Rampa, decembrie 1927 (Anul 12, nr. 2957-2981)

1927-12-01 / nr. 2957

! Pin a minţirile unui figurant Kama face pe bolşevici Clubul celor 40 de nobil­i figuranţi de cinema im­pa şase luni de eforturi în tar® Femeile sa.şi ascundă rochiile de bal Alinului nu reuşisem să ies din gră­­suri basmale vechi ! Să vă daţi aspect­riada figuranţilor anonimi. După şase rutii de muncă intensa răsplătită mi­­zerabil, nu putusem încă să pătrund printre cei patruzeci. Pentru figu­ranţii din Los Angeles cei patruzeci sunt ceea ce clica celor patru sute este pentru societatea new­ yorkeză. Pe când insa, aceştia din urm­ă sunt expo­­neb­u­l cei unii bogaţi ai unei pluto, cratii americane, cei patruzeci sunt reprezentanţii cei mai săraci ai artei iistocraţii europene. Şi ce aristocraţie ! Prinţi ruşi, marchizi italieni, conţi francezi, baroni germani, unii mai no­­bili decâ­t alţii şi.. unii mai calici de­cât alţii. Nu râde­ţi ! Aceşti noi să­­raci cari, victime ale jocului, ale bău­­turii, ale amorului sau, pur şi simplu, ale democraţiei au fost siliţi să-şi pă­­­răsească proprietăţile pentru a emigra în ţara filmului sunt ultimele rămăşiţe ale unei ere la apusul căreia asistăm im­pasibili. Societatea omenească nu mai prezin­­tă interes decât in extremitățile sale : azilul de noapte și câteva cartiere de nobili. Restul e banal.... Intr'o zi, cum ..casting directorul" lui ouUhryn mă respinse pentru a trei zecea oară cu un descurajator nothing tiuIng, mă hazardai să.l tn. Ireb care e cauza eternului său refuz. _ Urce nu mă întrebuinţaţi in e­­pisoadele mondene ? Am o haină de- IStul de bine croită ! _ Se poate. îmi răspunse sec di. feciorul. Dar pentru a figura in see. fiel» acestea cu zece dolari pe zi e ne. jcesar să ai un titlu. O oră mai târz'u eram In blumu­rile revistei Camera şi Duminica vii­toare, hebdomadarul cinegrafic anun­­ţa studiourilor din Los Angeles că al patruzeci şi umilea aristocrat ruinat dar autentic vine să se adauge celor patruzeci existenţi. O fotografie a mea. In dedesubtul căreia mi se putea citi puntele mărit cu ajutorul unei parii lute, complecta articolul. Foaia. Încă Umedă, abia eşise de sub presă, dar «elefanţii casei Croldwyn mă şi anun­­ţă că sunt aşteptat.­ ­LA OPERA IMPERIALA DIN ST. PE­­TERSBURG . Scumpul meu conte, mă luă în aprm­inreun director, complect transfor­­mat, astă seară vom turna la opera din I vi ne­rul cu trérauilne Farrar şi I­on Telegen. Veti fi tn loja diploma­ti­că. Mă conformai ordinu­lui. Tovarăşi!­riej In su­stmmitn lojă erau : un Prin. Cipe rus pe care bolşevicii Fau trimis peste mare ; un marchiz Venetian şi un brumet englez. I a dreapta şedea un bătrân tmpodob'* cu vre­ o duzină «3e decoraţii : era­­ conte dalmat fiare.şi tncepea, t mod Invariabil, toate povestirile cu aceste cuvinte : .„Când eram şambelanul M. S. Fran­­cisc loser*... T.a stângă, luase loc chiar vărul lui Hindenburg, contele de K.... al cărui trecut de căpitan in armata germană ti aducea Întotdeauna coman­­da regimentelor cinematografice... Din loja noastră aveam o privire generală asupra sălii, ocupată de două sute de figorirtti in tinută de seară. Recon. Stitu­ivd operei din St. Petersburg era frapantă in avant,scena imperială, fa­rul şi ţarina : T­on Telegen. In viaţă soţul Geraldine­ Farrar. Joacă in film rolul logodnicului ei, Geraldine Farrar, care.şi păstrase fi In acest film rolul ei real de Interpre­tă a lui Wagner, cânta Lohengrin pe scenă. După căderea cortinei, mecafonul ordona contelui von K... fostul sanv btlan al M. S. Frnnrtsc.Ioseph și mie însumi să prezentăm, sub ochiul o. bird i vuiții felicitArlfe noastre diplo. szatius csebrei cântăreţe, IL'BITA KR0NPR1NTULUI * în drum spre loja tn care vedeta ur. «tta sa primească omagiile noastre a­ ristocratice, contele von K.„ Îmi şopti : — înainte de războia şi de crăsăto­­ria sa cu Lon Telegen, am cunoscut-o pe Geraldine Farrar la Berlin, la krotiprinzu. Ştiţi că el o iubea mult A fost necesară intervenţia kaiserului pentru ca principele moştenitor să nu se căsătorească cu o actriţă americană. Când Statele Uunite intrară in confiic­­tul mondial Geraldine fu pusă sub su­­praveghere din cauza legăturii ei cu feronprinzul. Ca si cum aceşti yankei democraţi n’ar fi trebuit să se mân­­draască cu o alii de.a lor a fost re­­marca'â de Mul unul Împărat ! Dar directorul ne Întrerupe brutal „Veţi trece repede prin fata doamnei Farrar! Lumină! Acţiune! Cameră!". Şambelanul se înclină primul. Veni rândul contelui von K... Dar cântă, renta 11 recunoscu. Aud vocea vărului Iul Hindenburg : Gnädige Frau ^ Lustiger Potsdam^ Unser liebe Krön, prins... Ofi­mul german Întârzie pe lângă soţia morganatică a fostului sfin stă­pân întâlniţi de amintiri, ambii uită de regizor, de scenariu, de Los Ange­­les şi de studioul lui Goldwyn : el sunt departe... In anul l'JH... In Ger­­mania. Vocea directorială trebui să Intervină cu putere pentru a.l rea­duce la realitate : „Mai repede I Gră­bit*.vă’1 Cu trăncănelile voastre lini stricat! episodul I". In fine. sosi si rândul meu. Mă in. chinai respectuos si mă intorsei in lo Jă Contele von K... lini spuse necăjit : ,,Ati auzit ce noi.a spus netrebnicul a­­cela de director ? Ah ! dacă am fi fort încă Înainte de războiu. Laşi !! Invă­­ţat eu se 'nseamnă să inculţi un ofi­­ţer german"I" Val ! Peste câteva mi­nute contele com K„ avea să uite până şi respectul pe care şl.l purta el însuşi Şi,odată cu el, tofi cei „patru, zeci” îşi vor uita strămoşii, trecutul şi principiile de guvernământ. Pe ce fundament fragil se bazează spiritul de castă­­ .­­ LA OPERA DEMOCRATA DIN PETROGRAD Al doilea, episod nu­ se mai petrece la Opera din St. Petrograd ci la O­­pera din Petrograd. Regimul ţarist trăise. Adio toalete de seară. In loja diplomatică Îşi etalau bluzele roşii cu misarii poporului in loja imperială luaseră loc Trotsky şi Lenin. Gerioldi, pe Farrar care. Inainte cu un sfert de ceas, cântase in faţa marelui duce, a boerilor, a generalilor, a doamnelor da onoare, va cânta acum, din ordina­ sovietelor, in fata unui parter de marinari, de mujici şi lucratori beţi.­­ — Treceţi pe la garderobier! răsună Vocea directorului prin megafon. Vi se vor­­distribui pantaloni uzaţi, jenei, ghete, bluze. îmbrăcaţi vă aceste testaure fieste cele ţg gaji lg purtaţi. tul unor oameni cari nu sunt obişnuiţi să meargă la operă 1 Contrastul trebue să fie puternic 1 Contrastul este. Intr’adevăr puternic când, la ora 1 și zece minute, asis­­tenta bogată de­ acum­ câteva minute e înlocuită cu o ceată speriată de să­raci... Dar e ora 1 și 10, iar turnarea episodului nu poate fi terminată Ina­­inte de 2. „Suntem angajaţi până la unu 1 strl­­să o voce. Plătiţi-ne un supliment !" Alte voci aprobă : ,,Nu vom mai găsi tramvai ! Va trebui să mergem acasă cu taxi­uri ! Daţi-ne şapte dolari in plus". Directorul vine să calmeze tulbu­­rătorii liniştii . ..Putină răbdare ! In cinci minute veţi fi liberi!”’. Dar glasul a douăsprezece sute de oameni se ridică în cadenţă : „Şapte dolari ! Şapte dolari !“. Un regisor imprudent Ie­artrică ame­­ninţător : „Nu veţi mai găsi angaja­mente !’’. Atunci, furia îşi atinse culmea. Cu pumnii îndreptaţi spre director, mulţi, mea urla . ..Jos cu Goldwyn ! Supli, meni ! şapte dolari ! Şapte dolari !”. Directorul încearcă o ultimă tentativă de conciliere printre spectatorii din lo­ja celor patruzeci. Principii ruşi, mar­chizii italieni, conţii francezi, baronii germani , ultimi reprezentanţi a on­dinei ! Dar imbrăcându­ şi vestmintele poporului, pantalonii săi cârpiţi, ghe­­lele săie găurite, aristocraţii au miop­­tat şi sufletul poporului. Contele von K.„, fostul căpitan german, nu mai e decât un marinar de pe Vo­ga ..Trăita, că Sovietele­­’’ strigă în delir princi­pele rus. Fostul şambelan, atât de con­­servator sub duzina.l de decoraţii, s­ă schimbat într’un comisar exaltat care cere cu vehemenţă : „Capul directorial sau şapte dolari’’. Revolta a izbucnit pretutindeni. In loji. In parter, la galerie. Un regisor apare pe scenă. „Veţi căpăta suplimentul de unspre­zece dolari !” Bolşevismul a triumfat. Turnarea scenei începe... • Oh ! Brumme­ ! Toate revoluţiile îşi au punctul de pleeare In vestmintele oamenilor. Tirani­ daţi poporului un voitor mai bun şi-l veţi câştiga. cana in ador na respecta angajamente! — Condamnarea d-nei Huguette Duflos — După cura se știe frumoasa ex­­societară a Comediei franceze Huguette Duflos, a părăsit Casa lui Moliere, fără vre­un preaviz, angajându-se la un tea­tru de pe Bulevard. Comedia franceză a dat în ju­decată pe fosta societară. Proce­sul, cu multe peripeţii s’a termi­nat acum vre­ o câteva zile prin condamnarea artistei, avertis­ment contra artiştilor cari nu-şi respectă angajamentul. Iată judecata secţiei în­tâia a tribunalului civil al Senei. „D-na Huguette Duflos a dezer­tat deja obligaţiunile pe care le contractase faţă de Comedia fr­an­ceză, în plină cunoştinţă fie cauză. Acest lucru este dovedit şi prin declaraţiile pe care ex se­cietara Comediei franceze le-a făcut ziariştilor, declaraţii cari n’au fost dezminţite. Tribunalul a apr­ciat, în ceea­ce priveşte ’pe d. Maurice Leh-m­ann, directorul teatrului unde a refugiat d-na Duflos, că el a ingajat-o la o epocă în care de­misia d-nei Duflos n’a fost încă pri­mită de administraţia Corne­lie franceze. In consecnţă d. Lehmann s’a a­­sociat greşelii comise de d-na Duflos, greşală comună şi indivi­zibila.­­ D-na Huguette Duflos şi d. Maurice Lehmann sunt con­am­­taţi solidari la 150.000 franci des­păgubiri faţă de Comedia fran­­eză, precum­ şi la plata cheltue­­lor de proces. Tribunalul a declarat că con­­tactul d-nei Duflos cu Comedia runeeză e reziliat. De asemenea d-na ITuguette Duflos nu va putea anume pe nici o scenă a altui teatru, atâta timp cât nu va achita despăgubirea față de primul teatru francez”. Comedia franceză era repre­­entată prin advocatul Henri Robert, iar d-na Duflos prin d­ Osé Théry. HUGUETTE ex.DUFLOS DRUMUL IERTĂRII Acum câtva timp, publicul cinefil al tregime se prezintă ca o producţie care Capitalei a fost surprins de o veste plăcută. „In Bucureşti se va turna Am film... Un mare regisor francez va conduce lucrările... Lumea amatoare e rugată să acorde asistenta la turna­­rea unor scene ce necesitau figuraţie­, etc. etc." Intr’adevăr, DJ F­emard Gabriel Raşca, merleur.en scene apreciat in Occident, pornise o ofensivă frumoasă Să dea viaţă cinematografiei române, început la Manrigues, Marseille şi paris, filmul „Drumul Iertării“ a fost continuat In România. Printr'o acţiu­­ne cu proporţii cari fac să ne amin­tim de filmele producţiei germane, printr'o acţiune cu un subiect care esi din comun, această realizare desăvâr­şită va face pentru propaganda româ­nescă In afară, mai mult decât orice alte mijloace culturale. In „Drumul lor găril" asistăm la pro­cesul dureros a! dezagregării unei căs.­ilicii începută sub auspicii fericite. A­sistăm la surdul duel dintre soţ şi­ so­tie, ne înfiorăm in fata crimei bărbo­tului care.şi omoară nevasta nu, cum s'ar crede, fiindcă ar fi fost Înşelat, ci fiindcă dânsa făcuse de nesuferita printr'un alcoolism dus la exces, viata în comun. Asistăm la exilul voit al unui tată ce.şi părăseşte copiii pen­tru a pleca departe, în ţinuturi şt­răi­­ne, unde speră să găsească IERTA­REA. In România, o găseşte. Se în­­toarce în patrie... Dar, se poate oare povesti un asemenea subiect? Se poa­­te exprima prin cuvinte sentimentul, gândul, durerea omenească ? Personagiile acestei strălucite ban­­de nu sunt fiinţe închipuite de imagi­naţia unui autor în liniştea odăii sale de lucru. Ele sunt chipuri vii, rupte din mijlocul vieţii, sunt parcă, oa­­meni cari, din sală, au sărit deodată pe pânza neînsufleţită a ecranului imprumutându-i viata lor, continuând să şi.o trăiască acolo. Am face nedreptate dacă am împărt acest film in două: In scenele luate In Franţa şi in scenele luate în România. Căci ele se îmbină cu atâta armonie intr'un tot omogen, încât banda în în, poate înfrunta cu energie şi curaj ori­ce comparaţie. Legenda că la rol nu se poate pro­duce nimic de valoare, e sfărâmată, e definitiv sfărâmată. Cu actori ca Marie Chcurescu,Rulfin­­sky, Leny Cad­ler, Romald Dufinsky, Marcel Enescu, etc. ne vom prezenta curajioşi pub­­culul de pretutindeni .Drumul i­r.dril mai numără, de alt.­lei, intr'o strânsă colaborare cu cei româneşti, următorii actori consa­craţi: Cina Avril, Marcia Capri, pnu Menant, Fernand Gabriel Rusca, Fa. Ore, etc. Exterioarele au fost luate, în­ afară de localităţile deja­o­tate, la Lourdes, cu care ocazie sa filmat şi grandiosul pelerinaj al miilor de credincioşi spre acest loc sfânt şi miraculos, la Cons­­tanţa, Mamaia, pe Marea Neagră, lt. Bucureşti. Interioarele s’au lucrat în studioul modern «­e la Paris, Eclair, Technica Dress şi Posmand­r. Regia Gabriel Cosea asistat de Ion Grund, Prin interpretare, subiect şi realiza­­re, producţia cu care debutează IRIS ULM, se clasează dintro data in rân­­dul filmelor ca vor rămâne clasice Putem deci spune cu tar­e că fil­­mul românesc nu mai e un vis. E, dinpotrivă, o realitate, într'ade­­văr e prea frumos, am putea spune, ca să credem că i realitate. Să nu se uite însă că realitatea nu.i chiar în­ loUleauna urâtă. De data asta, cel pufin, e o excepţie Şi, sperăm, acestui film ii vor urma şi altele, acestei excepţii, încă multe, până când se va putea spune de Dru­mul iertării că a fost gloriosul ince­­put al unei industrii bogate şi al unei arte naţionale Înaintate. Filmul „Drumul Iertării“ împreună cu actul „Care este cea m­ai frum­oa­săAZ“, unde apar concurentele alese in urma­ concursului organizat de „Iris film“ și ziarul „Rampa", când publi­­cul va vota pe viitoarea vedetă a fil­­m­ului lucrat de către „IRIS" film rulează la marele Cinema „capitol“ de azi Miercuri 30 Noembrie. Terfala mea a aliat de moartea lui dar Carl Capeh nu a murit Ce spune mortal v’u despre piesele sale pe care nu le-a văzut Printr'o confuzie de nume, presa din toate ţările a anuntat moartea mare­­lui autor dramatic Carol Capek care insă din fericire continuă să trăiască is să scrie. Stilul lui satiric are un rătsunet mondial dar îi rămân întotdeauna ca­­lităţile naţionale ceheşti. AUTOR­UL­ DESPRE PIESELE SATE Iată ce spune autorul despre piesele rate „R. U. R.“ — care a obţinut un a­­tât de răsunător succes nu o pot su­feri, nici nu m­'am dus la reprezentar­­ia acestei comedii declară autorul. E un fel de operă esperanto — nu e o lucrare cehă — aproape pot spune că nu e de mine. Totuşi rectifică tot el. In ceva e naţională. ..Roboţii" nu sunt altceva de­cât reînvierea legen­­de a Goiernului. Din potrivă ultima mea lucrare „Adam creatorul“ e toată ţe­­sută din vechi motive naţionale.legpji dare Tot aşa piesa cu „Viaţa insec. leioi*" e inspirată tradiţionalist din basmele populare. Insectele au fost re­­prezentate in mutre ţâri , dar nici piesa aceasta nu am vâzut.o pe scenă. AUTORUL DAT AFARA DIN TEATRU Dar nu vă spune acelaş lucru aproa­pe tot al doilea autor dramatic, câ nu merge la teatru ca să vadă reprezen­­tarea pieselor sa’e ? Aşa e moda să fi sceptic. Dar la mine nu e vorba de aşa ceva. Din potriva dacă aşi merse la teatru aşi sta aşa de mult. la ri­net itt' până m­'ar da afară regisorii pentrt’cît desigur le aşi contrazi­ce indicaţiile Intre noi fie vorba mi s a cam Imâm­plat de câteva ori aşa ceva. In tijieiete am crezut că. destin«! meu merge spre teatru , voiam să devin un om de teatru şi nu un au­­tor de teatru — dar asta de mult şi de atunci am îmbătrânit. CATI ANI ARE CAPEK ' Şi bătrânul are vre­o treizeci şi doi de ani şi povesteşte mai departe — azi a ieşit la iveală o nouă generaţie de scriitori tineri. Aceşti juni poeţi cehi îşi bat joc de scenă — sunt lirici şi comunişti, iar pe deasupra au chiar talent. Noi care am trăit războiul suntem bătrâni. Pe mine ai-a izgonit din Paris războiul pe când nădăjdu­iam să devin un tânăr scriitor. Chiar scriitor nu am ajuns să nii precum vezi... şi cu un suspin melancolic îşi isprăveşte convorbirea cel mai tânăr dintre autorii m­ondiali. Curfizane... (Splendorile şi mizeriile vieţii curtizaniîori r'apo­rt’opera genialului roman­cier francez Honoré tie Balzac 2 volume De vânzare In toate librăriile şi la Administraţia ziarului „Rampa"* care le expediază con­tra costului de Lei 110, preţul ambelor .sol.gight fi­a­i w r­­9 Cde mai mari biblioteci din lume Un ziar englez f­ie*ndl statistica bibliotecilor .Hu­lernen întreaga relevă că cele mai mari biblioteci din lume sunt: British Museum cu peste 2 mi­lioane volume. Bibiloteca d­in Petrograd cu 1.500 000 volume. Biblioteca din Berlin cu două mi­loane 500.000 volume. Biblioteca naţională din Paris tot cu 2.500.000 volume. Biblioteca Vaticanului cu vre-o 100 000 volume. Biblioteca Universităţii din Harvard (Statele­ Unite) cu un mi­lion. Biblioteca imperială din Tokio tot cu un milion de volume. --------xox--------- lă' Pianoul mecanic instrumtent oiucial E vorba ca la Conservatorul­­Îmi Paris să se introducă o clasă de piano mecanic. Şcoala superioară de muzică du. Paris a şi introdus ace­st in­strument în secţiunea muzicală. Ce e cu noul teatru RSSE din Timisoara ? O polem­că din alte părţi, ca ecou In luatea noastră craioveană Rampa prin cele două articole de d-lui Paukerov asupra proble­mei Teatrului la Timişoara, a star­nit interes în intelectualitatea noa­stră craioveană. Conflictul — căci se pare că e un conflict de opinii !n_ subsidiar și de interese în principal, con-­­ teliu­ acesta ne interesează pen­­ru că e vorba de teatrul nostru :*e acu' . . Latura aceasta a „interesului se poate mărgini numai la Temi­tea ra dar poate că bat vunturi şi .Ie prin părţile cluj ene, a a de "-cumpe inimei d-'ui Leo­ard Tau­­cov, apreciatul meu culeg. Articolele d-sale au o parte de are ne dezinteresăm complect — a­ ce­­o a adreselor și a progra­melor festive, a manifestului d-lui A­­vram Nicolau, al aranjamentului cu Opera d­in Cluj și chiar cu ,,Năpasta” d-lui Sabin Drăgoi. Sunt chestiuni locale care nu ne privesc şi care vor avea des­­legare prin cei an­gajaţi. Se vorbeşte însă în articolele l-lui Pinkerow şi de teatru! Na­ţional din Craiova care a semnat un contract cu primăria Timi­­­on­ra. Onoratul meu coleg îşi desvă­­luie simpatia pentru Cluj — ple­dând ca atare, — la rândul meu, •■a mm! căruia îmi pare rău că teatrul nostru îşi împarte activi­­tatea cu cetatea Bănăţeană d­ir ca­­’•e totuşi sunt mândru de ci­slen­­e ni s’a făcut de a fi preferaţi. •am­ crezut de datoria mea să cer lămuriri. Aceasta p­entru mine cât şi pent­ru iubiţii noştri cetitori. Cel mai infient era d. Bofoiu lirectorul teatrului craiovean. DIT1W S­ A A TUNS T.A ANO A TA. MENTUL TEAtimtUJI CRAIO­VEAN — Orașul Timișoara a făcut mari sacrificii banoeti. rid când un monumental edificiu, cu gm­­hril mare și frumos de a hărăzi InnafoUii un teatru românesc per­manent. — De ce accentuezi asupra cu­­•nntului românesc? — Prin teatru romanescd.Gror re viei primarul Timișoarei ca si 'oft buni» români deacolo an In­­țeles nu tcainil mercantil al că­nii suprem si unic scop cs'e rc- Ma spectacolelor, ci ara operă de promovare a culturii si arCi românesfi. făcută cu sacrificii I S npști. dar cu foloase morale și n"­­Uonnle, ne aceste plaiuri aCtn ‘imn văduvite de asemenea mani­festări. —. D. Pinkerow preconize"?* 'oate acestea mimai nrin muzică. ~are este părerea d-voastră ? — Desigur că muzie« desfată n­­•echea si ne îmbie «"flefeV. Fa ne poate rafina gusturile dar prin ■‘m­acterul ei international nu ne poate ajuta la formare« aeeV: conștiinfi raţionale de care avem «fata nevoie la hotarele de Apus ’-f« românismul«». Timid de atâtea veacuri natîrmn 'ităfile ce dominau acele nu s’au preocupat să o fee sufletului ro­mânesc emoţiile la care năzuia prin sângele şi prin m­'rina sa. si "«fezi chiar când în Ten»'«nara teatrul maghiar şi şvab activeaz* m libertate anioane în neim­ane-1 *ă sunţind r»dt»»ra şi ar'a drama­­t ică maghiară ș» germană, mă "■nrnrinde cum d. Pa»»k“«*ow ere­tp fj, mod serios că enl't re e­re de zece ani dela dezrobire îl ?a | să acolo lît»«a »un»» altar de art'­­omânească nonte fi »»meiit doar ”n­ senzațiile «»iditive ele trd„. -ilor de somrnnă, ori eu notele de 'f*dptă ale bns'lor. Urmărim ceea ce se concrefi­­•”"ză în cele do»»ă eim­iirtp la'ine­­irleefere et m­odesse. căei î țe­­îeg? d-ta bine că nu pot fi de a­­cord cu d. Paukerow care cere •'umai dolpr^are. pe câtă vreme •ti* pns în fruntea institut'ei de­­’»ltură nat'onală urmX­esc msi -•le» ne acel r«re ’pîs* d” ra”e a­­vem nevoie în domeniul naţio­nal. — .Atunci ? — Atunci sunt de acord cu d.­­Ditmar Georgevici şi ale aceeau! şi artiştii mei ne vom da toată silinţa să valorificăm şi sa reali­am intenţiile frumoase ale frun­­aşului român din Temişoara. — D. Paukerow contrazice in cel al treilea inteview afirn’pţ­it­­iile d-lui Georgevici lăsând să e înţeleagă reaua credință a !-sa!e. — Obiecfiunile d-îu­i Paukerow unt tendențioase. Ara aHsfat în­tâmplător la convorbirea di tre­­-sa și d. Georgevici și nu găsesc ermeni destul de elog-j»icnți ca să 'nvederez atitudinea cinstită și românească pe care primarul Te­­­nișoarei a păstrat-o în tot tim­­'••I «"ostei convorbiri. D. Paukerow afirmă s» fi acuz ie inexactităţi. Mărturisesc că inexactităţile mnt de partea d-sale și anume : Oferta adresată operei din ’"Taf a fost denonantă nu numai Tin ca"?ă că nu fusese acceptată. Tar a fost desființată chiar de d. "ninistru al Arfelor în urma re­­'tunţărei d-lui Fffimbj la ori'e »retenţii şi dovada ace«fel de fi’n “ri este însăşi convenţiunea în­­■heintă cu tentru­l nostru şi apro­­'•bată de d. minîstru­ nl Arfelor. in rccace nriveştp anortul ne •are teatrul Naţional d'n Cra’o­­va îl aduce primăriei Temişoara '»rin convenţia încheiată, este în fără de ansamblul său de re­pertoriul său şi de averea mobi-­­ de care mai dispune, un buget le circa 10 milioane, buget per­manent si alimentat din subven­ţia anuală la care are dreptul, in­diferent dacă ar juca sau nu In Timişoara. Fără acest buget nu s’ar putea cre’a şi întreţine o so­cietate dramatică de seriozitatea celei dela Craiova, care numai ’ntorită unei nenorociri se oferă Timişoarei cu acest caracter de ndeliungată activitate tearală in cetatea Banatului. Cum poate dar d. Paukerow să svnne că arătările primarului Timişoarei, făcute în faţa mea nu ar corespunde adevărului şi că bugetul teatrului din Craiova ar­e numai de un milion jumătate, când adevărul este indiscutabil cel de mai sus. D­in legătură cu acestea d. Paukerow afirmă că a stat de vorbă cu d­v. ?» că i-aţi fi dat informaţii complimentare, lăs'nd să se înţeleagă că din cele spuse Ie d­v. ar rezulta adevărul teze­­ale. Ce aveţi de spus : — Dezmint cu anticipaţie ori­­ce afirimnfiuni s’ar face de d. Pan lecrow cn emanând dela mine, în­trucât după cum rezultă din declarafiunile mele de mai sus. 'Părerile şi credinţele mde sunt diametral opuse cu ple d-lui Pat­­­kerow. — Ce răspundeţi la jocul de cuvinte : Timişoara periferia Clu­jului sau a Craiovei? — Condiţiunile în care Clujul vom să deservească Teatrul Co­­m»inul din Timişoara erau s»»s”ep­­tibile de caracterizarea d-lui Pat­­kerow, întru cât se ştie că la Ti­mişoara nu ajungea trupa de ba­za a teatrului chilimn, ci erh'ne volante înitrhrbate în pripă de” elemente disparate şi care ar fi trecu­t ne acolo în mod snorad'c ’»» condiţii'nile infcrjfmre ale ori­­câr­ei trune ambulante. Pe câtă vreme societatea dra­matică a teatrului Naţional din Craiova adtmne la Timişoara o tru­pă cu o tradiţie de 75 de ani, cu­lmente bine îficbegate si umo­ane şi c»i întreg arseni'nl său r­­­P'C»»t, alimentat în permanenţă de bugetul său de circa 10 mili­oane. Cu alte lămuriri îţî stau la dis­poziţie după ce d. Paukerow îşi va termina seria sa. D. I. ATANASIU Refe de plan $1 de vioară, i. Jtv.ic­ă estin ›»l mai mare Magazin de muzică al ţării i›«^HAVEC­ iinitOlSâ . GKA11S ■‘A* RUDELOR VOASTRE PRIETENILOR VOȘTRI TImjPOR ACFIORA CÂRC StK­CPĂ DE QACEU, OUQEQ* DE GATI IARINGITE,BRON$ITE,C­ATARE, GRIPE, INFLUENTA,ASTMA, E­TC $I $1 TUTUROR ACELORA CARE VOR SĂ IE EVITE VEȚI RECOMANDA CĂLDUROS PASTILELE VALDA DACÂATMN­CERCAT NUMAI SINGURA RATĂ EFICACITATEA LOR REMARCABILĂ FAC-AIMTL REDUS AL CUTIEI DE VÂNZARE LA TOATE FARMACIILE UDA1 f :'l ' • 1». ......... Pace ixtre biserică şi teotra De câtva timp la Paris în fie­care Duminecă are loc un ser­viciu divin la biserica sfântului Ilonariu pentru actori şi actriţe. Până acum biserica socotea pe actori nedemni de împărtăşanie. Acum sub auspiciile episcopului de Paris această măsură a fost ridicată. La prima liturghie a a­­sistat toată elita centrală şi a as­­cultat cu­ pioşenie pomenirea ar­tiştilor morţi pe câmpul de o­­noare. A urmat o predică a preo­tului care a declarat că „Acto­rul rămâne un om cinstit şi un drept credincios când trăieşte p­e scena lumii. Intre artă şi reli­gie nu există duşmănie. Vechia neînţelegere a dispărut pe veci. Azi prigoana medievală a luat sfârşit. TURNEUL d-lui MIŞU FOTINO codirectorul Teatrului IVlie cu piesele­­ Fracul'* de G. Drégely „Altul la rana“ $r de httcHn­e Key ^ Personalul anistie: «l.ttele Martfl Mohor, René Annie, Nelly Carad­orf- Proasti FESTIVALUL AFTFTTC !DE LA ŞCOALA CATOLICA Sâmbătă seara a avut loc în spaţiosul salon al Şcolii Catolice din localitate, un reuşit fes*'v­l artistic urmat de dans, dat de ..Soc. corală catolică Sf-ta Ceci­lia”. Programul artistic, frumos a­­nunțat si conceput, mulţumită i n cursului d-lor Sort'e. Calnv, Gr ’nan, Franz, etc. a dat prilej pu­blicului să admi­re dun nou pe aceşti talentaţi dilentanți. S'a jucat Telepatie, farsă în­­tr’un act. Rolurile principale au fost interpretate c»i mult tahrat ii vervă de «l-nil Soffle și Gr. loan. D-ra Kranz s’a remarcat prin frumoase bucăţi executate la pian. Apoi d-nii Ca­lay şi Colceac m­­­ampaninţi fiind la pian de d-na Colcenc au cântat cu multă mars­erie din flaut, diferite bucăţi din repertoriul clasic. Deasemeni corul de sub price­puta conducere a d-lui Maciin­c a delectat publicul cu mai multei arii frumos reuşite.­­ După acest program destu­l de variat, a urmat dansul, in sune­tele vibrarde ale umui simpatic jazz astfel încât tineretul zglo­biu şi vesel a putut petrece până in zorii zilei. In asistenţă remarc­i D-nii şi d-nele Sourn­e, Ioa­­chim, căp. Vintilescu, etc. D-nele Thomas, Reinchundt, Viol’nî, llofberger, I’inichiu, Schniirich. D-sonnele : Violani, Kranz, Skal­­siti, Blusch, Perinzure, Covaci, Catz. D-nii dr. Poly, Braun­stein, Neri, Nemet, Schniirich, Nicutescw, N. Teodorescu­, Stroe, M. Negu­lescu, Lu­venthal, Ma­gu­­reanu, Finich­iu, Dinulescu, Șer­­bănescu, P. Constantinescu, Lat­ter, Sencea, etc. ii .ni!:' M. FoMno, O. ChamM. Ram«« Z­­­azirescu­, Radu Popee®, Al. Economu, etc. ITINERARIU { Miercuri 30 Noembrie I»și Fracul'' Jot I Decembrie Bârlad, Altul ln rătHt' Vineri 2 Decembrie Iu«l. Altul la rtung sâmbatA 3 Decembrie Vaslui. Fra­cul Duminica * Dec. Botoşani, Fracul (­­ Luni 6 Decembrie CernAut. Fracul Marti­e Dec. Cernăuţi, Altul la rând Miercuri 7 Dec. Botoşani AUni la rând Joi 8 Decembrie Homan. Fmcul K Vineri » Dec. Piatra.Neamţ, Fracul *­5 Sâmbătă 10 Dec. Piatra.Neamţ, Fracţii Duminică 11 Decembrie Tecuci. Fracul Luni 12 Dec. P..Neamţ Altul la rând . Marţi 13 Decembrie Bacău. Fracul 11 Miercuri 14 Dec. Focşani. Fracul I* Mioi 15 Dec. Constanţa. Altul la rând . Vineri 18 Decembrie Piteşti. Fracul­­ Sămbătă 17 Dec. Craiova. Altul ş­i rând Dum 18 Dec. Timisoara. Altul la rdnd Luni 10 Decembrie Arad. Altul la rdnd Marti 20 Dec­­..Mare. Altul la rdnd Miercuri 21 Decembrie Cluj. Fracul­e Joi 22 Decembrie Cluj. Altul la rdnd Viitoarele concerte Mîerpurî 50 Noembrie. Aten”»dl Român: Concertul pianistei Ani­oara Marine. Joi, 1 Decembrie: Cincert Ma­tiya Rofiz si Al Teodore«ru Vineri 2 Dee. Ateneul Român : Concertul violonistului Fries Treisler, Duminîră 4 Dee. Ateneul ro­mân : Concert simfonic dirijat de t’­mown 's cherchen. Luni 5 Dec^ Ateneul român: Concertul violonistului Fritz Kreisler. Mîerewri, 7 Decembrie: Con­­certul d-lui Niculescu-Basu în isala Liederlafer ■ BEri Marele Turneu CompanieiJSrSbiis DIRECTOR C. TAN­ASE , Marile succese bu*­cureştene (f fîZodia Vorei lui Revistă de N. Biriţcac«/? „Dă-te 10S din Corcoduş Revistă de Mirren Răd­u­lescil ji Alfred Moşoic D. G. TAivASE IVrstmnlu» nrtislicî D-nele: Nan­liţa PnvdesMS« l'uc­iy Erem­ia, Ecaterina VnsU lin, Violeta lonescu, L'zicn Pe» freson, Rozi Rozi , D-nii: C . Tanase, Titu Protnpopescu, P.­ Codruţ, Dan Demetrescu^ Fttv Şrrbănesru, Lorenţ, GîovnnL HU lonescu, Burcuş, Veleştea»»« Celebrul Tria Madel ne Dela teatrul ( pb­seura die • l.omb­a „ l)rc­hestră proprie «ub romluces !«*» ,1-l ui Al­i ’. Bâ­rfanmum U 30 N­brie și 1 Dec.: Coastaaijk 2 Decembrie; Bazargit. a­u m Sturgu Reg, 5 m­),­fenata mutară Mim Drivu Duminică a avut loc pe terenul re.­simenului matchul de mai sus care­­s'a terminat cu 4­0 pentru echipa regi­­mentului, golurile fiind marcate de fioluri. Reiss, Otto şi Popescu. Jocul s’a desfăşurat foarte frumos avAnd­­are destul de intresante, şi pentru prima oară am putut admira in oraşul nostru un adevărat match de foot­bal­. C­u acest match echipa regimentului rachee sesiunea după o serie de vic­­torii, graţie sârguinţei depuse de căp Manolache, »un adevărat sprijinitor şi iubitor al sportului, proectând pentru primăvară o serie de m­atchuri intere­sante. t­é­k.

Next