Rampa, august 1929 (Anul 14, nr. 3456-3482)

1929-08-01 / nr. 3456

ANUL XIV, No. 343© BBBMMWBMWBWWM­MMMfI1 I nr 1T.£Hggl REDACȚIA. ADMINISTRAŢIA Şl ATELIERELE gRAFICE STRADA SĂRINDAR, T lltMON (W/M ■anaMiOMU >n1mfc> 8MWW MgAlurt* M ©rkn«M • *WM > * IB lf<l» BtVUM «Rampa» anunţă că s-ar fi de­pus pe biuroul Camerei, din ini­ţiativă parlamentară, proectul pentru înfiinţarea unei Casse a Culturii Poporului. Nu putem şti, dacă nu cumva, în avalanşa de proecte ce se votează, acum, în doi timpi şi trei mişcări, cel menţionat mai sus nu va fi dichi­sit ca iuţeală, înlăturându-se cu totul discuţia fermentatoare de soluţii practice, sau dacă nu se va împotmoli chiar, amânându­­se pe altă dată votarea lui. Proecţul, chiar aşa cum a fost schiţat, merită o atentă cercetare, de­oarece deschide destule lumi­nişuri interesante, şi înmugureş­te unele soluţii peste care nu se va putea trece cândva cu uşu­rinţă. In haosul care sporeşte într’una, se face tot mai simfita nevoia de-a se creia o instituţiune via­bilă, care să coordoneze şi să tu­teleze întreaga activitate cultu­rală ce se desfăşoară în masse şi pentru masse. Trebue pusă odată stavilă desmatului botezat pom­pos sau inconştient «ofensivă cul­turală», desmăţ care a irosit până acum destule energii, şi a pompat de peste tot subvenţii şi iar sub­venţii. Cum se va închega acest important organism, şi mai ales cum va funcţiona, rămâne fireşte de discutat — cu obiectivitate şi competinţă bineînţeles. In articolaşul acesta ţinem să relevăm un singur obiectiv, din­tre cele ce se înmănunchiază în urzeala interesantului proect de lege, recent depus la Cameră. Vii­toarea Cassă a Culturii Poporu­lui va urmări în primul rând, coordonarea activităţii tuturor societăţilor de educaţie şi cultură pentru popor. Iată un fel care merită o deo­sebita atenţiune ! Avem astăzi numeroase asocia­ţii — cine le mai ştie oare nu­mărul ? — urmărind în fond a­­ceeaşi şi aceiaşi ţintă : ridicarea nivelului cultural al masselor. Din puzderia de societăţi răspân­dite pe întreg cuprinsul ţării, trei patru dacă activează cu fo­los , celelalte vegetează de la în­temeiere chiar, înfăptuiesc ade­vărate comedii, ori pun beţe în roate celor înzestraţi cu price­pere, cu tragere de inimă şi mo­destie. Nu odată am cerut, dela război încoace, să se controleze activitatea acestor «ciuperci» cre­ au tot răsărit după câteun ro­pot de ploaie bugetară, să fie fie cât posibil înmănunchiate în­­tr’un vast organism, iar dacă svâcnește cumva teama de tutela oficială, atunci să se înlesnească și sa se precipite federalizarea a câtorva măcar, dintre cele cu ac­tivitate mai largă, rodnică şi pre­cisă. (Ne gândim în special la »Liga culturală», la «Astra» şi la «Fundaţia Regele Mihai»). ’Ambiţii sadea — ambiţii tragi­comice mai întotdeauna, — au împiedecat şi împiedică o conlu­crare a societăţilor cultural-dia­­triotice. Puzderia de comitete s­ar de Ion Dongorezi desfiinţa atunci, o droaie de bre­­zae culturale ar fi trimise la va­tră, izvoare de câştig sigur şi les­nicios ar secătui, trambuline înăl­ţate, cu grijă şi abilitate ar fi ieşite peste noapte ! Un loc, chiar şi mai codaş, în comitetul unei societăţi cultura­le, işi dă între altele posibilitatea să te înfrupţi din fondurile se­crete ale primăriilor, prefecturi­lor şi ministerelor, să-ţi faci vânt în politică, şi să te însori cu zes­tre mare, întovărăşiţi, deci, şi pe cât posibil contopiţi organic so­cietăţile culturale viabile, îndru­­maţi-le activitatea şi ajutaji-le odată efectiv ! Numai aşa vor putea contribui şi ele la desfăşurarea ofensivei de cultură naţională,­ ofensivă, de care ne-am bătut şi ne batem joc, pentru că nu-i putem dibui nici ţinta ultimă şi nici strategia pro­prie. Altminteri se va pierde zadar­nic ca şi până acum : timp, ener­gie şi banul public. In sfârşit, proectul ce s’a prea făcut aşteptat a fost depus deu­năzi la Cameră , când oare se va preface în lege, şi mai cu seamă când va prinde a funcţiona noua instituție­­ . 'why,. , r.v. Director: SCARLAT FRODA Annibale Betrone la Paris Marele artist italian Annibale Bretone se află actualmente la Paris. Bretonne este un mare prieten al­ Franţei. El va crea în sta­giunea viitoare la Roma „Marius şi „Melo’” ----------0X0---------­ O nouă operetă de Oskar Strauss Oskar Strauss a început com­punerea nouii sale operete «Fo­toliul 47», pe un libret inspirat de celebra piesă a lui Verneuil. Din cuşca sufletului PENTRU CE MĂ IUBEŞTI ? Bob, pluteşte în nori de fericire. De două cutii, în fiecare după a­miază, frumoasa, doamnă Popescu îi vizitează garsoniera, unde timp de­ două ore, îşi frământă cu el, toate senzaţiile celei mai definitive iubiri. Şi Bob, care e un sentimental autentic, era cu atât mai fericit cu cât îşi dădea e­seanţa că d-na Ionescu, deşi e măritată cu un om destul de bine şi cu o situaţie demnă de invidiat, preţuieşte mai mult îmbrăţişările lui. . Intr’una din zile, Bob se adresă iubitei lu­i: _ Dragă, pentru ce mă iubeşti tu pe mine? _Dar nu te iubesc deloc!... îmi înşel numai bărbatul cu tine! ADULTER Domnul lorgu, în vârstă de­ 60 de ani şi extrem de bogat e căsă­torit cu Marcela, care pe drept cuvânt poate fi numită «jumăta­tea» lui, întrucât are numai 30 de ani. Marcela însă, având în vedere vârsta lui lorgu, pentru demonstra­ţiile sentimentale a recurs la­ gen­tileţea lui Puiu, un tânăr vânjos de 25 de ani. Şi totul mergea de minune până într’o zi când un prieten ii spu­se lui lorgu că Marcela îl înşeală. Fără să mai stea pe gânduri, lorgu­­se duse acasă şi deschizând uşa odăii de culcare, se convinse de toată cruzimea adevărului: Mar­cela era in brațele lui Puiu, lorgu, vânăt de mânie se răsti spre rivalul său: — Domnule!­­Unul dintre noi doi e de prisos! Dsx Marcela intervine brusc: — Eu nu sunt de părerea tal CONSEQUENT­A Legaturile dintre­ Stelian si Mar­cela până la punctul unde au ajuns puteau fi numite platonice, însă numai până ailaltăeri seara când într'un elan pătimaş, Stelian o luă pe Marioara în braţe acope­­rindu-i trupul de sărutări concrete, pline de pasiune. — N'aş fi crezut niciodată că ai să te porţi aş­a cu mine!... pro­testă ingenuu Marioara. Pentru ce? — Fiindcă îmi spuneai că res­pecți toate femeile. — Firește!.. Eu am fost totdeau­na consequent spuselor mele!... Respect toate femeile în general, dar pe niciuna în particular! ­JIU Ce se poate vedea de la 4 la 30 August la Salzburg Programul amănunţit al festivalurilor dela Salzburg. — Max Reinhardt Fritz Busch, — Clemens Krauss $1 Franz Kalk la Salzburg După cum am anunţat, Dumi­nică 4 August se deschide le Salzburg seria spectacolelor fes­tive care în anul acesta vor avea o strălucire deosebită. Din cauză că Max Reinhardt este anul acesta foarte ocupat la München, unde au loc de aseme­­nea reprezentaţii festive nu se va da la Salzburg nici o premieră de teatru programul fiind consa­crat aproape în întregime muzi­­cei. TEATRUL Totuşi vor avea loc, ca şi în anii trecuţi, reprezentaţii teatrale cu «Jedermann» (un oarecare) de regretatul poet Hugo von Hof­mannsthal. Această capodoperă se joacă de ani de zile cu un ine­puizabil succes în cadrul festiva­lurilor de la Salzburg în înscena­rea lui Max Reinhardt şi cu Alexandru Moissi în rolul titular. Piesa este numită chiar de autor «Un spectacol al morţii omului bogat». Muzica de scenă a fost compu­să anume pentru Reinhardt de compozitorul Einar Nilson.­­ In afară de acest spectacol de dramă vor avea loc şi reprezen­taţii de operă. Se vor monta nu­mai trei opere şi anume «Don Juan», operă în două acte de W. A. Mozart, «Cavalerul Rozelor», operă comică în trei acte de Hugo von Hofmansthal, muzica de Ri­chard Strauss şi «Fidelio» operă în două acte de L. van Beetho­ven. «Don Juan» se cântă sub direc­ţiunea muzicală a lui Franz Schalk fostul director al Operii din Viena. Direcţia de­­scenă o are faimosul regisor de operă Lothar Wallerstein iar decoru­rile sunt opera lui Oscar Sti­­nard. Tot Schalk dirijează şi specta­colele cu «Fidelio», înscenat tot de Wallenstein decorurile fiind schiţate de Clemens Holzmeister. Noul director al Operei de stat din Viena, Clemens Krauss va dirija «Cavalerul rozelor» care va fi înscenat de Wallenstein în decorurile profesorului Alfred Roller care va executa decorurile şi pentru spectacolele acestei opere şi la Bucureşti. Orhestra acestor spectacole este alcătuită din membrii Filarmoni­cii din Viena iar ansamblul e al­cătuit de protagoniştii Operii de stat din Viena. Spectacolele cu «Jedermann» au Ioc în curtea Catedralei şi în caz de ploaie la «Festspielhaus» unde au Ioc şi spectacolele de operă. Iată şi ordinea acestor specta­cole : «Jedermann» se joacă în zilele de Duminică 4, Miercuri 7, Du­minică 11, Marfia 13, Joi 15, Sâm­bătă 17, Miercuri 21, Vineri 23, Duminică 25 şi Marţi 27 August. «Don Juan» se cântă în zilele de 6, 10, 14, 22, 28 August; «Fi­delio» la 8, 18 şi 26 August ; «Ca­valerul rozelor» la 12, 16, 20, 24 şi 30 August. CONCERTELE In cadrul spectacolelor festive vor avea loc şi o serie de intere­sante concerte între cam­ patru concerte religioase cu «Dnvid de penitente» de Mozart, «Stabat Maler» de P. Cornelius, «Requie­mul» de Mozart şi «Misa în do minor» de Mozart. Primele trei concerte sunt di­rijate de Joseph Messner şi ulti­mul de Bernhard Paumgartner. Deasemenea vor avea loc trei concerte de muzică de cameră la «Mozarthaus» date de soprana Ethel Hayden (New-York) , «Quartettul maghiar» cu Ernst von Dohnanyi la pian şi de Do­nald Pirnie (New-York). Orhestra Filarmonică­ din Vie­na anunță opt concerte simfonice cu următoarele programe : Un concert «Haydn-Mozart» la 5 August sub conducerea lui Franz Schalk. Un concert de maeștrii ger­mani la 9 August sub conducerea lui Fritz Busch (Dresda). U­n festival Johann Strauss la 14 August dirijat de Clemens Krauss. . Un festival Mozart dirijat de Tirk von Dohnanyi (Budapesta) 15 August. Un festival de muzică austria­că dirijat de Clemens Krauss (19 August).. Un concert de muzică rusă di­rijat de B. Paumgartner (21 Au­gust). Un festival Beethoven-Bruck­ner dirijat de Schalk (25 Au­gust). Ciclul se încheie cu un festi­val Richard Strauss dirijat de Clemens Krauss (29 August). In afară de acest ciclu mai au loc patru concerte de serenade mozartiene date de orchestra fi­larmonică din Viena sub condu­cerea lui B. Paumgartner în curtea reşedinţei arhiepiscopale. In fine, Duminică 18 August va avea loc şi un festival extraor­dinar dat de orchestra filarmoni­că din Viena sub conducerea lui Paul Kerby (Londra). Programul cuprinde suita «Mult sgomot pentru nimic» de Korngold, «Enigma Variations» de Elgar, «Ucenicul vrăjitor» de Ducas, «Fontane di Roma» de O. Pespighi și «Londonerry air» de P. Graniger, Max Reinhardt 1­ L Nu mai glumi, dom’le­ de NIGON Totdeauna am avut oroare de cluburi. Iată pentru ce : In Primul rând, cluburile sunt ca nişte uzine, în care fumul de tutun e mai des ca o ceaţă. Eu sunt fumător pasionat, dar detest să aspir fumul altora. In al doilea rând, cluburile din Bucureşti, afară de câteva ex­cepţii,­­sunt simple tripouri. Rişti să stai cot la cot cu aprodul dela cutare minister, cu ţa­rul dela res­taurant, sau cu bărbierul. Ori nu­mai agreabil nu poate fi ca odată cu mirosul îmbâcsit al tutunului să aspiri şi duhoarea acră de nă­­duşeală a jucătorilor din jurul tău. In al treilea rând, nu-mi plac cluburile pentru că sunt băiat fru­mos şi am mare noroc în dragoste.... Şi e lucru ştiut : Cine câştigă în dragoste, pierde la carii... De aceea, în toată cariera mea nocturnă, n am­ călcat pragul clu­­bu­rilor decât de două ori,­şi,a" treia oară,­­deunăzi, "­ V Stăm la Elysée cu prietenul meu Gogu, mare amator de șmeu­­de-fer, curse și alte jocuri tot a­­tăt de puțin distractive. Pe la ora două, Gogu îmi zice : — Hai să dăm o raită la citită... — Mi-e lene... — Hai, să vezi ce amuzant e... — Eu nu joc cărți... — N’ai nevoie să joci... Tu n’ai decât să priveşti !.. Te asigur că vei face cunoştinţă cu o mul­ţime de tipuri foarte interesante... Dacă stai o oră la tripou, îţi asi­gur şapte foiletoane la Rampa... Asigurările lui nu au tentat, şi peste câteva minute intrăm într’un club care reprezenta... organiza­ţia colorată a unui partid politic. Garderobierul, îl salută reve­­rențios­ pe Gogu, iar pe mine mă­­măsoară cu ochi cercetători: — Domnul ?.. Gogu, simte de datoria lui să-mi ia apărarea : — E cu mine !.. . • — Bine,­dar dumneaui nu poate intra în club !.. N’are parte membru !.. La noi ştiţi prea bine că e foarte mare strictețe !.. Nu poate pătrunde absolut nicio persoană străină, d­acă n’are carte de membru !.. — Cum Vra se zică nu pot intra în Club întreb eu minat. Garderobierul îmi răspunde demn : — Ba nu N’am vrut să spun așa ceva !.. Dar nu puteţi intra în club până nu aveţi cartea de membru... — Şi ?.. _ ** — Şi cartea de membru v’o pot libera eu imediat !.. îmi spuneţi, vă rog numai­ numele dvs... . ... După câteva minute intram în sala de joc... In jurul unei mese, zeci de ne­cunoscuţi cu feţe, transpirate.. .şi nerase, tremurau în , mâini nădu­şite fire de os în toate culorile... Un domn gros, și îngrozitor de ch­el, s’a ridicat în picioare și și-a prelins ..degetul arătător­­pe che­lie, alunecându-1 spre frunte. In aceeaș clipă un val de broboane, de nădușală se escunseră pe jos... Un alt domn, vru să ocupe lo­cul domnului gros și chel :i ■w £ 10KM A " —* Cum o să fie liber ? !.. Nu cumva crezi că sunt fraier cu cioc Eu pierd astă seară peste 600 de lei !.. Trebue să mă re­fac !.. In aceeaş clipă, crupierul, un ala puţin fonf şi puţin peltic a­­nunţă calm şi sonor : — Două mii patru sute la bancă !.. Un băiat tânăr — cam de vre­o 25 de ani — Puţin blond, puţin bubos, puţin antipatic, cu puţină vată galbenă în ureche şi cu ochii puţin injectaţi se repezi strigând : — Banco ! Domnul cel gras şi­ chel îi zice : Nu se poate !.. N’ai bani ! — Ba am !­­— Arată-i ! .—­ Uite !.. Şi tânărul scoase din buzunar un bulgăre de hârtii de biîncă în care se intrevea violetul ţărăncuţelor şi albastrul­ sutelor.. . — Bine !.. Se aprobă ! ;• Şi,crupierul­ împărţi cărţile... . . Domnul cel, tânăr, cu vocea tre­­murânda zise­­i — Garte ! — Nouă, • b­obocule !.. răspunse râzând cu poftă donmul gros şi chel... iul de bani, dar vai ! când cru­pierul îi numără, văzu că nu era decât 1200 de lei. — Mai scoate 1200 de lei că banco-ul era de 2400 !.. —­ N’am!.. Ăştia erau toţi banii care-i mai aveam !.. Domnul cel chel făcu explozie : — Hoţule !.. Pungăşiile !.. Es­­crocule !.. Să nu termai prind pe aicea că-ţi rup picioarele !.. Eşi afară !.. Huoooo !.. Tânărul, zăpăcit, o luă la fugă şi în pragul uşei, zărindu-ma pe mine — o figură complect străină localului — mi se adresă zâmbind: Dă-l dracului de borţos !.. Aşa glumeşte el totdeauna cu mine !.. Fritz Massari la Metropol , Fritz Massari a semnat contrac­tul care o leagă pentru viitoarea stagiune de Teatrul Metropol din Berlin. La Bad Gastein s’a dat o ade­­vărată luptă între Saltenburg şi Barnovsky, cunoscuţii oameni de teatru ai Berlinului, în jurul marei cântăreţe şi actriţe. Fritzi Massari va crea rolul Caterinei Il­a într’o operetă de Beda şi Herzer. Nu se știe încă tânăru] gyârli la o masă bulgăr cine compune muzica. -L Fiica lui Wallace dansa­toare Ultima noutate londoneză este apariţia pe scena music-hall-ului Palace a domnişoarei Nellie Wal­lace, fiica celebrului scriitor. Nellie Wallace a declarat pre­sei că nu se mulţumeşte să fie numai fiica tatălui său, ci doreşte să-şi cucerească singură un nume. -oxo- Saccesnl Josephine! Baker in America de Snd Iosephine Baker face furori în America de Sud. Revista neagră în care apare acolo, obţine stră­lucitoare succese. Apariţia celebrei negrese a provocat indignarea ca­tolicilor cari o anatemizează prin ziarele lor. Preşedintele Argentinei s’a con­vins de visu­l de lipsa de pudoare a marei dansatoare, lucru pe care l-a declarat apoi în mod public. Dar­ Iosephine Baker scrie că ace­­laş preşedinte a declarat imorală şi opera Aida... Iosephine Baker, care nu proec­­tase decât un turneu de trei luni, şi l-a prelungit cu încă trei. De la Buenos Aires, unde şi-a în­ceput triumfala cucerire a Am­eri­­cei de Sud, a plecat la Monte­video. De-aci se va reîntoarce la Buenos pentru cincisprezece zile. Va veni apoi rândul Braziliei. După aceasta Josephine Baker se va reîntoarce în Europa. Prima etapă va fi Hamburg, unde va da 30 de reprezentării. De-a­colo se reîntoarce în fine la Paris, unde începe în Februa­rie repetiţiile nouii sale reviste la Palace, ca vedetă alături de Mis­­tinguette.--------xox------­ O carte despre România In editura Revue Mondiale a apărut volumul „Roumanie Terre Latine” de d-l Peytain de Fau­b­res. Eu un studiu instructiv asu­pra României a politicei sale in­terne asupra raporturilor cu Franţa, cu Italia ,şi cu Sovietele. ———xox———— Dn TOlnm al dansatoarei Karsavina Se anunță ca celebra balerină Thamar Karsavina va publica în curând un volum de amintiri. Acest volum va apare în toam­nă la Londra. Taman, Karsavina Adrien Rapal şi Herriot Adrien Raynal cunoscutul com­pozitor francez şi director al re­vistei «Le Violoncelle», anunţă un studiu intitulat «Falsul Beet­hoven al domnului Herriot». IJOI 1 AUGUST 1929 a­bonamentele IN TARA Trei luni ........................................Cu 300 Șase luni , • • • • ....... » OOO Un an....................... •.............. ■ tooo IN STRĂINĂTATE DUBLU Abonament*!« •• platesc înainta la 1 aau la 13 ala tlaoftral luni George Mihail Zamfirescu 09 ADRIAN MANI© Autorul piesei «Domnişoara­­Nastasia» e unul dintre acei in care nădăjduim noutate artei dramatice româneşti. Dacă aţi cazut, aşa cum se cuvenea­­ a­ceasta piesă la lumina teatrului Bulandra — nu aţi uitat impre­sia de puternică personalitate pe care o învedera această piesă _ şi nici originalitatea subiectului. George Mihail Zamfirescu scria un .^5a.tru n0li — pentru că are calităţile unui adevărat scriitor, şi înainta ^pe un tărâm nou _ PejMr,i că in teatrul românesc zu­grăvea în culori sobre şi energi­ce drama mahalalelor orăşeneşti. Piesa avea mari calităţi teatra­le in desfăşu­rarea acfiniei, avea însă şi acele calităţi literare — in aşa zisul stil — cu care auto­rul jongla. A fost o adevărată minune faptul că dialectul de periferie cu bogate resurse de humor, descoperite şi întrebuin­ţate până la clasicism de marele Caragiale, poate fi mânuit de un tânăr cu atâta măestrie încât să dea fulgere de dramă. «Tânăr» înseamnă însă în ziua de azi un om care munceşte mai mult ca mulţi bătrâni — pentru ca să trăiască în toate zilele, şi azi când existenţa abia se poate ţine din toată munca — e uimi­toare puterea unui asemenea scriitor care fiind şi slujbaş gă­seşte totuşi timp rupt nopţii — pentru ca să ne dea alte opere literare. Teatrul Naţional a pri­mit de curând piesa cea nouă «Sam» a aceluiaş tânăr. Dar nu despre aceasta ţineam să însemn câteva rânduri, ci des­pre măruntul fapt de o mare im­portanţă numirea d-lui George Mihail Zamfirescu director de scenă la Teatrul Naţional din Cernăuţi. Post mic şi nepolitic dar care capătă o deosebită im­portanţă şi chiar o strălucire nouă, atunci când este ocupat de un autor dramatic. Cred că teatrul din Cernăuţi a fost câştigat atunci când alt dra­maturg Victor Ion Popa autorul «Ciutei» şi-a închinat puterea de muncă unui asemenea post în care se cere înainte de toate hărnicie şi bun simţ dramatic. Teatrele de provincie se fălesc cu vremea de faptul că pentru un an sau pentru mai mulţi — un scriitor de teatru se alătură cu tot sufletul şi cu toată inteligenţa la munca actorilor. Cred chiar că şu adevăratul regizor nu trebuie să fie decât calităţi de autor. Dar acest stagiu în Bucovina al colegului nostru George Mihail Zamfirescu poate fi folositor nu numai teatrului căruia îi dă au­torul inteligenţa sa pricepătoare , ci şi autorului căruia teatrul îi dă experienţa sa ca un fericit­­îndemn de inspiraţie nouă. Sânt convins că numai acei ti­neri autori care trec şi prin mun­­ca din teatru pot să progreseze spre marile creaţiuni pe care toţi le nădăjduim. Şi regia e drumul cel bun. Rutina acestei meserii se poate câştiga repede în ce pri­veşte calităţile superficiale, dar perfecţiunea nu o poate ajunge decât un talent înăscut, de aceia suntem convinşi că teatrul Cer­­năuţului regretând absenţa lui Victor Popa, va şti să folosească mai mult pe autorul aplaudat­­al scenei din Bucureti. Cernăutul va avea astfel prilejul să menţie o flamură de cultură terfelită de alte teatre unde minţi înguste au scoborît şi reporter şi regie — dezinteresând publicul căruia nu îi mai rămâne decât să ocolească scenele cu deficite morale. Iată de ce urăm autorului ce pleacă la muncă tot sporul, şi cele mai frumoase roade, căci nu se duce să strângă economii şi să facă avere, ci cel mult când va avea vreme liberă să ne scrie teatru bun pentru teatru.___ însemnări Aspecte pariziana Rotonda“ $1 „Cupola“ 99 Montparnass-ul îşi deschide ani-I în fiecare seară. Geme mai ales pile cu cele două cafenele situa- i de străini. Fiindcă primul popas­te una în faţa celeilalte. «Ro- I în Montparnasse este la Rotondă, tonda» îşi are tradiţia şi isto­ricul ei.. Scriitorul, intelectualul, demimondena în curs de lansare, găseau la Rotondă şi loc şi at­mosferă... Localul era în fiecare seară plin. Din toate colţurile Pa­risului, veneau aici reprezentan­ţii cei mai autorizaţi ai literelor şi ai artei. Aici se puteau vedea exemplarele cele mai curioase de oameni. De la junele cu bucle şi lavalieră până la femeia încăr­cată cu bijuterii, sclipitoare în bogăţia ei, luau loc la mese, în cafeneaua cu atmosfera stranie, şi senzuală totodată. «Rotonde» de astăzi s’a schim­bat. Nu mai e cuibul bohemiei. Deasupra urlă furios un jazz neu­tru americani. Un bar s-a înfiin­ţat la etaj, şi în fiecare seară, in­­strumentele îşi trimit mugetul la parter. Nu mai vin literaţii la «Rotondă»... Localul e boicotat de lumea literilor. Patronul a fost, descoperit... Era un agent poliţienesc, şi cu prilejul a două scandaluri — fiindcă şi ele fac parte integrantă din local — a denunţat pe zurbagii... Drept pe­deapsă pentru că a ţinut ca ru­fele să nu se spele în familie, scritorii au întins anatema asupra localului... Dar la Rotondă nu mai vin nici femeile in perspectivă de a de­veni stele ale demimondului. Ra­rele exemplare de frumuseţi ca­talogate p­arcă la mese, sunt stră­ine, proaspete... Rotonda e plină De acolo e perspectiva întregu- lui Montparnas, din faţa Roton­dei ai priveliştea întreagă a vie­­ţei de cartier... Şi a vieţei ame­ricanizate... • ■ i i'tgjwii In Jocul junelor car© veneau aici ca să-şi găsească norocul, Rotonda adăposteşte azi o co­lecţie de mumii... Sunt femei de mult trecute de cincizeci de ani, cu feţele sbârcite, cu ochii in­jectaţi de seva nopţilor pierdute cu trupurile deşălate, şi îmbră­cate cu tot ce moda produce mai elegant... Sunt matroanele, cari vin la Rotondă în vânătoare după tineri cari n’au mâncat în seara aceea şi cari n’au pentru un bilet de metro... Le vezi instalate, una câte una, la mese, cu urechile ciulite, cu ochii atenţi la uşi, gata sa dea atacul la apariţia celui­­ dintâi june. Hîi ’ nică! Sunt cele mai bune cliente ale localului şi chelnerii au grija lor. Când pe una din uşi a intrat figura visată cândva, ochii se îndreaptă către el. E măsurat din cap până în picioare. E învăluit în priviri cam­ de car­ mai las­cive, priviri ce sfredelesc şi imo­bilizează. Tânărul care trece ne­păsător printre mese, e oprit de vreun chelner. , - «Domnule, vă roagă doam­na... * ’ —­ «Pe mine ? — «Da. — «Dar nici n’o cunosc... — «Şi totuşi doamna vă roagă să-i faceţi cinstea să luafi o fină. — «Regret dar nu am timp. — «In cazul acesta vă transmit oferta doamnei... Depinde de tânărul căruia i se adresează oferta, ca să privească femeia şi să primească sugestia clientului. In cazul când ezită, chelnerul are sistem propriu de a momi victima. Nu lipseşte nici insinuarea la ureche : — «Plăteşte bine... Şi totuşi nimeni nu se revoltă, nimeni lui fa­ce scandal. Parisul e atât de mare şi are atâtea vie­tăţi !... Visa-a-vis e «cupola». Localul pare — dar numai în aparenţă — ceva mai select. In realitate, clientele de celebrul celor de la «Rotondă» sunt şi aici, după cum sunt şi străini, şi tinerii cari îşi caută un culcuş peste noapte. Barul Cupolei e mai căutat. E vecinic plin. E acolo un du-te vino care nu încetează decât în zorii zilei, când Montparnas-ul aruncă afară, în răcoarea flimi­­neței, trupuri fără­ vlagă, biete epave... Din americanii cari au intrat seara în frac, și în joben, n’au mai rămas decât manechine târâte de colo până colo de că­tre madonele Parisului, flori veș­tede, cu surâsul artificial și cu buzele dornice să sărute tube­roze...A. DUMBRAVEANU

Next