9 dim. 2—8 p. m. Doamne 4—5 sală de aşteptare specială Pasagiul Imobiliara. Scara E, etaj I Luni şi Marţi au loc la teatrul Liric cele două reprezentaţii ale Operei din Cluj cu ,,Fidelio" de Beethoven. A doua premieră a teatrului Nostru din calea Griviţei va fi comedia „Mi­­tică Ghinion” localizate de d. Paul Gusty. In primele roluri d-nele Toto Io­­nescu, Nora Piacentini, Natalia Ştefă­nescu, Nelly Caracioni' şi d.nii Ion Morţu­n, C. Toneanu, V. Brezeanu, Al. Ghiberlcon etc. Teatrul NOSTUÎI In Gradina MASCOOT Calea Griviţei Mâine seara Sâmbătă are loc la Par­cul Oteteleşeanu premiera comediei : „Delictul din noaptea nunţii” trei acte de Arnold şi Bach. La Teatirul Parcul Otetelişeanu Compania „Cigallia” Sâmbătă 11 Iunie se va reprezenta celebra piesă DELICTUL din NOAPTEA NUNŢII _ Comedie bufă în 3 acte, localizare de Nora şi Cigalia, după Arnold şi Bach Biletele la Feder hotarele pământului de pe biurou şi un suspin al planului îi arăta îndrumarea !ă­ghiuleaua bu­buia departe! O profuziune spontană de zumzete venite din scăpărarea sidefului, îi rostogolea puterea în neant. Spre asfinţit se înălţa atunci ledunca împurpurată a înfrângerei şi ochii comandan­tului lăcrămau seduşi, spre bi­cornul Împăratului, de deasupra călimărilor. Umerii încărcati de glorie se înălţau apoi deasupra mesei, o lacrimă pica pe hartă în punc­tul unde se oprise victoria, şi e­­poleţii izbăvitorului, treceau la plan- Cântarea se înălţa la cer, ducând lui Dumnezeu ofranda preamărirei desrobitorului- Un­deva, departe se mai răţoia a lene, o bombă întârziată. Clavi­rul nu o auzea. Din pântecul lui, se înălţa stindardul melodios al nepăsărei. Proectilele se sfărâ­mau de vârful lui semeţ şi pă­mântul se­­cutremura în teme­liile bombardate. Un obuz îşi re­vărsa mânia în vid, şi cântecele înamoratului de glorie treceau dincolo de puterile lui. Intr’altă parte, se spărgea un altul, şi pianul îi astupa îndată gura! Şi în vreme ce la uşa vizuinei împuternicitului Franţei batea răspunderea ocrotirei lumii, ca un revers al victoriei generalul Berthelot cânta la pian! La teatrul Naţional repetiţiile pen­­tru viitoarea stagiune vor începe la 1 August. „ Suntem informaţi că vis a vis de Prefectura Poli­ţiei, Calea Victoriei 14, se desfac mărfuri de manu­factură şi galanterie de la faliment. Implinindu-se nouă ani de la moar­tea lui Ion C. Bacalbaşa, prietenii şi cunoscuţii sunt înştiinţaţi şi rugaţi să ia parte la parastasul ce se va oficia pentru pomenirea şi odihna sufletu­lui lui, la biserica Dichiu (Făgădău) în ziuă de Sâmbătă 11 Iunie, ora 10 luna, dimineaţa. Compania dramatică de la teatrul Regina Maria va începe la 15 August repetiţiile pentru viitoarea stagiune. A­ DSANEM .­­ •­­ D. Al. Giugariu a fost angajat­­pentru viitoarea stagiune la teatrul Mic. Duminică 12 Iunie cor, ora 10 dim­i­­neaţa va avea loc In sala atelierelor C. F. R. Griviţa, festivalul gimnaziului­ de băeţi şi fete ,,Aurel Vlaicu” de sub direcţiunea d-lui Bartolomeu Popes-­­cu. Se vor executa coruri mixte sub conducerea a­­lor profesori Buiuc şi Rădulescu. , . „Dansul verii". „Moartea lebedii şi „Habanera“ din "Carmen vor fi com­" duse de d­na Maria Mazarin. Se va­ reprezenta apoi ..Domnişorul Pufi" co medie bufă în 3 * acte de d. Nicolae­ Mazarin care va fi jucată de elevii şi elevele gimnaziului sub conducerea­ autorului. Serbarea se dă în folosul coloniei şcolare. rij La Cărăbuş au început repetiţiile re­visteî d lor Mircea Rădulescu şi Al* fred Moşoiu care­­va fi a doua premier’­ră a stagiune!. I A apărut : ^ Cuvinte potrivite'* stihuri de T. ArgîtezI Comenzile pentru acest volum se vor adresa Fundaţiei Princi­pele Carol, Latină 10 VIAŢA LITERARA No. 54 din acea­­stă săptămână­­aduce următorul su­­mar: Camil Petrescu. Domnul care şi a pierdut creerul ; *G. Bacovia, Epi­taf ; Zaharia Stancu, Rugă , Pompilii, Constantinescu, Cezar Petrescu , Intu­­necare ; Al. Rădăutd, Cărţile_ etc. etc* * ^nr;I­V : DACA N'avefi serviciu Căutati oameni de serviciu Aveti bani de dat cu hipotecă Căutaţi bani cu împrumut Aveţi un apartament sau Casă de închiriat­­.­ Căutați cu chirie casă, apartament ca t­ere mobilate, etc.­­Aveţi nevoie de un asociat Daţi astăzi UN ANUNCIU LA I MICA PUBLICITATE A ZIARULUI ,­ o IMINE­AT­A Mâine Anunciul Vw. va fi citit de câteva sute de mii de oameni şi peste două zile găsiţi la administraţia statului . ..Dimineaţa" sau la adresa dată, răs*„ punsul dorit. * : I — ■ — i Un succes imens obţine în fiecare seară la Cărăbuş revista ..Zodia pom cuiul” de d. N. Kiriţescu, !■ Montarea întrece tot ce sh* văzut până acum pe scenele , DRANEM Academia Română, întrunită în ge* siune generală, va ţine şedinţă public, că solemnă azi Vineri, 10 Iunie ett-f rent la ora 3 d. a,, pentru decernare«1 premiilor acordate de Academie In ni­cest an, ! Domnii raportori vor citi rapoarte!« asupra scrierilor premiata-' v [j ; P ! ■ *--------------* f ~ * Coloana femeii De vorbă cu o muncitoare socială Ce ne spune d-na Nathane Silvici despre femeea în noua organizatie sociali STIRI DIVERSE SEiseimmari Cântecul victoriei * *-------------- f D-na Nathalia Silvici I0lU... BB

Next