Rampa, aprilie 1928 (Anul 13, nr. 3058-3080)

1928-04-01 / nr. 3058

INFORMATIUNI Dupa «Chasseurul de la Ma-­ xim» compania dramatică de la Teatrul Regina Maria va re­prezenta «A doua conştiinţă» dramă în 4 acte de Paul Lin­dau. In rolul procurorului Hallers va apare d. G. Storin. Piesa va fi pusă în scenă de Dl. V. Enescu de la Teatrul Na­ţional, Compania de reviste G. Tă­­nase se întoarce Luni în Capi­tală, D. C. Tanase va pleca la Pa­ris pentru a face câteva anga­jamente pentru stagiunea de vară şi comenzi de decoruri şi costume. VĂ apăruţ­i CONV­ENARE de N. M. Condi­escu, un ele­gant volum de nuvele de 150 pagini în editura «Scrisul Ro­mânesc». Preţul 70 lei. Opera Română va mai repre­zintă în actuala stagiune două lu­crări originale: „La şezătoare”, im act de Brediceanu sub condu­cerea muzicală a d-luî I. Nona Ottescu , „Năpasta”, 2 acte de faterre Drăgoi, sub conducerea mu ideală a d-lui­­Alfred Alessan­­drescu. " D. Tony Bulandra face ac­tualmente un turneu cu «Cu­­rcano de Bergerac» de Rostand. A apărut CATALOGUL GENERAL de Primăvară-Vară a marelor magazine GALERIE S LAFAYETTE Paris Doamnele care nu l-au primit direct se pot adresa la Agenţia din Bucureşti Cal. Victoriei No. 82, Etaj UNDE SE PRIMESC ŞI COMENZILE Duminică 1 Aprilie are loc ver­nisajul expoziţiei pictorului Tra­ien Comescu la Ateneul Român, sala Exarcu, la ora 11 a. m. Expo­­ziţia va fi deschisă până la 25 aprilie a. c.­­ Sâmbătă, 31 c., ora 6.30 ş. a., Pr. profesor Nîc. M. Popescu va fine o conferinţă despre Le­găturile dintre biserica sârbă şi română, a XVI-lea din ciclul «Iugoslavia şi Bulgaria» orga­nizat de Institutul «Sud-Est European» în Amfiteatrul «Al Odobescu» (Facultatea de Lite­re). Intrarea liberă. Maestrul Vaclav Talich, di­rectorul Filarmonicei din Pra­­ga, care urma să dirijeze un concert la Bucureşti şi-a con­tramandat sosirea. Teatrul Nostru va reprezintă azi Sâmbătă în matineu şi seara comedia : „Secretarul general de la Merne”, cu d-l Ion Lipescu. Ultimele concerte ale Filar­monicei vor fi dirijate de d-nii Paul Paray (Paris) şi Erich Kleiber (Berlin). Mlaestrul George Enescu a dat săptămâna trecută un concert de vioară la Paris.­­ Compania dramatică de la Teatrul Regina Maria va re­prezintă azi Sâmbătă şi mati­neu şi seara «Voi porte» cu a­­ceiaşi distribuţie în frunte cu d. V. Maximilian. D-l C. Tănase cu întregul său ansamblu va juca Duminică la Bazargi şi revista : „Din toată ini­ma!”­­ ** ' Teatrul Naţional anunţa pen­tru matineul de azi: «Meşterul Manole» de d. Octavian Goga. Compania de reviste C. Tănase va juca azi Sâmbătă în Matineu şî seara la Constanţa revistele : „Zodia porcului” şi „Din toată inima", 2 Piesa 3­ lui Gib. Mihăilescu «Pavilionul cu umbre» va fi reluată după întoarcerea d-rei Ventura din turneu. Pe scena Teatrului Naţional se repetă comedia cii Otto Ernst Institutorii”, « In saloanele Athénée Palace va avea loc Sâmbătă 31 Martie între orele 4 jum. si 7 jum. un Ceaiut Dansant dat de Asociaţia Sporti­vă Politechnică, a absolvenţilor şi elevilor şcoalei Politechnice din Bucureşti (A. S. P.), în cinstea membrilor săi cari au reprezen­tat România la Olympiada de la St. Moritz. Intrarea cu invitaţii. D. Leonard cu ansamblul său va juca astă seară la Tecuci o­­pereta «Obraznicul». Compania de operete Leo­nard va juca Duminică la Foc­şani opereta «Obraznicul». ■­­ De la teatrul National din Cernăuţi Cu prilejul sarb­orirei, a 25 de ani de activitate actoricească a d-nei Ecaterina Mironescu Tea­trul National Cernăuţi va repre­zenta în cinstea sărbătoritei ves­tita comedie a lui Moliere «Doc­torul fără voie“. Spectacolul va începe cu «Săp­tămâna luminată“ dramă puterni­că, datorită regretatului scriitor M. Săulescu. Acest spectacol ar© joc Joi 5 Aprilie 1928. Zilele acestea va intra in repe­tiţie la Teatrul Naţional vestita­ucrare a lui Hoffmannstal .,Ieder­­mann” care s’a jucat ani de-a rân­dul la marile festivităţi din Salz­burg, în minunata traducere fă­cută de d. profesor C. Berariu fos­tul director al Teatrului. Rolul principal va fi jucat cu această ocazie de d. Romald Bul­­finschi de la Teatrul Naţional Bu­cureşti. - -La Teatrul Naţional Cernăuţi se repetă „Tatăl” de Strindberg cu d-nele Gina Sadry, Getta Chernbach, Anişoara Roşu şi d-nii Ovid Brădescu, Petre Bu­landra, Cezar Rovinţescu ,Siriţea­­nu şi Mitric. Direcţia de scena o are d. Vic­tor Ion Popa. Din pricina vacanţei Paştelu­, a şeasea audiţie muzicalo-teatrală pentru comemorarea lui Beetho­ven şi Goethe se amână pentru după sărbători. ‘i. La TEATRUL MIC IN FIECARE SEARĂ unica popescu­­unul dintre cele mai amuzante spectacole azi în Capitală Creaţia lui MIŞU FOTINO e primită cu aplauze la scena deschisă ^Rotaincb©r n Ştiri sportive Societatea Sportivă şi Cultu­rală P. T. T„ va desfăşura Du­minică 1 Aprilie a. c., următo­rul program : Orele 10 dimineaţa, Match de rugby pe terenul F. S. S. R. (Şosea). *•’ Orele 17, Secţiunea Cultura­lă, A doua Şezătoare Artistică Culturală, în sala de festivităţi a Casei de Credit P. T. T. str. Sft. Dumitru No. 2. Programul cuprinde Muzică, Canto, Declamaţiuni, Confe­rinţă etc. Emerich Vogi şi Raffinsky, cei doi cunoscuţi jucători timişoreni fuseseră suspendaţi de comisiunea de football a regiunea Banat. Fă­când apel, la comisiunea centrală de foot-ball din București, aceas­­ta le-a ridicat suspendarea. * Moţi Spakow, și-a însușit o vic­torie la Paris, dispunând de Flo­­rand la puncte. Jocul său variat, scrie „L’Echo des Sports” și cro­­cheurile sale puternice i-au asi­gurat victoria.* Reuniunea de box pe care Sporting-Clubul o organizează pentru Sâmbătă 7 Aprilie la Cir­cul Sidoli va fi un adevărat regal pugilistic. Poldy Steinbach şi-a câştigat de mult încrederea şi sim­patia publicului bucureştean, în­tâlnirea dintre el şi D. Teică, cam­pionul României de categorie se­migrea e aşteptată cu nerăbdare. Călinescu şi Gorăscu îşi dispu­tă titlul semi-mijlociu, iar Hergiu şi Vilău pe cel al categoriei u­­şoară. Două m­atcriuri între patru dintre cei mai buni amatori, com­­pledează programul. Gh. Axloti, Constantinescu şi Dumitrescu, trei reprezentanţi ai Sporting­ Clubului fac deplasarea la Timişoara unde în seara de 1 Aprilie se vor măsura cu trei re­prezentanţi ai Timişoarei, unde datorită străduinţelor cunoscutu­lui boxeur E. Doeriler, boxul a început să prindă rădăcini. Mâine se va disputa campio­natul regional de cross-country al juniorilor. Plecarea se va da îa orele 10.30 din faţa Arcului de Triumf. Cursa ciclistă dintre Milaano- San Remo a fost câștigată de Girardengo, care a acoperit cei 297 km, în il ore 36 minute 30 sec. Alfred Binda s-a clasat al doilea.1 * Campionatul Franţei de pati­­naj-figuri perechi a fost câştigat anul acesta de cuplul d-ra Joly — d. Brunet, care sunt şi câştigă­torii olympici ai probei. « • »• Knute­r Hansen, campionul Da­nemarcei de categorie grea a în­vins la Copenhaga pe BerlazoN­o, campionul Italiei de categorie grea cu uşurinţă la puncte. * Stade Francais, echipa campi­oană de rugby a Parisului a în­vins pe Stade Toulousain, echipa campioană a Franței cu 11 la 7. • - „Critica, de prof. Pr Dragomirescu Noul volum al d-lui M. Drago­­­irescu ne înfăţişează o întrea­gă mişcare critică literară, desfă­şurată la noi, între 1897-1900. Sunt adunate aci­ articole scrise de d-sa, acum 30 de ani, în cele două reviste critice : „Convorb. Literare” şi „Convorbiri Critice”, in activitatea sa de critică lite­rara,­ d. prof. M. Dragomirescu s’a menţinut pe terenul strict estetic. Critica estetică a fost inaugurată la noi, de cercul „Junimea”, iar T. Maiorescu, care era sufletul ei, cerea scriitorului, „adevăr în sim­ţire”, exprimat într’o formă cât mai aleasă. Idealul Convorb. Li­terare era de a face artă pentru artă, indiferent de orice alte preo­cupări. Continuator al ideii maioresce­­ne, d. M. Dragomirescu afirma în tot timpul „autonomia artei . Despărţiri du­se de T. Maiorescu, continuă cu acelaş entuziasm i­­­ealul părăsit mai târziu de ju­nimişti şi întemeia Convorbirile Critice, la 1 Ian. 1907 —, ce au a­­părut până la 1 Ian. 1910. In acest volum găsim articole : de directivă, de polemică şi de analiză şi caracterizări literare. [Nu vom găsi aci un sistem înche­gat al criticei integrale de azi, dar critica literară ce se află în acest volum e însufleţită de ace­laş ideal, ce-l vom descoperi mai târziu, în activitatea literară a d-lui Dragomirescu. In articolul „Direcţii literare”, se îndreaptă împotriva falsei culturi şi a su­perficialităţii literaţilor noştri, cari se servesc de literatură, ca de un simplu mijloc de parvenire. Neînsufleţit de vreun ideal înalt, pornit din adâncul lor sufletesc, se plâng de influenţa neferictă a mediului. Aci, autorul intervine cu ideea, ce o găsim şi în estetica integrală şi anume, când înlătură teoria mediului. Opera de artă se naşte din genialitate creatoare, în afară de elementele venite din afară. D-sa exclude naţionalis­mul din artă; nu trebue să pri­mim orce mediocrităţi, pe moti­vul, că sunt ale noastre. Arta nu are graniţă. Adevărata operă pri­meşte anumite caractere ale po­porului, din care a izvorât, pri­mind­­farmecul originalităţii, fără să înceteze de a a fi universală. Arta deşi naţională e universală. In articolul «Asupra­­ valorii scriitorilor noştri actuali” (1897), publicat la Convorbiri literare, în care face cunoscut mişcarea li­terară din Transilvania, după 1890, combate părerea lui Chendi, care nesocotea talentul unui Coş­­buc sau Popovici Bănăţeanu. Ul­timul articol scris la Convorb. Literare „Direcţia noastră lite­rară” aminteşte rolul covârşitor, ce a avut în literatura noastră a­­ceasta revistă, într-o epocă de de­cadenţă literară. Ideologia Convorb. literare, ce avea la bază „adevărul simţirii” în artă, nu fu respectat până la sfârşit. Direcţia trecând pe seama d-lui Mehedinţi, d-sa cerea ca scriitorul să-şi afle izvorul de in­spiraţie în viaţa poporului; dă preferinţă acelor scrieri, care a­­veau la bază ideea naţională. Ca o reacţiune împotriva spiritului vremii, d. Dragomirescu caută să înalţe prestigiul artei şi să reîn­vie ideologia de altă dată a Con­vorbirilor literare şi astfel s’a în­temeiat. rev. „Convorbiri Criti­ce”. Printr’o obiectivă apreciere, această revistă şi-a putut afirma autoritatea. Toate articolele scri­se în restul volumului au fost nu­­m­­i cale de autor, în această vistă. In unele din ele, işi re­dreaptă atacurile împotriva ideo­logiei sămănătoriste, polemizează cu d. Mehedinţi. Reacţionează îm­potriva poporanismului „Vieţii Româneşti”, reprezentat prin d. Ibrăileanu. Polemica cu d. Lovi­­nescu o găsim în cele două arti­cole : „Impresionismul şi raţiona­lismul în critică şi Impresionis­mul d-lui Lovinescu” ce prezintă un deosebit interes azi, când cri­tica impresionistă tinde atât de mult să ia locul celei raţionalis­te. D. Dragomirescu arată avan­­tagiile criticei dogmatice în ope­ra literară, faţă de cea impresio­nistă , care nu are la bază ade­vărul şi autoritatea judecăţii o­­biective. Ideologia Convorb. Cri­tice era „independenţa poetului”, de orce curente politico-sociale, el să fie călăuzit doar de „preocu­pări pur literare”, să adâncească viaţa în operele lor”,­­ „să-şi cultive expresia”, în legătură cu adâncimea şi adevărul fondului. Cu un asemenea crez, Convorb. Critice au putut să grupeze sub acelaş principiu de artă, scriitori din cele mai deosebite şcoale, pre­cum: Dragoslav, Minulescu, Vîl­­san, Cincinat Pavelescu, Gârlea­­nu, Corneliu Moldovanu, iar mai târziu: Cerna, Basarabescu, Lo­­vînescu-Caragiale. Prin această conlucrare, personalitatea scriito­rilor s’a întregit şî perfecţionat. Convorb. Critice duc o directi­vă sănătoasă, fixând criteriul ar­tistic, în judecarea operei literare, înainte ca 3' Dragomirescu să fi început această directivă, d. Torga era conducătorul mişcărei literare îa noi. Criteriul de jude­cată era xxaţionalismxxl şi ţărănis­mul. Potrivit acestei judecăţi, d. Iorga socotea ca cel mai de seamă poet al vremii pe O. Goga, iar ca prozatori pe V. Pop şi Sandu. D. Dragomirescu, în chip obiectiv arată rătăcirea noastră literară. Prin lupta dusă, d-sa a isbutit să impună opiniei publice, pe Cér­na despre al cărui talent excep­ţional, nimeni n’avusese curajul să scrie până atunci şi-l aşează deasi­pra lui Goga, ale cărui poe­zii, au nota naţional-democratică, pe când poezia lui Cérna, cu no­ta ei adânc omenească — „ne dă dreptul să intrăm într’o mişcare literară a omenirii”. Convorb. Critice au mai isbutit să pună în evidență opera unui Corneliu Moldovanu, I. Mirculescu­, Gârlea­­nu, Rebreanu etc. aprecieri pe care autorul n'are nevoie azi să le revizuiască, căci ele s’au fixat în judecata publicului. Intre articolele ele analiză și caracterizări recom-’n-flm pe cel întitulat: ,,Trei scriitori: Cern®, Sadoveanu, lorga. In caracterizările făcute, auto­rul a pus pe lângă o judecată o­­biectivă, o simţire aleasă şi multă căldură sufletească, ceea ce ne dă posibilitatea să înţelegem şi mai bine talentul lui Cerna şi far­mecul povestirilor lui Sacrovea­­nu şi, să gustăm astfel ce e fru­mos şi înalt în artă- Sub influenţa directivei desfă­şurată de Convorb. Critice, car­e avea la bază „autonomia artei”, s’a putut forma o adevărată ,,şcoa­lă nouă” — un curent limpede şi fecund, ce a impus ca fruntaşi ai literaturei noastre, un mimăx xxtare de talente. Stilul, în care e scris acest vo­lum, e, natural, de o energie, de o autoritate unică, datorit în mare parte puteriii de convinge­re, sincerităţii perfecte a auto­rului. Recomandăm cu căldură acest volum de „Critică” tuturor acelora, cari vor să găsească o o­­rientare în studiile lor literare, sau să cunoască evoluţia mişcărei n* ':-ire literare. E. GH. IONESCE ..., ------XOX'S'WBSuWre! Lupte Luptele de Joi seara au dat ur­mătoarele rezultate: Tibermont de Paris învinge pe Gustav Naber în 31 de minute; Procseba pe ne­grul Essow în 18 minute, iar în luptă liberă Peter Debie dispune de Seppel Mayer. Astăseară întâlnirea de revanşe dintre cei doi luptători români Petre Sanda şi C. Angelescu con­­stitue o mare atracție. Programul e complectat cu două lupte de prima înâlnire. Preparativele pentru Jocurile clasice In Grecia Comitetul jocurilor olimpice a ţinut zilele acestea la mini­sterul de instrucţie grecesc pri­ma sa şedinţă la care s’a discu­tat asupra jocurilor clasice din 1930. S’a decis principial că la fiecare 4 ani să aibă loc la sta­dionul din Atena jocuri cla­sice pentru care se va face pro­­pagadă în toată lumea. Jocuri­le se vor efectua sub auspiciile comitetului pentru jocurile o­­limpice şi a guvernului elen şi în afară de manifestaţiile spor­tive se va rechema la viaţă drama şi tragedia antică. ft A fci P . C­am­pariSport Alergările dela noreasca Programul ZIUA III-a Sâmbătă, 31 Martie 1928 I. PR. TEI (v.) 1300 m­. (.Tockey care nu au câştigat 5 aler­gări şi bâeţî de grajd) 25.000, 4000, 2500, 2500­ Iei Habitte (55) 57 Traitsi Bidou (35) 50 Stănescu Bonina (30) 48 Lapos Outarde (56) 46 Verdier Dâmboviţa (50) 46 Mapoleon Aluniş (70) 63 Ilinca Náthás (70) 65 j. . 0 N­. W.­H. CRANGAŞI, 1300 m. 30.000, 5000, 8000, 2000 lei. Roggierar 63 j. Hofhauer C-tinescu 0 Woodland 0 Cockeram 0 IV. H-cap DUDEŞTI, 1400 m. 35.000, 6000, 3500, 2500 lei. Nevermore 50 Leatcă 48 j. Lybier 69 Băneasa 52 Floreasca 53 Tangueuse 52 V. Horvath Golovkin :)i. ? Hofbauer Sfetzak Schnelein G. Horvath K.-Vous 64 j. Lolice 63 j. F. Sfanț 54 Ballade III 52' j Mirabel 62 j. Polinoise 52 Cucu 52 Ciocârlia 52 Berterand 48 j. Mathtusalem 45 Komeram SpiHer '0 0 RajosiE Phillips Painter Stănescu 0 ,­ III. PR. LUNCA 1000 m. 30.0000, 5000, 8000 2000 Jei. Călin 64 Moșulică 60 j. Nicolina 60 Gobe 60 S’o vedem 59 ]*. Cabare 63 j. Furca 53­­ Man­da 56 j. *• Andronic 53 j. Dumbrava 52 j. Mitzaro 49 j. Leatcă 45 j. Pipino 40 0 D-trescu 0 SpiHer ‘ 0 Painter Torga x 0 V. PR. COCIOC (g-dluri) 2400 m. SO.OOO, 5000, 3000, 2000 lei. Locarno 68 Scarpia 69 j. Ferguson 06 j. Nu-1 Jasa 08 j. Pronosticuri Pr. Tel. — Náthas e greu îm­povărat şi totodată un cal greu de condus, iar Aluniş nu tre­bue să stea bine cu sănătatea, dacă e alergat de la început în­­tr’o cursă de vânzare. Dâmbo­viţa în schimb pare să dea sa­tisfacţie la lucru şi e la locul ei în această companie. Bidon, dacă mişcă puţin e desigur pe­riculoasă, acelaş lucru şi pen­tru România. Indicăm: Dâmboviţa. Bidon şi Bonina. H’capul Crâng­aşi. — Despre T­olice se spune mult bine ! fiica lui luy Wind nu are ne­­voe de prea multă reclamă pentru a o socoti capabilă să câştige în această companie. Polinoise de asemenea va con­ta în cursă, deşi ca toţi pensio­narii lui Planner, mai are ne­­voe de lucru. Bertrand şi Cucu reprezintă grajduri în formă, aşa că nu trebuesc neglijaţi. Indicăm: Lolice, Polinoise şi Cucu, Pr. Lunca. — Roysteres va fi greu de bătut aci, întrucât Ly­bier, singura ce ar putea să-l ameninţe, lipseşte de lucrul necesar. Doi anii nu au vre’o şansa reputată. Deci: Roysterer şî Lubier. H’capul Dudeşti. — Furca poartă o greutate convenabilă şi după figura de foi, cu pro­babilitatea progresului, ne pa­re cea mai de recomandat la greutăţile din program. Manda e de asemenea un concurent cu şansa, deşi fiica lui Defensor nu pare să se acomodeze cu distanţele lungi.. Cabare, cu toată încărcarea luată, are mari şanse de câştig. Nicolina, ce stă de asemenea pe o victo­rie, sunt cai a căror şansă ră­mâne de prima ordine. Indicăm: Furca, Cabare şi Nicolina. Pr. Cocioc. — Intre Fergus­­son şi Locarno alegem pe cel dintâiu, ale cărui performante pe obstacole din toamna trecu­tă, îl recomanda ca pe un bun săritor. Nu’l lăsa şi Scarpia au roluri d© auxiliari pentru to­varăşii de grajd. Deci: Fergusson şi Locarno. Bacău ŞEZĂTOARE. — Duminică 18 Martie a. c. a avut loc în şcoala No. 5 de băeţi din localitate o­­bişnuita şezătoare săptămânală, care, ca întotdeauna, a atras un public pumerog. Preotul Maicea­­nu, a finut o inimoasă cuvântare ocazională, cu caracter religios. D. I. Niţă, directorul şcolii, a ţi­nut o frumoasă conferinţă tra­­tând­ despre „Vitejia­­ poporului românesc”. ‘W ’ In cuvinte entuziaste d-sa­ a arătat de câtă vitejie e capabil românul, când e vorbă să-şi a­­pere ţara. __' D-sa a terminat printr’un cald apel către auditor ca să-şi creas­că copiii cu sentimente curat ro­mâneşti, căci ei vor fi conducăto­rii de mâine ai ţării. Ovaţii în­delungate au subliniat la tot pa­sul inimoasa conferinţă. Au urmat apoi diferite coruri, recitări, dan­suri naţionale, executate de ele­vii şi elevele şcolii, obţinând un succes frumos. SERBARE. — Socetatea de­­pro­pagandă culturală din localitate „Raza de lumină” va da la Geo­­seni, o serbare culturală şi ar­tistică în ziua de 22 Aprilie (Du­minica Tomii). Vor avea loc reci­tări, coruri şi reprezentarea­ co­mediei de moravuri „S’a dus”, de N. Tintariu. TEATRALE.­­ Compania liri­că româna ..Leonard’ va repre­­senta în seara de 3 Aprilie a. c. în­ sala Ateneului local, frumo­sul succes bucureștean „Obrazni­cul” în interpretarea d-lor Leo­nard, Kainer, Demetriad, a d-nelor Vasiliu­, Moroian, etc. ȘEZĂTOARE. — Duminică 25 Martie, ora 4 p. m. a avut loc îa școala primară No. 2 de băieţi din localitate­a EV-a şezătoare cultu­rală şi artistică, organizată de ..Societatea Ortodoxă a femeilor Române cu preţiosul concurs al şcolii normale de băieţi din loca­litate. După o interesantă conferinţă, s-au produs mai multe recitări, lecturi, dansuri naţionale execu­tate de elevii şcolii normale etc. etc. In special s’a remarcat corul admirabil al şcolii normale de băieţi, de sub conducerea neobo­sitului dirijor Const. Radu, că­ruia i se cuvin, laude deosebite, pentru priceperea cu care a orga­nizat cel mai bun cor al Bacăului. Aceste șezători au loc la fiecare două săptămâni. DANUT -sox—i . I A !f' eu* NEVIVILGINE JURIST: UA-CARMACH -S! -DROGUE!3!! Ultimele creaţiuni pariziene cu pre­ţuri avantajoase sunt expuse zilnic la fabrica de pălării de dame IVEWYORK, B-dul ELISABETA, 3 BB Ploeşti In localul regimentului 19 O­­buziere a avut loc Duminică 25 Martie a. c., cu ocazia depunerii jurământului nouilor încorporaţi, o reuşită serbare, la care a afilat pe lângă ofiţerii reg. şi un nume­ros pu­blic. Programul bine conce­put a fost la înălţime. Corul sub priceputa conducere a d-lui Bocot. Albani a executat câteva cântece na­ţîonale. Elevul T. R. Moscu Papp a cântat din finel câteva arii popu­lare cucerind nenumărate aplauze. Plutonierul major Popescu şi Elevul T. R. Dumitrescu Nîculae, au declamat din : Mateescu, Keo­­ps, etc. Elevul Gheorghiu Marius a cântat admirabil „Grenadierii de Schubert”. • In a doua parte a programului s’a jucat comedia „Nodul Gordian” de Vaîjean. S’au remarcat elevii : Lepădă­­tescu, Moscu G. Papp, Dumitres­­cu­ Nicolae etc. Programul a luat sfârşit cu corul regimentului care a cântat cunoscuta compoziţie na­ţională ,Pui de lei”. — Duminică 1 ’Aprilie a. c. va conferenţia In amfiteatrul liceu­lui 3. Comandor A. Negulescu (Del ama­re) despre : „Din Atlantic în Pacific pe ar­mele marinarilor noştri’’, după care va rula filmul ..Călătoria Bricului „Mircea în Adri­atica”. Această conferinţă face parte din ciclul organizat de către Universi­tatea populară de sub conducerea d-lui prof. Munteanu-Râmnic. • Turneul celebrului tragedian „Paul Wegener”. Luni 26 Martie a. c. orele 3 p. m. a sosit­ în loca­litate cunoscutul actor de cinema Paul Wegener, împreună cu an­samblul său compus din d-nele A. Strasmar, E. Schroder, L. Mel­chior etc. In gară marele actor a fost întâmpinat de către d. Braun consulul german din localitate şi­ de către numeroşi admiratori, cari l-au ovaţionat îndelung. Mica Hilda Guttfreund a oferit marelui tragedian o frumoasă jer­bă de flori, urându-i bun sosit în oraşul nostru. La eşirea din gară se aflau postaţi numeroşi fotografi cărora Paul Wegener le-a pozat cu multă bună voinţă. Seara a avut loc reprezentaţia marelui actor care secondat­ă de ad­mirabilul sat ansamblu au jucat „Dansul Morţii” tragedie în 8 acte de Strindberg. Sala teatrului „Moder” era neîncăpătoare faţă de numerosul public care a ţinut să ia parte la acest spectacol de înaltă valoare artistică. Eminentul artist a fost aplaudat de nenumă­rate ori la scena deschisa. T. B. MAGAZINUL „VILLE DE PARIS“ BUCUREȘTI Str. Lipscani No.61 ••• Expune noutăfile zilei CREAȚIA RODIER în stofe, mirăsuri pentru ROCHI şi MANTOURI: Tulikasha Asoerikaşha Moullskashagivrie Ondamoussa Les Ondes Milply Les Glbles d’or Urayure degradée Myriadés (Le Ita) Jerseychinoisdoré cu fire de aur Jersey ?i argint Jersey ti Mu ii in­ Mătăsuri­le. ro, pentru MANTOURI Toate aceste mărfuri se vând CU prețuri foarte avantagioase. Expoziţii Ateneu: loixeseu-Doru, Bejixx, Talas. Mozart; Lydia Bogdan şî Leos Viore8cn. Hasefer: Nadia Bulighin. Regina Maria : Han, Tonitza, Şirato, St. Dumitrescu. Sala Cartea Românească: Arna Ron­ână. Sala Mozart: Lidia Bogdan, Poitevin Skeletti, Urlăţeanu. Sala Artelor Decorative: A. Jiquidi. Căminul Regina Marius To­nitză, Sirato, St. Dumitrescu, O, Han. Muzeul Siams M. Bunescu. xoxi nemeuito premiere Miercuri 4 Aprilie, Teatrul Re­gina Maria: Chasseur-ul de la Maxim, comedie în 5 acte de Yves Mirande. Joi 5 Aprilie, Opera Română "­ Baletul „Nippes” de Pantazi și Vineri 6 Aprile, Teatrul Mic­­ „Nely Rozner” comedie în 3 acte de Hennequin. "" Miercuri 11 Aprilie, Teatrul Națonal : „Femeia marei”, 5 de Henric Ibsen.

Next