Rampa, aprilie 1928 (Anul 13, nr. 3058-3080)
1928-04-01 / nr. 3058
INFORMATIUNI Dupa «Chasseurul de la Ma- xim» compania dramatică de la Teatrul Regina Maria va reprezenta «A doua conştiinţă» dramă în 4 acte de Paul Lindau. In rolul procurorului Hallers va apare d. G. Storin. Piesa va fi pusă în scenă de Dl. V. Enescu de la Teatrul Naţional, Compania de reviste G. Tănase se întoarce Luni în Capitală, D. C. Tanase va pleca la Paris pentru a face câteva angajamente pentru stagiunea de vară şi comenzi de decoruri şi costume. VĂ apăruţi CONVENARE de N. M. Condiescu, un elegant volum de nuvele de 150 pagini în editura «Scrisul Românesc». Preţul 70 lei. Opera Română va mai reprezintă în actuala stagiune două lucrări originale: „La şezătoare”, im act de Brediceanu sub conducerea muzicală a d-luî I. Nona Ottescu , „Năpasta”, 2 acte de faterre Drăgoi, sub conducerea mu ideală a d-luiAlfred Alessandrescu. " D. Tony Bulandra face actualmente un turneu cu «Curcano de Bergerac» de Rostand. A apărut CATALOGUL GENERAL de Primăvară-Vară a marelor magazine GALERIE S LAFAYETTE Paris Doamnele care nu l-au primit direct se pot adresa la Agenţia din Bucureşti Cal. Victoriei No. 82, Etaj UNDE SE PRIMESC ŞI COMENZILE Duminică 1 Aprilie are loc vernisajul expoziţiei pictorului Traien Comescu la Ateneul Român, sala Exarcu, la ora 11 a. m. Expoziţia va fi deschisă până la 25 aprilie a. c. Sâmbătă, 31 c., ora 6.30 ş. a., Pr. profesor Nîc. M. Popescu va fine o conferinţă despre Legăturile dintre biserica sârbă şi română, a XVI-lea din ciclul «Iugoslavia şi Bulgaria» organizat de Institutul «Sud-Est European» în Amfiteatrul «Al Odobescu» (Facultatea de Litere). Intrarea liberă. Maestrul Vaclav Talich, directorul Filarmonicei din Praga, care urma să dirijeze un concert la Bucureşti şi-a contramandat sosirea. Teatrul Nostru va reprezintă azi Sâmbătă în matineu şi seara comedia : „Secretarul general de la Merne”, cu d-l Ion Lipescu. Ultimele concerte ale Filarmonicei vor fi dirijate de d-nii Paul Paray (Paris) şi Erich Kleiber (Berlin). Mlaestrul George Enescu a dat săptămâna trecută un concert de vioară la Paris. Compania dramatică de la Teatrul Regina Maria va reprezintă azi Sâmbătă şi matineu şi seara «Voi porte» cu aceiaşi distribuţie în frunte cu d. V. Maximilian. D-l C. Tănase cu întregul său ansamblu va juca Duminică la Bazargi şi revista : „Din toată inima!” ** ' Teatrul Naţional anunţa pentru matineul de azi: «Meşterul Manole» de d. Octavian Goga. Compania de reviste C. Tănase va juca azi Sâmbătă în Matineu şî seara la Constanţa revistele : „Zodia porcului” şi „Din toată inima", 2 Piesa 3 lui Gib. Mihăilescu «Pavilionul cu umbre» va fi reluată după întoarcerea d-rei Ventura din turneu. Pe scena Teatrului Naţional se repetă comedia cii Otto Ernst Institutorii”, « In saloanele Athénée Palace va avea loc Sâmbătă 31 Martie între orele 4 jum. si 7 jum. un Ceaiut Dansant dat de Asociaţia Sportivă Politechnică, a absolvenţilor şi elevilor şcoalei Politechnice din Bucureşti (A. S. P.), în cinstea membrilor săi cari au reprezentat România la Olympiada de la St. Moritz. Intrarea cu invitaţii. D. Leonard cu ansamblul său va juca astă seară la Tecuci opereta «Obraznicul». Compania de operete Leonard va juca Duminică la Focşani opereta «Obraznicul». ■ De la teatrul National din Cernăuţi Cu prilejul sarborirei, a 25 de ani de activitate actoricească a d-nei Ecaterina Mironescu Teatrul National Cernăuţi va reprezenta în cinstea sărbătoritei vestita comedie a lui Moliere «Doctorul fără voie“. Spectacolul va începe cu «Săptămâna luminată“ dramă puternică, datorită regretatului scriitor M. Săulescu. Acest spectacol ar© joc Joi 5 Aprilie 1928. Zilele acestea va intra in repetiţie la Teatrul Naţional vestitaucrare a lui Hoffmannstal .,Iedermann” care s’a jucat ani de-a rândul la marile festivităţi din Salzburg, în minunata traducere făcută de d. profesor C. Berariu fostul director al Teatrului. Rolul principal va fi jucat cu această ocazie de d. Romald Bulfinschi de la Teatrul Naţional Bucureşti. - -La Teatrul Naţional Cernăuţi se repetă „Tatăl” de Strindberg cu d-nele Gina Sadry, Getta Chernbach, Anişoara Roşu şi d-nii Ovid Brădescu, Petre Bulandra, Cezar Rovinţescu ,Siriţeanu şi Mitric. Direcţia de scena o are d. Victor Ion Popa. Din pricina vacanţei Paştelu, a şeasea audiţie muzicalo-teatrală pentru comemorarea lui Beethoven şi Goethe se amână pentru după sărbători. ‘i. La TEATRUL MIC IN FIECARE SEARĂ unica popescuunul dintre cele mai amuzante spectacole azi în Capitală Creaţia lui MIŞU FOTINO e primită cu aplauze la scena deschisă ^Rotaincb©r n Ştiri sportive Societatea Sportivă şi Culturală P. T. T„ va desfăşura Duminică 1 Aprilie a. c., următorul program : Orele 10 dimineaţa, Match de rugby pe terenul F. S. S. R. (Şosea). *•’ Orele 17, Secţiunea Culturală, A doua Şezătoare Artistică Culturală, în sala de festivităţi a Casei de Credit P. T. T. str. Sft. Dumitru No. 2. Programul cuprinde Muzică, Canto, Declamaţiuni, Conferinţă etc. Emerich Vogi şi Raffinsky, cei doi cunoscuţi jucători timişoreni fuseseră suspendaţi de comisiunea de football a regiunea Banat. Făcând apel, la comisiunea centrală de foot-ball din București, aceasta le-a ridicat suspendarea. * Moţi Spakow, și-a însușit o victorie la Paris, dispunând de Florand la puncte. Jocul său variat, scrie „L’Echo des Sports” și crocheurile sale puternice i-au asigurat victoria.* Reuniunea de box pe care Sporting-Clubul o organizează pentru Sâmbătă 7 Aprilie la Circul Sidoli va fi un adevărat regal pugilistic. Poldy Steinbach şi-a câştigat de mult încrederea şi simpatia publicului bucureştean, întâlnirea dintre el şi D. Teică, campionul României de categorie semigrea e aşteptată cu nerăbdare. Călinescu şi Gorăscu îşi dispută titlul semi-mijlociu, iar Hergiu şi Vilău pe cel al categoriei uşoară. Două matcriuri între patru dintre cei mai buni amatori, compledează programul. Gh. Axloti, Constantinescu şi Dumitrescu, trei reprezentanţi ai Sporting Clubului fac deplasarea la Timişoara unde în seara de 1 Aprilie se vor măsura cu trei reprezentanţi ai Timişoarei, unde datorită străduinţelor cunoscutului boxeur E. Doeriler, boxul a început să prindă rădăcini. Mâine se va disputa campionatul regional de cross-country al juniorilor. Plecarea se va da îa orele 10.30 din faţa Arcului de Triumf. Cursa ciclistă dintre Milaano- San Remo a fost câștigată de Girardengo, care a acoperit cei 297 km, în il ore 36 minute 30 sec. Alfred Binda s-a clasat al doilea.1 * Campionatul Franţei de patinaj-figuri perechi a fost câştigat anul acesta de cuplul d-ra Joly — d. Brunet, care sunt şi câştigătorii olympici ai probei. « • »• Knuter Hansen, campionul Danemarcei de categorie grea a învins la Copenhaga pe BerlazoNo, campionul Italiei de categorie grea cu uşurinţă la puncte. * Stade Francais, echipa campioană de rugby a Parisului a învins pe Stade Toulousain, echipa campioană a Franței cu 11 la 7. • - „Critica, de prof. Pr Dragomirescu Noul volum al d-lui M. Dragoirescu ne înfăţişează o întreagă mişcare critică literară, desfăşurată la noi, între 1897-1900. Sunt adunate aci articole scrise de d-sa, acum 30 de ani, în cele două reviste critice : „Convorb. Literare” şi „Convorbiri Critice”, in activitatea sa de critică literara, d. prof. M. Dragomirescu s’a menţinut pe terenul strict estetic. Critica estetică a fost inaugurată la noi, de cercul „Junimea”, iar T. Maiorescu, care era sufletul ei, cerea scriitorului, „adevăr în simţire”, exprimat într’o formă cât mai aleasă. Idealul Convorb. Literare era de a face artă pentru artă, indiferent de orice alte preocupări. Continuator al ideii maiorescene, d. M. Dragomirescu afirma în tot timpul „autonomia artei . Despărţiri duse de T. Maiorescu, continuă cu acelaş entuziasm iealul părăsit mai târziu de junimişti şi întemeia Convorbirile Critice, la 1 Ian. 1907 —, ce au apărut până la 1 Ian. 1910. In acest volum găsim articole : de directivă, de polemică şi de analiză şi caracterizări literare. [Nu vom găsi aci un sistem închegat al criticei integrale de azi, dar critica literară ce se află în acest volum e însufleţită de acelaş ideal, ce-l vom descoperi mai târziu, în activitatea literară a d-lui Dragomirescu. In articolul „Direcţii literare”, se îndreaptă împotriva falsei culturi şi a superficialităţii literaţilor noştri, cari se servesc de literatură, ca de un simplu mijloc de parvenire. Neînsufleţit de vreun ideal înalt, pornit din adâncul lor sufletesc, se plâng de influenţa neferictă a mediului. Aci, autorul intervine cu ideea, ce o găsim şi în estetica integrală şi anume, când înlătură teoria mediului. Opera de artă se naşte din genialitate creatoare, în afară de elementele venite din afară. D-sa exclude naţionalismul din artă; nu trebue să primim orce mediocrităţi, pe motivul, că sunt ale noastre. Arta nu are graniţă. Adevărata operă primeşte anumite caractere ale poporului, din care a izvorât, primindfarmecul originalităţii, fără să înceteze de a a fi universală. Arta deşi naţională e universală. In articolul «Asupra valorii scriitorilor noştri actuali” (1897), publicat la Convorbiri literare, în care face cunoscut mişcarea literară din Transilvania, după 1890, combate părerea lui Chendi, care nesocotea talentul unui Coşbuc sau Popovici Bănăţeanu. Ultimul articol scris la Convorb. Literare „Direcţia noastră literară” aminteşte rolul covârşitor, ce a avut în literatura noastră aceasta revistă, într-o epocă de decadenţă literară. Ideologia Convorb. literare, ce avea la bază „adevărul simţirii” în artă, nu fu respectat până la sfârşit. Direcţia trecând pe seama d-lui Mehedinţi, d-sa cerea ca scriitorul să-şi afle izvorul de inspiraţie în viaţa poporului; dă preferinţă acelor scrieri, care aveau la bază ideea naţională. Ca o reacţiune împotriva spiritului vremii, d. Dragomirescu caută să înalţe prestigiul artei şi să reînvie ideologia de altă dată a Convorbirilor literare şi astfel s’a întemeiat. rev. „Convorbiri Critice”. Printr’o obiectivă apreciere, această revistă şi-a putut afirma autoritatea. Toate articolele scrise în restul volumului au fost numi cale de autor, în această vistă. In unele din ele, işi redreaptă atacurile împotriva ideologiei sămănătoriste, polemizează cu d. Mehedinţi. Reacţionează împotriva poporanismului „Vieţii Româneşti”, reprezentat prin d. Ibrăileanu. Polemica cu d. Lovinescu o găsim în cele două articole : „Impresionismul şi raţionalismul în critică şi Impresionismul d-lui Lovinescu” ce prezintă un deosebit interes azi, când critica impresionistă tinde atât de mult să ia locul celei raţionaliste. D. Dragomirescu arată avantagiile criticei dogmatice în opera literară, faţă de cea impresionistă , care nu are la bază adevărul şi autoritatea judecăţii obiective. Ideologia Convorb. Critice era „independenţa poetului”, de orce curente politico-sociale, el să fie călăuzit doar de „preocupări pur literare”, să adâncească viaţa în operele lor”, „să-şi cultive expresia”, în legătură cu adâncimea şi adevărul fondului. Cu un asemenea crez, Convorb. Critice au putut să grupeze sub acelaş principiu de artă, scriitori din cele mai deosebite şcoale, precum: Dragoslav, Minulescu, Vîlsan, Cincinat Pavelescu, Gârleanu, Corneliu Moldovanu, iar mai târziu: Cerna, Basarabescu, Lovînescu-Caragiale. Prin această conlucrare, personalitatea scriitorilor s’a întregit şî perfecţionat. Convorb. Critice duc o directivă sănătoasă, fixând criteriul artistic, în judecarea operei literare, înainte ca 3' Dragomirescu să fi început această directivă, d. Torga era conducătorul mişcărei literare îa noi. Criteriul de judecată era xxaţionalismxxl şi ţărănismul. Potrivit acestei judecăţi, d. Iorga socotea ca cel mai de seamă poet al vremii pe O. Goga, iar ca prozatori pe V. Pop şi Sandu. D. Dragomirescu, în chip obiectiv arată rătăcirea noastră literară. Prin lupta dusă, d-sa a isbutit să impună opiniei publice, pe Cérna despre al cărui talent excepţional, nimeni n’avusese curajul să scrie până atunci şi-l aşează deasipra lui Goga, ale cărui poezii, au nota naţional-democratică, pe când poezia lui Cérna, cu nota ei adânc omenească — „ne dă dreptul să intrăm într’o mişcare literară a omenirii”. Convorb. Critice au mai isbutit să pună în evidență opera unui Corneliu Moldovanu, I. Mirculescu, Gârleanu, Rebreanu etc. aprecieri pe care autorul n'are nevoie azi să le revizuiască, căci ele s’au fixat în judecata publicului. Intre articolele ele analiză și caracterizări recom-’n-flm pe cel întitulat: ,,Trei scriitori: Cern®, Sadoveanu, lorga. In caracterizările făcute, autorul a pus pe lângă o judecată obiectivă, o simţire aleasă şi multă căldură sufletească, ceea ce ne dă posibilitatea să înţelegem şi mai bine talentul lui Cerna şi farmecul povestirilor lui Sacroveanu şi, să gustăm astfel ce e frumos şi înalt în artă- Sub influenţa directivei desfăşurată de Convorb. Critice, care avea la bază „autonomia artei”, s’a putut forma o adevărată ,,şcoală nouă” — un curent limpede şi fecund, ce a impus ca fruntaşi ai literaturei noastre, un mimăx xxtare de talente. Stilul, în care e scris acest volum, e, natural, de o energie, de o autoritate unică, datorit în mare parte puteriii de convingere, sincerităţii perfecte a autorului. Recomandăm cu căldură acest volum de „Critică” tuturor acelora, cari vor să găsească o orientare în studiile lor literare, sau să cunoască evoluţia mişcărei n* ':-ire literare. E. GH. IONESCE ..., ------XOX'S'WBSuWre! Lupte Luptele de Joi seara au dat următoarele rezultate: Tibermont de Paris învinge pe Gustav Naber în 31 de minute; Procseba pe negrul Essow în 18 minute, iar în luptă liberă Peter Debie dispune de Seppel Mayer. Astăseară întâlnirea de revanşe dintre cei doi luptători români Petre Sanda şi C. Angelescu constitue o mare atracție. Programul e complectat cu două lupte de prima înâlnire. Preparativele pentru Jocurile clasice In Grecia Comitetul jocurilor olimpice a ţinut zilele acestea la ministerul de instrucţie grecesc prima sa şedinţă la care s’a discutat asupra jocurilor clasice din 1930. S’a decis principial că la fiecare 4 ani să aibă loc la stadionul din Atena jocuri clasice pentru care se va face propagadă în toată lumea. Jocurile se vor efectua sub auspiciile comitetului pentru jocurile olimpice şi a guvernului elen şi în afară de manifestaţiile sportive se va rechema la viaţă drama şi tragedia antică. ft A fci P . CampariSport Alergările dela noreasca Programul ZIUA III-a Sâmbătă, 31 Martie 1928 I. PR. TEI (v.) 1300 m. (.Tockey care nu au câştigat 5 alergări şi bâeţî de grajd) 25.000, 4000, 2500, 2500 Iei Habitte (55) 57 Traitsi Bidou (35) 50 Stănescu Bonina (30) 48 Lapos Outarde (56) 46 Verdier Dâmboviţa (50) 46 Mapoleon Aluniş (70) 63 Ilinca Náthás (70) 65 j. . 0 N. W.H. CRANGAŞI, 1300 m. 30.000, 5000, 8000, 2000 lei. Roggierar 63 j. Hofhauer C-tinescu 0 Woodland 0 Cockeram 0 IV. H-cap DUDEŞTI, 1400 m. 35.000, 6000, 3500, 2500 lei. Nevermore 50 Leatcă 48 j. Lybier 69 Băneasa 52 Floreasca 53 Tangueuse 52 V. Horvath Golovkin :)i. ? Hofbauer Sfetzak Schnelein G. Horvath K.-Vous 64 j. Lolice 63 j. F. Sfanț 54 Ballade III 52' j Mirabel 62 j. Polinoise 52 Cucu 52 Ciocârlia 52 Berterand 48 j. Mathtusalem 45 Komeram SpiHer '0 0 RajosiE Phillips Painter Stănescu 0 , III. PR. LUNCA 1000 m. 30.0000, 5000, 8000 2000 Jei. Călin 64 Moșulică 60 j. Nicolina 60 Gobe 60 S’o vedem 59 ]*. Cabare 63 j. Furca 53 Manda 56 j. *• Andronic 53 j. Dumbrava 52 j. Mitzaro 49 j. Leatcă 45 j. Pipino 40 0 D-trescu 0 SpiHer ‘ 0 Painter Torga x 0 V. PR. COCIOC (g-dluri) 2400 m. SO.OOO, 5000, 3000, 2000 lei. Locarno 68 Scarpia 69 j. Ferguson 06 j. Nu-1 Jasa 08 j. Pronosticuri Pr. Tel. — Náthas e greu împovărat şi totodată un cal greu de condus, iar Aluniş nu trebue să stea bine cu sănătatea, dacă e alergat de la început într’o cursă de vânzare. Dâmboviţa în schimb pare să dea satisfacţie la lucru şi e la locul ei în această companie. Bidon, dacă mişcă puţin e desigur periculoasă, acelaş lucru şi pentru România. Indicăm: Dâmboviţa. Bidon şi Bonina. H’capul Crângaşi. — Despre Tolice se spune mult bine ! fiica lui luy Wind nu are nevoe de prea multă reclamă pentru a o socoti capabilă să câştige în această companie. Polinoise de asemenea va conta în cursă, deşi ca toţi pensionarii lui Planner, mai are nevoe de lucru. Bertrand şi Cucu reprezintă grajduri în formă, aşa că nu trebuesc neglijaţi. Indicăm: Lolice, Polinoise şi Cucu, Pr. Lunca. — Roysteres va fi greu de bătut aci, întrucât Lybier, singura ce ar putea să-l ameninţe, lipseşte de lucrul necesar. Doi anii nu au vre’o şansa reputată. Deci: Roysterer şî Lubier. H’capul Dudeşti. — Furca poartă o greutate convenabilă şi după figura de foi, cu probabilitatea progresului, ne pare cea mai de recomandat la greutăţile din program. Manda e de asemenea un concurent cu şansa, deşi fiica lui Defensor nu pare să se acomodeze cu distanţele lungi.. Cabare, cu toată încărcarea luată, are mari şanse de câştig. Nicolina, ce stă de asemenea pe o victorie, sunt cai a căror şansă rămâne de prima ordine. Indicăm: Furca, Cabare şi Nicolina. Pr. Cocioc. — Intre Fergusson şi Locarno alegem pe cel dintâiu, ale cărui performante pe obstacole din toamna trecută, îl recomanda ca pe un bun săritor. Nu’l lăsa şi Scarpia au roluri d© auxiliari pentru tovarăşii de grajd. Deci: Fergusson şi Locarno. Bacău ŞEZĂTOARE. — Duminică 18 Martie a. c. a avut loc în şcoala No. 5 de băeţi din localitate obişnuita şezătoare săptămânală, care, ca întotdeauna, a atras un public pumerog. Preotul Maiceanu, a finut o inimoasă cuvântare ocazională, cu caracter religios. D. I. Niţă, directorul şcolii, a ţinut o frumoasă conferinţă tratând despre „Vitejia poporului românesc”. ‘W ’ In cuvinte entuziaste d-sa a arătat de câtă vitejie e capabil românul, când e vorbă să-şi apere ţara. __' D-sa a terminat printr’un cald apel către auditor ca să-şi crească copiii cu sentimente curat româneşti, căci ei vor fi conducătorii de mâine ai ţării. Ovaţii îndelungate au subliniat la tot pasul inimoasa conferinţă. Au urmat apoi diferite coruri, recitări, dansuri naţionale, executate de elevii şi elevele şcolii, obţinând un succes frumos. SERBARE. — Socetatea depropagandă culturală din localitate „Raza de lumină” va da la Geoseni, o serbare culturală şi artistică în ziua de 22 Aprilie (Duminica Tomii). Vor avea loc recitări, coruri şi reprezentarea comediei de moravuri „S’a dus”, de N. Tintariu. TEATRALE. Compania lirică româna ..Leonard’ va representa în seara de 3 Aprilie a. c. în sala Ateneului local, frumosul succes bucureștean „Obraznicul” în interpretarea d-lor Leonard, Kainer, Demetriad, a d-nelor Vasiliu, Moroian, etc. ȘEZĂTOARE. — Duminică 25 Martie, ora 4 p. m. a avut loc îa școala primară No. 2 de băieţi din localitatea EV-a şezătoare culturală şi artistică, organizată de ..Societatea Ortodoxă a femeilor Române cu preţiosul concurs al şcolii normale de băieţi din localitate. După o interesantă conferinţă, s-au produs mai multe recitări, lecturi, dansuri naţionale executate de elevii şcolii normale etc. etc. In special s’a remarcat corul admirabil al şcolii normale de băieţi, de sub conducerea neobositului dirijor Const. Radu, căruia i se cuvin, laude deosebite, pentru priceperea cu care a organizat cel mai bun cor al Bacăului. Aceste șezători au loc la fiecare două săptămâni. DANUT -sox—i . I A !f' eu* NEVIVILGINE JURIST: UA-CARMACH -S! -DROGUE!3!! Ultimele creaţiuni pariziene cu preţuri avantajoase sunt expuse zilnic la fabrica de pălării de dame IVEWYORK, B-dul ELISABETA, 3 BB Ploeşti In localul regimentului 19 Obuziere a avut loc Duminică 25 Martie a. c., cu ocazia depunerii jurământului nouilor încorporaţi, o reuşită serbare, la care a afilat pe lângă ofiţerii reg. şi un numeros public. Programul bine conceput a fost la înălţime. Corul sub priceputa conducere a d-lui Bocot. Albani a executat câteva cântece naţîonale. Elevul T. R. Moscu Papp a cântat din finel câteva arii populare cucerind nenumărate aplauze. Plutonierul major Popescu şi Elevul T. R. Dumitrescu Nîculae, au declamat din : Mateescu, Keops, etc. Elevul Gheorghiu Marius a cântat admirabil „Grenadierii de Schubert”. • In a doua parte a programului s’a jucat comedia „Nodul Gordian” de Vaîjean. S’au remarcat elevii : Lepădătescu, Moscu G. Papp, Dumitrescu Nicolae etc. Programul a luat sfârşit cu corul regimentului care a cântat cunoscuta compoziţie naţională ,Pui de lei”. — Duminică 1 ’Aprilie a. c. va conferenţia In amfiteatrul liceului 3. Comandor A. Negulescu (Del amare) despre : „Din Atlantic în Pacific pe armele marinarilor noştri’’, după care va rula filmul ..Călătoria Bricului „Mircea în Adriatica”. Această conferinţă face parte din ciclul organizat de către Universitatea populară de sub conducerea d-lui prof. Munteanu-Râmnic. • Turneul celebrului tragedian „Paul Wegener”. Luni 26 Martie a. c. orele 3 p. m. a sosit în localitate cunoscutul actor de cinema Paul Wegener, împreună cu ansamblul său compus din d-nele A. Strasmar, E. Schroder, L. Melchior etc. In gară marele actor a fost întâmpinat de către d. Braun consulul german din localitate şi de către numeroşi admiratori, cari l-au ovaţionat îndelung. Mica Hilda Guttfreund a oferit marelui tragedian o frumoasă jerbă de flori, urându-i bun sosit în oraşul nostru. La eşirea din gară se aflau postaţi numeroşi fotografi cărora Paul Wegener le-a pozat cu multă bună voinţă. Seara a avut loc reprezentaţia marelui actor care secondată de admirabilul sat ansamblu au jucat „Dansul Morţii” tragedie în 8 acte de Strindberg. Sala teatrului „Moder” era neîncăpătoare faţă de numerosul public care a ţinut să ia parte la acest spectacol de înaltă valoare artistică. Eminentul artist a fost aplaudat de nenumărate ori la scena deschisa. T. B. MAGAZINUL „VILLE DE PARIS“ BUCUREȘTI Str. Lipscani No.61 ••• Expune noutăfile zilei CREAȚIA RODIER în stofe, mirăsuri pentru ROCHI şi MANTOURI: Tulikasha Asoerikaşha Moullskashagivrie Ondamoussa Les Ondes Milply Les Glbles d’or Urayure degradée Myriadés (Le Ita) Jerseychinoisdoré cu fire de aur Jersey ?i argint Jersey ti Mu ii in Mătăsurile. ro, pentru MANTOURI Toate aceste mărfuri se vând CU prețuri foarte avantagioase. Expoziţii Ateneu: loixeseu-Doru, Bejixx, Talas. Mozart; Lydia Bogdan şî Leos Viore8cn. Hasefer: Nadia Bulighin. Regina Maria : Han, Tonitza, Şirato, St. Dumitrescu. Sala Cartea Românească: Arna Ronână. Sala Mozart: Lidia Bogdan, Poitevin Skeletti, Urlăţeanu. Sala Artelor Decorative: A. Jiquidi. Căminul Regina Marius Tonitză, Sirato, St. Dumitrescu, O, Han. Muzeul Siams M. Bunescu. xoxi nemeuito premiere Miercuri 4 Aprilie, Teatrul Regina Maria: Chasseur-ul de la Maxim, comedie în 5 acte de Yves Mirande. Joi 5 Aprilie, Opera Română " Baletul „Nippes” de Pantazi și Vineri 6 Aprile, Teatrul Mic „Nely Rozner” comedie în 3 acte de Hennequin. "" Miercuri 11 Aprilie, Teatrul Națonal : „Femeia marei”, 5 de Henric Ibsen.