Rampa, decembrie 1927 (Anul 12, nr. 2957-2981)
1927-12-01 / nr. 2957
! Pin a minţirile unui figurant Kama face pe bolşevici Clubul celor 40 de nobili figuranţi de cinema impa şase luni de eforturi în tar® Femeile sa.şi ascundă rochiile de bal Alinului nu reuşisem să ies din grăsuri basmale vechi ! Să vă daţi aspectriada figuranţilor anonimi. După şase rutii de muncă intensa răsplătită mizerabil, nu putusem încă să pătrund printre cei patruzeci. Pentru figuranţii din Los Angeles cei patruzeci sunt ceea ce clica celor patru sute este pentru societatea new yorkeză. Pe când insa, aceştia din urmă sunt exponebul cei unii bogaţi ai unei pluto, cratii americane, cei patruzeci sunt reprezentanţii cei mai săraci ai artei iistocraţii europene. Şi ce aristocraţie ! Prinţi ruşi, marchizi italieni, conţi francezi, baroni germani, unii mai nobili decât alţii şi.. unii mai calici decât alţii. Nu râdeţi ! Aceşti noi săraci cari, victime ale jocului, ale băuturii, ale amorului sau, pur şi simplu, ale democraţiei au fost siliţi să-şi părăsească proprietăţile pentru a emigra în ţara filmului sunt ultimele rămăşiţe ale unei ere la apusul căreia asistăm impasibili. Societatea omenească nu mai prezintă interes decât in extremitățile sale : azilul de noapte și câteva cartiere de nobili. Restul e banal.... Intr'o zi, cum ..casting directorul" lui ouUhryn mă respinse pentru a trei zecea oară cu un descurajator nothing tiuIng, mă hazardai să.l tn. Ireb care e cauza eternului său refuz. _ Urce nu mă întrebuinţaţi in episoadele mondene ? Am o haină de- IStul de bine croită ! _ Se poate. îmi răspunse sec di. feciorul. Dar pentru a figura in see. fiel» acestea cu zece dolari pe zi e ne. jcesar să ai un titlu. O oră mai târz'u eram In blumurile revistei Camera şi Duminica viitoare, hebdomadarul cinegrafic anunţa studiourilor din Los Angeles că al patruzeci şi umilea aristocrat ruinat dar autentic vine să se adauge celor patruzeci existenţi. O fotografie a mea. In dedesubtul căreia mi se putea citi puntele mărit cu ajutorul unei parii lute, complecta articolul. Foaia. Încă Umedă, abia eşise de sub presă, dar «elefanţii casei Croldwyn mă şi anunţă că sunt aşteptat. LA OPERA IMPERIALA DIN ST. PETERSBURG . Scumpul meu conte, mă luă în aprminreun director, complect transformat, astă seară vom turna la opera din I vi nerul cu trérauilne Farrar şi Ion Telegen. Veti fi tn loja diplomatică. Mă conformai ordinului. Tovarăşi!riej In sustmmitn lojă erau : un Prin. Cipe rus pe care bolşevicii Fau trimis peste mare ; un marchiz Venetian şi un brumet englez. I a dreapta şedea un bătrân tmpodob'* cu vre o duzină «3e decoraţii : era conte dalmat fiare.şi tncepea, t mod Invariabil, toate povestirile cu aceste cuvinte : .„Când eram şambelanul M. S. Francisc loser*... T.a stângă, luase loc chiar vărul lui Hindenburg, contele de K.... al cărui trecut de căpitan in armata germană ti aducea Întotdeauna comanda regimentelor cinematografice... Din loja noastră aveam o privire generală asupra sălii, ocupată de două sute de figorirtti in tinută de seară. Recon. Stituivd operei din St. Petersburg era frapantă in avant,scena imperială, farul şi ţarina : Ton Telegen. In viaţă soţul Geraldine Farrar. Joacă in film rolul logodnicului ei, Geraldine Farrar, care.şi păstrase fi In acest film rolul ei real de Interpretă a lui Wagner, cânta Lohengrin pe scenă. După căderea cortinei, mecafonul ordona contelui von K... fostul sanv btlan al M. S. Frnnrtsc.Ioseph și mie însumi să prezentăm, sub ochiul o. bird i vuiții felicitArlfe noastre diplo. szatius csebrei cântăreţe, IL'BITA KR0NPR1NTULUI * în drum spre loja tn care vedeta ur. «tta sa primească omagiile noastre a ristocratice, contele von K.„ Îmi şopti : — înainte de războia şi de crăsătoria sa cu Lon Telegen, am cunoscut-o pe Geraldine Farrar la Berlin, la krotiprinzu. Ştiţi că el o iubea mult A fost necesară intervenţia kaiserului pentru ca principele moştenitor să nu se căsătorească cu o actriţă americană. Când Statele Uunite intrară in confiictul mondial Geraldine fu pusă sub supraveghere din cauza legăturii ei cu feronprinzul. Ca si cum aceşti yankei democraţi n’ar fi trebuit să se mândraască cu o alii de.a lor a fost remarca'â de Mul unul Împărat ! Dar directorul ne Întrerupe brutal „Veţi trece repede prin fata doamnei Farrar! Lumină! Acţiune! Cameră!". Şambelanul se înclină primul. Veni rândul contelui von K... Dar cântă, renta 11 recunoscu. Aud vocea vărului Iul Hindenburg : Gnädige Frau ^ Lustiger Potsdam^ Unser liebe Krön, prins... Ofimul german Întârzie pe lângă soţia morganatică a fostului sfin stăpân întâlniţi de amintiri, ambii uită de regizor, de scenariu, de Los Angeles şi de studioul lui Goldwyn : el sunt departe... In anul l'JH... In Germania. Vocea directorială trebui să Intervină cu putere pentru a.l readuce la realitate : „Mai repede I Grăbit*.vă’1 Cu trăncănelile voastre lini stricat! episodul I". In fine. sosi si rândul meu. Mă in. chinai respectuos si mă intorsei in lo Jă Contele von K... lini spuse necăjit : ,,Ati auzit ce noi.a spus netrebnicul acela de director ? Ah ! dacă am fi fort încă Înainte de războiu. Laşi !! Invăţat eu se 'nseamnă să inculţi un ofiţer german"I" Val ! Peste câteva minute contele com K„ avea să uite până şi respectul pe care şl.l purta el însuşi Şi,odată cu el, tofi cei „patru, zeci” îşi vor uita strămoşii, trecutul şi principiile de guvernământ. Pe ce fundament fragil se bazează spiritul de castă . LA OPERA DEMOCRATA DIN PETROGRAD Al doilea, episod nu se mai petrece la Opera din St. Petrograd ci la Opera din Petrograd. Regimul ţarist trăise. Adio toalete de seară. In loja diplomatică Îşi etalau bluzele roşii cu misarii poporului in loja imperială luaseră loc Trotsky şi Lenin. Gerioldi, pe Farrar care. Inainte cu un sfert de ceas, cântase in faţa marelui duce, a boerilor, a generalilor, a doamnelor da onoare, va cânta acum, din ordina sovietelor, in fata unui parter de marinari, de mujici şi lucratori beţi. — Treceţi pe la garderobier! răsună Vocea directorului prin megafon. Vi se vordistribui pantaloni uzaţi, jenei, ghete, bluze. îmbrăcaţi vă aceste testaure fieste cele ţg gaji lg purtaţi. tul unor oameni cari nu sunt obişnuiţi să meargă la operă 1 Contrastul trebue să fie puternic 1 Contrastul este. Intr’adevăr puternic când, la ora 1 și zece minute, asistenta bogată de acum câteva minute e înlocuită cu o ceată speriată de săraci... Dar e ora 1 și 10, iar turnarea episodului nu poate fi terminată Inainte de 2. „Suntem angajaţi până la unu 1 strlsă o voce. Plătiţi-ne un supliment !" Alte voci aprobă : ,,Nu vom mai găsi tramvai ! Va trebui să mergem acasă cu taxiuri ! Daţi-ne şapte dolari in plus". Directorul vine să calmeze tulburătorii liniştii . ..Putină răbdare ! In cinci minute veţi fi liberi!”’. Dar glasul a douăsprezece sute de oameni se ridică în cadenţă : „Şapte dolari ! Şapte dolari !“. Un regisor imprudent Ieartrică ameninţător : „Nu veţi mai găsi angajamente !’’. Atunci, furia îşi atinse culmea. Cu pumnii îndreptaţi spre director, mulţi, mea urla . ..Jos cu Goldwyn ! Supli, meni ! şapte dolari ! Şapte dolari !”. Directorul încearcă o ultimă tentativă de conciliere printre spectatorii din loja celor patruzeci. Principii ruşi, marchizii italieni, conţii francezi, baronii germani , ultimi reprezentanţi a ondinei ! Dar imbrăcându şi vestmintele poporului, pantalonii săi cârpiţi, ghelele săie găurite, aristocraţii au mioptat şi sufletul poporului. Contele von K.„, fostul căpitan german, nu mai e decât un marinar de pe Voga ..Trăita, că Sovietele’’ strigă în delir principele rus. Fostul şambelan, atât de conservator sub duzina.l de decoraţii, să schimbat într’un comisar exaltat care cere cu vehemenţă : „Capul directorial sau şapte dolari’’. Revolta a izbucnit pretutindeni. In loji. In parter, la galerie. Un regisor apare pe scenă. „Veţi căpăta suplimentul de unsprezece dolari !” Bolşevismul a triumfat. Turnarea scenei începe... • Oh ! Brumme ! Toate revoluţiile îşi au punctul de pleeare In vestmintele oamenilor. Tirani daţi poporului un voitor mai bun şi-l veţi câştiga. cana in ador na respecta angajamente! — Condamnarea d-nei Huguette Duflos — După cura se știe frumoasa exsocietară a Comediei franceze Huguette Duflos, a părăsit Casa lui Moliere, fără vreun preaviz, angajându-se la un teatru de pe Bulevard. Comedia franceză a dat în judecată pe fosta societară. Procesul, cu multe peripeţii s’a terminat acum vre o câteva zile prin condamnarea artistei, avertisment contra artiştilor cari nu-şi respectă angajamentul. Iată judecata secţiei întâia a tribunalului civil al Senei. „D-na Huguette Duflos a dezertat deja obligaţiunile pe care le contractase faţă de Comedia franceză, în plină cunoştinţă fie cauză. Acest lucru este dovedit şi prin declaraţiile pe care ex secietara Comediei franceze le-a făcut ziariştilor, declaraţii cari n’au fost dezminţite. Tribunalul a aprciat, în ceeace priveşte ’pe d. Maurice Leh-mann, directorul teatrului unde a refugiat d-na Duflos, că el a ingajat-o la o epocă în care demisia d-nei Duflos n’a fost încă primită de administraţia Cornelie franceze. In consecnţă d. Lehmann s’a asociat greşelii comise de d-na Duflos, greşală comună şi indivizibila. D-na Huguette Duflos şi d. Maurice Lehmann sunt conamtaţi solidari la 150.000 franci despăgubiri faţă de Comedia franeză, precum şi la plata cheltuelor de proces. Tribunalul a declarat că contactul d-nei Duflos cu Comedia runeeză e reziliat. De asemenea d-na ITuguette Duflos nu va putea anume pe nici o scenă a altui teatru, atâta timp cât nu va achita despăgubirea față de primul teatru francez”. Comedia franceză era repreentată prin advocatul Henri Robert, iar d-na Duflos prin d Osé Théry. HUGUETTE ex.DUFLOS DRUMUL IERTĂRII Acum câtva timp, publicul cinefil al tregime se prezintă ca o producţie care Capitalei a fost surprins de o veste plăcută. „In Bucureşti se va turna Am film... Un mare regisor francez va conduce lucrările... Lumea amatoare e rugată să acorde asistenta la turnarea unor scene ce necesitau figuraţie, etc. etc." Intr’adevăr, DJ Femard Gabriel Raşca, merleur.en scene apreciat in Occident, pornise o ofensivă frumoasă Să dea viaţă cinematografiei române, început la Manrigues, Marseille şi paris, filmul „Drumul Iertării“ a fost continuat In România. Printr'o acţiune cu proporţii cari fac să ne amintim de filmele producţiei germane, printr'o acţiune cu un subiect care esi din comun, această realizare desăvârşită va face pentru propaganda românescă In afară, mai mult decât orice alte mijloace culturale. In „Drumul lor găril" asistăm la procesul dureros a! dezagregării unei căs.ilicii începută sub auspicii fericite. Asistăm la surdul duel dintre soţ şi sotie, ne înfiorăm in fata crimei bărbotului care.şi omoară nevasta nu, cum s'ar crede, fiindcă ar fi fost Înşelat, ci fiindcă dânsa făcuse de nesuferita printr'un alcoolism dus la exces, viata în comun. Asistăm la exilul voit al unui tată ce.şi părăseşte copiii pentru a pleca departe, în ţinuturi ştrăine, unde speră să găsească IERTAREA. In România, o găseşte. Se întoarce în patrie... Dar, se poate oare povesti un asemenea subiect? Se poate exprima prin cuvinte sentimentul, gândul, durerea omenească ? Personagiile acestei strălucite bande nu sunt fiinţe închipuite de imaginaţia unui autor în liniştea odăii sale de lucru. Ele sunt chipuri vii, rupte din mijlocul vieţii, sunt parcă, oameni cari, din sală, au sărit deodată pe pânza neînsufleţită a ecranului imprumutându-i viata lor, continuând să şi.o trăiască acolo. Am face nedreptate dacă am împărt acest film in două: In scenele luate In Franţa şi in scenele luate în România. Căci ele se îmbină cu atâta armonie intr'un tot omogen, încât banda în în, poate înfrunta cu energie şi curaj orice comparaţie. Legenda că la rol nu se poate produce nimic de valoare, e sfărâmată, e definitiv sfărâmată. Cu actori ca Marie Chcurescu,Rulfinsky, Leny Cadler, Romald Dufinsky, Marcel Enescu, etc. ne vom prezenta curajioşi pubculul de pretutindeni .Drumul ir.dril mai numără, de alt.lei, intr'o strânsă colaborare cu cei româneşti, următorii actori consacraţi: Cina Avril, Marcia Capri, pnu Menant, Fernand Gabriel Rusca, Fa. Ore, etc. Exterioarele au fost luate, în afară de localităţile dejaotate, la Lourdes, cu care ocazie sa filmat şi grandiosul pelerinaj al miilor de credincioşi spre acest loc sfânt şi miraculos, la Constanţa, Mamaia, pe Marea Neagră, lt. Bucureşti. Interioarele s’au lucrat în studioul modern «e la Paris, Eclair, Technica Dress şi Posmandr. Regia Gabriel Cosea asistat de Ion Grund, Prin interpretare, subiect şi realizare, producţia cu care debutează IRIS ULM, se clasează dintro data in rândul filmelor ca vor rămâne clasice Putem deci spune cu tare că filmul românesc nu mai e un vis. E, dinpotrivă, o realitate, într'adevăr e prea frumos, am putea spune, ca să credem că i realitate. Să nu se uite însă că realitatea nu.i chiar în loUleauna urâtă. De data asta, cel pufin, e o excepţie Şi, sperăm, acestui film ii vor urma şi altele, acestei excepţii, încă multe, până când se va putea spune de Drumul iertării că a fost gloriosul inceput al unei industrii bogate şi al unei arte naţionale Înaintate. Filmul „Drumul Iertării“ împreună cu actul „Care este cea mai frumoasăAZ“, unde apar concurentele alese in urma concursului organizat de „Iris film“ și ziarul „Rampa", când publicul va vota pe viitoarea vedetă a filmului lucrat de către „IRIS" film rulează la marele Cinema „capitol“ de azi Miercuri 30 Noembrie. Terfala mea a aliat de moartea lui dar Carl Capeh nu a murit Ce spune mortal v’u despre piesele sale pe care nu le-a văzut Printr'o confuzie de nume, presa din toate ţările a anuntat moartea marelui autor dramatic Carol Capek care insă din fericire continuă să trăiască is să scrie. Stilul lui satiric are un rătsunet mondial dar îi rămân întotdeauna calităţile naţionale ceheşti. AUTORUL DESPRE PIESELE SATE Iată ce spune autorul despre piesele rate „R. U. R.“ — care a obţinut un atât de răsunător succes nu o pot suferi, nici nu m'am dus la reprezentaria acestei comedii declară autorul. E un fel de operă esperanto — nu e o lucrare cehă — aproape pot spune că nu e de mine. Totuşi rectifică tot el. In ceva e naţională. ..Roboţii" nu sunt altceva decât reînvierea legende a Goiernului. Din potrivă ultima mea lucrare „Adam creatorul“ e toată ţesută din vechi motive naţionale.legpji dare Tot aşa piesa cu „Viaţa insec. leioi*" e inspirată tradiţionalist din basmele populare. Insectele au fost reprezentate in mutre ţâri , dar nici piesa aceasta nu am vâzut.o pe scenă. AUTORUL DAT AFARA DIN TEATRU Dar nu vă spune acelaş lucru aproape tot al doilea autor dramatic, câ nu merge la teatru ca să vadă reprezentarea pieselor sa’e ? Aşa e moda să fi sceptic. Dar la mine nu e vorba de aşa ceva. Din potriva dacă aşi merse la teatru aşi sta aşa de mult. la rinet itt' până m'ar da afară regisorii pentrt’cît desigur le aşi contrazice indicaţiile Intre noi fie vorba mi s a cam Imâmplat de câteva ori aşa ceva. In tijieiete am crezut că. destin«! meu merge spre teatru , voiam să devin un om de teatru şi nu un autor de teatru — dar asta de mult şi de atunci am îmbătrânit. CATI ANI ARE CAPEK ' Şi bătrânul are vreo treizeci şi doi de ani şi povesteşte mai departe — azi a ieşit la iveală o nouă generaţie de scriitori tineri. Aceşti juni poeţi cehi îşi bat joc de scenă — sunt lirici şi comunişti, iar pe deasupra au chiar talent. Noi care am trăit războiul suntem bătrâni. Pe mine ai-a izgonit din Paris războiul pe când nădăjduiam să devin un tânăr scriitor. Chiar scriitor nu am ajuns să nii precum vezi... şi cu un suspin melancolic îşi isprăveşte convorbirea cel mai tânăr dintre autorii mondiali. Curfizane... (Splendorile şi mizeriile vieţii curtizaniîori r'aport’opera genialului romancier francez Honoré tie Balzac 2 volume De vânzare In toate librăriile şi la Administraţia ziarului „Rampa"* care le expediază contra costului de Lei 110, preţul ambelor .sol.gight fiai w r9 Cde mai mari biblioteci din lume Un ziar englez fie*ndl statistica bibliotecilor .Hulernen întreaga relevă că cele mai mari biblioteci din lume sunt: British Museum cu peste 2 milioane volume. Bibiloteca din Petrograd cu 1.500 000 volume. Biblioteca din Berlin cu două miloane 500.000 volume. Biblioteca naţională din Paris tot cu 2.500.000 volume. Biblioteca Vaticanului cu vre-o 100 000 volume. Biblioteca Universităţii din Harvard (Statele Unite) cu un milion. Biblioteca imperială din Tokio tot cu un milion de volume. --------xox--------- lă' Pianoul mecanic instrumtent oiucial E vorba ca la ConservatorulÎmi Paris să se introducă o clasă de piano mecanic. Şcoala superioară de muzică du. Paris a şi introdus acest instrument în secţiunea muzicală. Ce e cu noul teatru RSSE din Timisoara ? O polemcă din alte părţi, ca ecou In luatea noastră craioveană Rampa prin cele două articole de d-lui Paukerov asupra problemei Teatrului la Timişoara, a starnit interes în intelectualitatea noastră craioveană. Conflictul — căci se pare că e un conflict de opinii !n_ subsidiar și de interese în principal, con- teliu acesta ne interesează penru că e vorba de teatrul nostru :*e acu' . . Latura aceasta a „interesului se poate mărgini numai la Temitea ra dar poate că bat vunturi şi .Ie prin părţile cluj ene, a a de "-cumpe inimei d-'ui Leoard Taucov, apreciatul meu culeg. Articolele d-sale au o parte de are ne dezinteresăm complect — a ceo a adreselor și a programelor festive, a manifestului d-lui Avram Nicolau, al aranjamentului cu Opera din Cluj și chiar cu ,,Năpasta” d-lui Sabin Drăgoi. Sunt chestiuni locale care nu ne privesc şi care vor avea deslegare prin cei angajaţi. Se vorbeşte însă în articolele l-lui Pinkerow şi de teatru! Naţional din Craiova care a semnat un contract cu primăria Timionra. Onoratul meu coleg îşi desvăluie simpatia pentru Cluj — pledând ca atare, — la rândul meu, •■a mm! căruia îmi pare rău că teatrul nostru îşi împarte activitatea cu cetatea Bănăţeană dir ca’•e totuşi sunt mândru de cislene ni s’a făcut de a fi preferaţi. •am crezut de datoria mea să cer lămuriri. Aceasta pentru mine cât şi pentru iubiţii noştri cetitori. Cel mai infient era d. Bofoiu lirectorul teatrului craiovean. DIT1W S A A TUNS T.A ANO A TA. MENTUL TEAtimtUJI CRAIOVEAN — Orașul Timișoara a făcut mari sacrificii banoeti. rid când un monumental edificiu, cu gmhril mare și frumos de a hărăzi InnafoUii un teatru românesc permanent. — De ce accentuezi asupra cu•nntului românesc? — Prin teatru romanescd.Gror re viei primarul Timișoarei ca si 'oft buni» români deacolo an Ințeles nu tcainil mercantil al cănii suprem si unic scop cs'e rc- Ma spectacolelor, ci ara operă de promovare a culturii si arCi românesfi. făcută cu sacrificii I S npști. dar cu foloase morale și n"Uonnle, ne aceste plaiuri aCtn ‘imn văduvite de asemenea manifestări. —. D. Pinkerow preconize"?* 'oate acestea mimai nrin muzică. ~are este părerea d-voastră ? — Desigur că muzie« desfată n•echea si ne îmbie «"flefeV. Fa ne poate rafina gusturile dar prin ■‘macterul ei international nu ne poate ajuta la formare« aeeV: conștiinfi raţionale de care avem «fata nevoie la hotarele de Apus ’-f« românismul«». Timid de atâtea veacuri natîrmn 'ităfile ce dominau acele nu s’au preocupat să o fee sufletului românesc emoţiile la care năzuia prin sângele şi prin m'rina sa. si "«fezi chiar când în Ten»'«nara teatrul maghiar şi şvab activeaz* m libertate anioane în neimane-1 *ă sunţind r»dt»»ra şi ar'a dramat ică maghiară ș» germană, mă "■nrnrinde cum d. Pa»»k“«*ow eretp fj, mod serios că enl't re ere de zece ani dela dezrobire îl ?a | să acolo lît»«a »un»» altar de art'omânească nonte fi »»meiit doar ”n senzațiile «»iditive ele trd„. -ilor de somrnnă, ori eu notele de 'f*dptă ale bns'lor. Urmărim ceea ce se concrefi•”"ză în cele do»»ă eimiirtp la'ineirleefere et modesse. căei î țeîeg? d-ta bine că nu pot fi de acord cu d. Paukerow care cere •'umai dolpr^are. pe câtă vreme •ti* pns în fruntea institut'ei de’»ltură nat'onală urmXesc msi -•le» ne acel r«re ’pîs* d” ra”e avem nevoie în domeniul naţional. — .Atunci ? — Atunci sunt de acord cu d.Ditmar Georgevici şi ale aceeau! şi artiştii mei ne vom da toată silinţa să valorificăm şi sa realiam intenţiile frumoase ale frunaşului român din Temişoara. — D. Paukerow contrazice in cel al treilea inteview afirn’pţitiile d-lui Georgevici lăsând să e înţeleagă reaua credință a !-sa!e. — Obiecfiunile d-îui Paukerow unt tendențioase. Ara aHsfat întâmplător la convorbirea di tre-sa și d. Georgevici și nu găsesc ermeni destul de elog-j»icnți ca să 'nvederez atitudinea cinstită și românească pe care primarul Tenișoarei a păstrat-o în tot tim'••I «"ostei convorbiri. D. Paukerow afirmă s» fi acuz ie inexactităţi. Mărturisesc că inexactităţile mnt de partea d-sale și anume : Oferta adresată operei din ’"Taf a fost denonantă nu numai Tin ca"?ă că nu fusese acceptată. Tar a fost desființată chiar de d. "ninistru al Arfelor în urma re'tunţărei d-lui Fffimbj la ori'e »retenţii şi dovada ace«fel de fi’n “ri este însăşi convenţiunea în■heintă cu tentrul nostru şi apro'•bată de d. minîstru nl Arfelor. in rccace nriveştp anortul ne •are teatrul Naţional d'n Cra’ova îl aduce primăriei Temişoara '»rin convenţia încheiată, este în fără de ansamblul său de repertoriul său şi de averea mobi- de care mai dispune, un buget le circa 10 milioane, buget permanent si alimentat din subvenţia anuală la care are dreptul, indiferent dacă ar juca sau nu In Timişoara. Fără acest buget nu s’ar putea cre’a şi întreţine o societate dramatică de seriozitatea celei dela Craiova, care numai ’ntorită unei nenorociri se oferă Timişoarei cu acest caracter de ndeliungată activitate tearală in cetatea Banatului. Cum poate dar d. Paukerow să svnne că arătările primarului Timişoarei, făcute în faţa mea nu ar corespunde adevărului şi că bugetul teatrului din Craiova are numai de un milion jumătate, când adevărul este indiscutabil cel de mai sus. Din legătură cu acestea d. Paukerow afirmă că a stat de vorbă cu dv. ?» că i-aţi fi dat informaţii complimentare, lăs'nd să se înţeleagă că din cele spuse Ie dv. ar rezulta adevărul tezeale. Ce aveţi de spus : — Dezmint cu anticipaţie orice afirimnfiuni s’ar face de d. Pan lecrow cn emanând dela mine, întrucât după cum rezultă din declarafiunile mele de mai sus. 'Părerile şi credinţele mde sunt diametral opuse cu ple d-lui Patkerow. — Ce răspundeţi la jocul de cuvinte : Timişoara periferia Clujului sau a Craiovei? — Condiţiunile în care Clujul vom să deservească Teatrul Com»inul din Timişoara erau s»»s”eptibile de caracterizarea d-lui Patkerow, întru cât se ştie că la Timişoara nu ajungea trupa de baza a teatrului chilimn, ci erh'ne volante înitrhrbate în pripă de” elemente disparate şi care ar fi trecut ne acolo în mod snorad'c ’»» condiţii'nile infcrjfmre ale oricârei trune ambulante. Pe câtă vreme societatea dramatică a teatrului Naţional din Craiova adtmne la Timişoara o trupă cu o tradiţie de 75 de ani, culmente bine îficbegate si umoane şi c»i întreg arseni'nl său rP'C»»t, alimentat în permanenţă de bugetul său de circa 10 milioane. Cu alte lămuriri îţî stau la dispoziţie după ce d. Paukerow îşi va termina seria sa. D. I. ATANASIU Refe de plan $1 de vioară, i. Jtv.ică estin ›»l mai mare Magazin de muzică al ţării i›«^HAVEC iinitOlSâ . GKA11S ■‘A* RUDELOR VOASTRE PRIETENILOR VOȘTRI TImjPOR ACFIORA CÂRC StKCPĂ DE QACEU, OUQEQ* DE GATI IARINGITE,BRON$ITE,CATARE, GRIPE, INFLUENTA,ASTMA, ETC $I $1 TUTUROR ACELORA CARE VOR SĂ IE EVITE VEȚI RECOMANDA CĂLDUROS PASTILELE VALDA DACÂATMNCERCAT NUMAI SINGURA RATĂ EFICACITATEA LOR REMARCABILĂ FAC-AIMTL REDUS AL CUTIEI DE VÂNZARE LA TOATE FARMACIILE UDA1 f :'l ' • 1». ......... Pace ixtre biserică şi teotra De câtva timp la Paris în fiecare Duminecă are loc un serviciu divin la biserica sfântului Ilonariu pentru actori şi actriţe. Până acum biserica socotea pe actori nedemni de împărtăşanie. Acum sub auspiciile episcopului de Paris această măsură a fost ridicată. La prima liturghie a asistat toată elita centrală şi a ascultat cu pioşenie pomenirea artiştilor morţi pe câmpul de onoare. A urmat o predică a preotului care a declarat că „Actorul rămâne un om cinstit şi un drept credincios când trăieşte pe scena lumii. Intre artă şi religie nu există duşmănie. Vechia neînţelegere a dispărut pe veci. Azi prigoana medievală a luat sfârşit. TURNEUL d-lui MIŞU FOTINO codirectorul Teatrului IVlie cu piesele Fracul'* de G. Drégely „Altul la rana“ $r de httcHne Key ^ Personalul anistie: «l.ttele Martfl Mohor, René Annie, Nelly Caradorf- Proasti FESTIVALUL AFTFTTC !DE LA ŞCOALA CATOLICA Sâmbătă seara a avut loc în spaţiosul salon al Şcolii Catolice din localitate, un reuşit fes*'vl artistic urmat de dans, dat de ..Soc. corală catolică Sf-ta Cecilia”. Programul artistic, frumos anunțat si conceput, mulţumită i n cursului d-lor Sort'e. Calnv, Gr ’nan, Franz, etc. a dat prilej publicului să admire dun nou pe aceşti talentaţi dilentanți. S'a jucat Telepatie, farsă într’un act. Rolurile principale au fost interpretate c»i mult tahrat ii vervă de «l-nil Soffle și Gr. loan. D-ra Kranz s’a remarcat prin frumoase bucăţi executate la pian. Apoi d-nii Calay şi Colceac mampaninţi fiind la pian de d-na Colcenc au cântat cu multă marserie din flaut, diferite bucăţi din repertoriul clasic. Deasemeni corul de sub priceputa conducere a d-lui Maciinc a delectat publicul cu mai multei arii frumos reuşite. După acest program destul de variat, a urmat dansul, in sunetele vibrarde ale umui simpatic jazz astfel încât tineretul zglobiu şi vesel a putut petrece până in zorii zilei. In asistenţă remarci D-nii şi d-nele Sourne, Ioachim, căp. Vintilescu, etc. D-nele Thomas, Reinchundt, Viol’nî, llofberger, I’inichiu, Schniirich. D-sonnele : Violani, Kranz, Skalsiti, Blusch, Perinzure, Covaci, Catz. D-nii dr. Poly, Braunstein, Neri, Nemet, Schniirich, Nicutescw, N. Teodorescu, Stroe, M. Negulescu, Luventhal, Magureanu, Finichiu, Dinulescu, Șerbănescu, P. Constantinescu, Latter, Sencea, etc. ii .ni!:' M. FoMno, O. ChamM. Ram«« Zazirescu, Radu Popee®, Al. Economu, etc. ITINERARIU { Miercuri 30 Noembrie I»și Fracul'' Jot I Decembrie Bârlad, Altul ln rătHt' Vineri 2 Decembrie Iu«l. Altul la rtung sâmbatA 3 Decembrie Vaslui. Fracul Duminica * Dec. Botoşani, Fracul ( Luni 6 Decembrie CernAut. Fracul Martie Dec. Cernăuţi, Altul la rând Miercuri 7 Dec. Botoşani AUni la rând Joi 8 Decembrie Homan. Fmcul K Vineri » Dec. Piatra.Neamţ, Fracul *5 Sâmbătă 10 Dec. Piatra.Neamţ, Fracţii Duminică 11 Decembrie Tecuci. Fracul Luni 12 Dec. P..Neamţ Altul la rând . Marţi 13 Decembrie Bacău. Fracul 11 Miercuri 14 Dec. Focşani. Fracul I* Mioi 15 Dec. Constanţa. Altul la rând . Vineri 18 Decembrie Piteşti. Fracul Sămbătă 17 Dec. Craiova. Altul şi rând Dum 18 Dec. Timisoara. Altul la rdnd Luni 10 Decembrie Arad. Altul la rdnd Marti 20 Dec..Mare. Altul la rdnd Miercuri 21 Decembrie Cluj. Fracule Joi 22 Decembrie Cluj. Altul la rdnd Viitoarele concerte Mîerpurî 50 Noembrie. Aten”»dl Român: Concertul pianistei Anioara Marine. Joi, 1 Decembrie: Cincert Matiya Rofiz si Al Teodore«ru Vineri 2 Dee. Ateneul Român : Concertul violonistului Fries Treisler, Duminîră 4 Dee. Ateneul român : Concert simfonic dirijat de t’mown 's cherchen. Luni 5 Dec^ Ateneul român: Concertul violonistului Fritz Kreisler. Mîerewri, 7 Decembrie: Concertul d-lui Niculescu-Basu în isala Liederlafer ■ BEri Marele Turneu CompanieiJSrSbiis DIRECTOR C. TANASE , Marile succese bu*cureştene (f fîZodia Vorei lui Revistă de N. Biriţcac«/? „Dă-te 10S din Corcoduş Revistă de Mirren Rădulescil ji Alfred Moşoic D. G. TAivASE IVrstmnlu» nrtislicî D-nele: Nanliţa PnvdesMS« l'uciy Eremia, Ecaterina VnsU lin, Violeta lonescu, L'zicn Pe» freson, Rozi Rozi , D-nii: C . Tanase, Titu Protnpopescu, P. Codruţ, Dan Demetrescu^ Fttv Şrrbănesru, Lorenţ, GîovnnL HU lonescu, Burcuş, Veleştea»»« Celebrul Tria Madel ne Dela teatrul ( pbseura die • l.omba „ l)rchestră proprie «ub romluces !«*» ,1-l ui Ali ’. Bârfanmum U 30 Nbrie și 1 Dec.: Coastaaijk 2 Decembrie; Bazargit. au m Sturgu Reg, 5 m),fenata mutară Mim Drivu Duminică a avut loc pe terenul re.simenului matchul de mai sus cares'a terminat cu 40 pentru echipa regimentului, golurile fiind marcate de fioluri. Reiss, Otto şi Popescu. Jocul s’a desfăşurat foarte frumos avAndare destul de intresante, şi pentru prima oară am putut admira in oraşul nostru un adevărat match de footbal. Cu acest match echipa regimentului rachee sesiunea după o serie de victorii, graţie sârguinţei depuse de căp Manolache, »un adevărat sprijinitor şi iubitor al sportului, proectând pentru primăvară o serie de matchuri interesante. ték.