Rampa, septembrie 1930 (Anul 15, nr. 3784-3808)
1930-09-01 / nr. 3784
Cronica dramatică Deschiderea Teatrului Ventura: Reluarea comediei „Şoarecele de biserică“ Am revăzut „Şoarecele de biserică”. Sau mai precis am revăzut pe Leny Caler în marea ei realizare din „Şoarecele ’ comunicând aceiaş vie emoţie, fără sa pot desluşi ce trebue să admiri mai întâiu : ingenuitatea de mare rasă, comunicativitatea cuceritoare, energia desfăşurată în ritm de mişcare şi volubilitate satanică, ori sensibilitatea şi inteligenţa unui temperament de mare valoare artistica. Şi mi-am reamintit o creaţie mai veche a d-şoarei Leny Caler, midineta din „Riviera” lui Molnár, soră bună cu Suzy Sachs din piesa lui László. Aceiaş copilă cuminte, umila dar isteaţă şi curagioasă privind prin ochii înlăcrimaţi de strălucirea orbitoare a bogăţiei, nesăţioasa bucurie a vieţei. Şi, e totuş între aceste două eroine văzute de temperamentele aceleaş rase o simplă nuanţa, dar o nuanţă decisivă pe care Leny Caler a detaliat-o cu pătrunderea ascuţită a unei mari sensibilităţi artistice. Căci eroina lui Molnár e o vizionară, o halucinată, ameţită de fantezia care o poartă spre soarele cald al Rivierei ca spre un paradis terestru al fericirei neîngăduite oricărui muritor. Eroina lui László e din potrivă o realistă, pornită să-şi facă chiar cu coatele drum în viaţă, împinsă de acea robustă sănătate fizică şi morală, cu care şi microorganizmele sunt înzestrate de instinctul natural de conservare. Savuraţi efectul pe care î l face în public rablaisiana poftă de mâncare a acestei copile delicate şi nu lacomă, ca să puteţi aprecia arta cu care Leny Caler a intrat până în taina rolului. Şi stăpâniţi-vă lacrămile în scena acelui crescendo din actul prim, ca să admiraţi cum o bucurie atât de pământească şi vulgară poate comunica o atât de pură şi vibrantă emoţiune. Dar mai târziu când întâele drepturi la pâine au fost împlinite, cu câtă decenţa, cu câtă umilă, îndrăzneală vorbeşte Suzy Sachs de drepturile fericirei spirituale. Şi rechem acum scena beţiei de viaţă din Riviera, în faţa hotărârei diabolice de a mânca pentru a trăi din „Şoarecele de biserică”. Bogăţia de mijloace, subtilitatea de a detalia cu atâta pătrundere nuanţele atât de aparent înrudite, sensibilitatea de o rară comunicativitate, ne dau bucuria de a aştepta, în pauperismul de elemente femenine al generaţiei tinere, artista de mare viitor şi speranţe a teatrului nostru „Şoarecele de biserică” a fost primit la a 100-a reprezentaţie cu prospeţimea de entuziasm a premierei. Căci ansamblul excelent în frunte cu valoroasa creaţie a d-lui R. Bulfinsky şi savuroasa compoziţie a talentatului Timică şi-a regăsit întreg succesul din trecut. Poate că n’ar fi fost de prisos unele retuşări, ca de exemplu remanierea d-lui Jules Cazaban, singurul distonant în ansamblu, al cărui rictus inestetic e deadreptul supărător de V. Timuț „Industrie şi comerţ“ de Stephan Kimari la Teatrul Naţional Subiectul, interpretarea Mâine seară Teatrul Naţional va reprezenta pentru prima oară piesa „Industrie şi comerţ” de Stephan von Kamme, reprezentată cu mare succes la Viena şi Praga. Titlul original al piesei este „Leinen aus Irland”. Piesa este o satiră socială, care deşi scrisă înainte de război, e de o perfectă actualitate. SUBIECTUL Actul I se petrece Intr’un birou al ministerului de Industrie şi Comerţ. Baronul Faltz, director general la acest minister, primeşte vizita directorului unui ziar albanez, comerciant, şi totodată om deafaceri, Schlesinger Effendi, care solicită o subvenţie. Atitudinea lui Schlesinger, om vorbăreţ, căruia nu-i lipseşte şi îndrăzneala, îl indispune de la început pe directorul general care îl ascultă enervat şi totodată nedumerit. Cu atât mai mult cu cât cererea, de subvenţie este întovărăşită de propunerea Unei scutiri de taxe pentru importul pânzei de Irlanda, a firmei „Caroline“ In acelaş birou se află şi directorul secţiei politice, a ministerului de Industrie, d-rul Gole, care de la început se împotriveşte presiunilor lui Schlesinger. ,La plecarea lui Schlesinger apare în birou fiica mai mare a consilierului comercial Brennstein, preşedintele consiliului de administraţie al consorţiului „Carolina“, o tânără şi simpatică văduvă, urmată după puţin timp de sora ei, Lily von Gerbhardt, care de la început face o puternică impresie asupra d-rului Goli. După ce face o invitee pentru o serată pe care intenţionează s’o dea în saloanele ei, Lily pleacă, urmată de Marta, sora ei, lăsând pe amândoi directori şi pe secretarul general Vlk Intre care se noaşte discuţii în privinţa afacerei „Carolina” ale cărei cereri ar periclita industria naţională. In timpul acesta apare din nou Schlesinger şi e neplăcut impresionat de împotrivirea ce o exprimă atitudinea funcţionarilor care nu văd cu ochi buni afacerea propusă. " In actul al doilea, care se petrecu în casa consilierului Bernstein și unde se întâlnesc personagiile din actul I, afacerea Carolina ia o întorsătură neprevăzută, datorită în parte 1 ■ .... d-rumui Goli care resistă tutun,eshinilor exercitate asupra lui. INTERPRETAREA Piesa va fi interpretată de d-nii N. Soreanu, Ion Morţun, Gr. Măr. Gr. Mărculescu culescu, I. Sârbul, C. Stăncescu, A. Pop-Marţian, V. Antonescu, I. Manu, A. Athanasescu, I. Finteşteanu, D. Grigoriu, N. Afanasiu, A. Marius, D. Ene, d-nele Eugenia Zaharia, Toto Ionescu, etc. N. Soreanu Trei concerte le sucese Festivităţile de la Salzburg Clemens Krauss a dirijat anul acesta, la Salzburg, un concert dedicat exclusiv lui John Strauss. Concertul acesta, deşi o repetare a celui din anul trecut, a obţinut din nou acelaş franc succes, în special publicul străin venit la Salzburg, a ocupat cele mai multe locuri şi, entuziasmat, a ovaţionat îndelung pe dirijor. Bruno Walter a dirijat de asemeni cu mare succes un concert compus din lucrări din Haydn— Mozart. ■ ■ *■ l-i^Iar Franz Schalk, care complectează de minune acest terţez de dirijori celebrii, a condus „Eroica“ lui Beethoven. Tustrei dirijori au avut mari succese morale și de public. Rar mi se întâmplă să mă impresioneze atât jocul unei actriţe, ca d-na Aura Buzescu în «Melo». Maniche, femeia care ucide şi moare din dragoste, a găsit în marea noastră artistă o interpretare ideală care cu bogatele sale resurse a scos în evidenţă misterul de nepătruns al acestui suflet chinuit, dar neînţeles. 1 ’ Scena stranie a femeii care toarnă picătură cu picătură otrava în sufletul soţului ca să ajungă la iubirea amantului, d-na Aura Buzescu o ridică la culmi de adevărată artă. Şi apoi acel «piu-piu» însoţit de acele tumbe, cari sugrumă aspiraţia spectatorilor! Marele număr de reprezentaţii realizat de piesa lui Bernstein se datoreşte în mare parte interpre- tării, acestei mari artiste, care aduce o notă atât de personală în teatrul românesc. . Astă seară Teatrul Ventura treia «Melo», al cărui succes este departe de a fi epuizat. La una din repetiţiile de «record» am avut ocazia să stau de vorbă cu interpreta nefericitei Maniche. «Joc Duminică seara pentru a o sută una oare în «Melo» — ne spune d-na Buzescu — şi rolul ma subjugă ca la prima reprezentaţie. Interpretarea acestei fiinţe bizare, chinuită, plină de poezie şi totuşi naivă mă obseda mai de multă vreme încă de când am văzut-o pe Gaby Morlay, splendida interpretă pariziană. Era un gen nou în galeria rolurilor mele, căci vezi d-ta până la Maniche eu am jucat numai roluri de re-Aştept reprezentaţia de Duminică, cu aceiaş emoţie pe care am avut-o la premieră». Privind din sală jocul d-nei Buzescu am plâns pentru nenorocita Maniche. V . I. M. Reluarea tre asta seară D-na Aura Buzescu despre rolul său din „Melo” Aura Buzescu Benjamin Cremienx la Bucureşti In cursul lunei Februarie sosi în ţară pentru o serie conferinţe marele scriitor francez Benjamin Cremienx. Conferinţele distinsului literat vor fi ţinute sub auspiciile ateneului ,,N. Iorga”. -xox-va de n-oujy &8^i£&&. V, .w^.. dox şi „Maiestatea Sa publicul“ Ca primă consecinţă a erei ce o inaugurează scriitorul Anton Wildgans la direcţia Burghtheater-ului, e înscrierea în repertoriul acestei scene a comediei «Majestatea Sa publicul». E vorba de o comedie a tânărului scriitor austriac Wilhelm Lichtenberg... Se știe că până acum tinerii nu au prea avut acces pe scena Burg-ului. ----------xpx--------- Reorganizarea teatrului de artă din Moscova Ansamblul din străinătate al Teatrului de Artă din Moscova (grupul Praga) va fi în curând reorganizat la Belgrad. Ansamblul se va mări considerbil. In stagiune gupul va fi format din doamnele Krizanovska, Zdanova, Greci-Liviţka, Vlasova, etc. şi din domnii Pavlov, Vyrubov, Duva- Tortov, Alekin (care a fost până acum la Reinhardt) şi Veresciaghin. O mare importanță are pentru acest grup şi participarea lui Michail Cehov, una din cele mai mari figuri ale Teatrului rus. ---------oxxo-----—.— „Casa Rothschild“ „Casa Rothschild”, drama istorică a lui Hanns Sassmann, care este partea a doua a trilogiei „Metternich”, va fi reprezentată în stagiunea de iarnă în Ungaria, Anglia și America. ---------xox--------- Producţia literară in Germania După o statistică a Bibliotecii din Lipsea, valoarea cărţilor din ultimul an apărute în Germania, socotind câte o carte din fiecare ediţie, se ridică la 200.000 mărci, iar valoarea publicaţiilor periodice, socotită la fel, 150.000 mărci. Ediţia medie a cărţilor este de 3000 exemplare, iar cea a publicaţiilor periodee 6000 exemplare. Valoarea totală nominală a tuturor ediţiilor se ridică la un miliard jumătate mărci, adică la mai mult de 50 miliarde lei. Asâncara: „Vijelia” la Icatrul Regioa Maria Câteva note asupra piesei lui Bernstein Compania dramatică de sub conducerea soţilor Bulandra şi a d-lor Manolescu, Maximilian şi Storin, fără a închide însă stagiunea de vară la Parc, începe astă seară seria spectacolelor la teatrul Regina Maria. Pentru deschidere, a fost aleasă „Vijelia” o piesă din repertoriul teatrului şi una din cele mai de seamă lucrări dramatice ale lui Henri Bernstein. întâmplarea face ca aceiaşi piesă să fie reluată în toamna aceasta de Comedia Franceză întro versiune nouă, care se joacă și la noi. VIJELIA • Prima versiune a piesei datează dinainte de răsboi când „Vijelia” a fost creată la teatrul Gymnase din Paris. Intr’un articol din ,,L’Ilustration Theatrale” Gaston Sorbets amintește că Henri Bernstein mai scrisese înainte de „Vijelia” piesele .,Le Marche". ..Le Doctour’. .,Jou,ou4'. „Frere Jacques“ şi ..Le Ber■ can". „La Rafale” e a şasea piesă a autorului lui „Melo”. Critica de atunci semnată de Catulle Menetes, de Robert de, Flers, de Neziere, de Dourac şi de Faguet, e unanimă în a recunoaşte că piesa dă dovada unor puternice şi strălucite calităţi dramatice. „Vijelia” , bazată pe două elemente: jocul de cărţi şi dragostea. Henri Bernstein a reuşit să creeze două tipuri admirabile, acel al unei îndi lite şi acel al unui jucător, ori i-a făcut eroii unei acţiuni dramatice care se desfăşoară în trei acte,■ de fant în trei scer*? capitale, câte ui în fiecare act SUBIECTUL nil unui mare grajd de cai de curse. Intre numeroşii invitaţi apare Robert de Chaceroy, un jucător de cărţi şi de curse care e amantul Helenei de Brechebel, fiica baronului Lebourg. El destăinueşte iubitei sale că e într-o situaţie critică întrucât a comis un abuz de încredere, pierzând la cărţi şi la curse nişte bani ce nu-i aparţineau. Şi că nu-i rămâne altă soluţie decât să fugă. Hélene de Brechebel încearcă prin toate mijloacele să-l scape din încurcătură. Ea face apel la bijutierul Bragelin căruia îi încredinţează bijuteriile sale şi în cele din urmă cere tatălui ei să-i plătească datoriile lui Robert de Chaceroy. Ultimul act se petrece la Paris în apartamentul lui Robert. Scena importantă e acea între Robert şi baronul Lebourg care îi oferă să scape, plătindu-i datoriile în termen de zece ani şi cu condiţia ca Robert să plece în Transval. El nu acceptă această propunere şi se sinucide. INTERPRETAREA D-na Lucia Sturza Bulandra va juca rolul Helenei de Brechebel, d-l Tony Bulandra pe al lui Robert de Chaceroy şi d-l Ion Manolescu pe al baronului Lebourg. Toţi trei au în aceste roluri creaţii puternice. Alte roluri importante vor fi jucate de d-nele Gina Sandry (Baroana Lebourg), Charlete Brodier, Iliea Dori şi de d-nii Talianu, Marcel Enescu, Grower, Chiriş, Popescu, Mihăileanu şi Perla. Piesa se joacă în cadrul unor Primul act se petrece în castel _____ fiul baronului Lebourg, proprieta- decoruri noi i iony Bulandra Ion Manolescu Fratellini în Bucureşti Celebrii clowni muzicali, fraţii Alberto, Paulo şi Francois Fratellini vor da în cursul lunii octombrie o serie de reprezentaţii pe scena unui teatru din Capitală. Bucureştenii vor avea astfel şi ei prilejul să admire arta de faimă europeană a celor trei Fratellini, clownii de geniu recunoscut. * j,*ZM . mm S-x* Dela 17 Septembrie 1030 V l - • 'kMj ,. .. --kMX, : ^ ZILELE TEATRUL’ NATIONAL TEATRUL^ R. MARJA TEATRUL VENTURA LUNI Industrie'! şi Comerţ. • V. Vijelia Şoarece de biserică MARTI -Casandra Vijelia Melo MIERCURI Industrie şi Comerţ Vijelia Şoarece de biserică JOI O soţie Statornică Vijelia Melo VINERI . Industrie şi Comerţ. Dictatorul Şoarece de biserici 1 re ■ SAMBATA Casandra Vijelia şoarece de biserică Dictatorul DUMINICA O soţie Statornică Vijelia Melo Industrie şi Comerţ. Dictatorul Şoarece de biserică teatrul CĂRĂBUŞ Bravo Cărăbuş! Bravo Cărăbuş! Bravo Cărăbuş! Bravo Cărăbuş! Bravo Cărăbuş! Bravo Cărăbuş! Bravo Cărăbuş! PARCUL Oteteleşianu Viteazul înotător Viteazul înotător Viteazul înotător Viteazul înotător Viteazul înotător Viteazul înotător Viteazul înotător mmm Uititat») de Arte Grafice «RAMPA» Str. Intrarea Zalauti No. * SPECTACOLELE CAPITALEI Azi se reprezintă TEATRUL NAŢIONAL Orele 8 jum. CASANDRA Piesă în 5 acte de d. prof. .V. Iorga DISTRIBUŢIA Priam, Regele Troiei d. I. Theo Hector, Paris (fii lui) d-nii N. Brancomir şi G. Demetru Alkidamos d. N. Băltăleanu Preotul d. G. Ciprian Mul cetăţean d. D. Grigoriu Al II-lea cetăţean d. C. Irod Al IlI-lea cetăţean d. V.Creloiu Al IV-lea cetăţean d. I. Frumuşani Al V-lea cetăţean d. D. Ene Al VI-lea cetăţean d. C. Georgescu Bărbatul d. C. Duţulescu I-ul ostaş d. A. Athanasescu Al II-lea ostaş d. I. Vimeni I-iul strejer d. I. Anastasiad Al IIea strejer d. A. Marius Un crainic d. G. Soare Un tânăr d. A. Jeles fiul curtean d. M. Giugulescu Al II-lea curtean d. H. Polizu Ecuba, soţia lui Priam d-na Ana Luca Casandra, fiica ei d-na Maria Filotti Andromaca d-ra Tantzi Benescu Elena d-ra Eliva Godeanu Medonia d-na Cleo Pan-Cernăteanu Crescătoarea d-ra Sorana Topa I-a femeie d-na Eugenia Zaharia A II-a femeie d-na Eugenia Zaharia A II-a femeie drna Ecatyttzulescu A lila femeie dra Carmen Buricescu A IV-a femeie d-ra Kitty Gheorghiu O fată d-ra Venera Milicescu Altă fată d-ra Sarmiza Lungeanu Direcţia de scenă : d. C. Nottara. SUBIECTUL Casandra, fata lui Priam, regele Troei, este, Împreună cu Laocoom, marele preot, iniţiată de către zei în evenimentele grave ce vor ameninţa în curând oraşul Troia. Intr’adevăr, frumosul Paris, o răpeşte pe Elena, soţia lui Menelau, şi o aduce în mijlocul Troenilor. In urma acestei jigniri, Grecii pornesc răsboiul împotriva Troei, pe care o asediază. Troenii, conduşi de puternicul Hector, rezistă până în ziua când Hector moare iar Grecii, întrebuinţând viclenie, introduc în Troia faimosul cal de lemn in care se află ascunşi ostaşi ce vor iuti cucerirea cetăţii. Astfel, împotriva rugăminţilor Cas- Gandrei şi a mulţimei, adunată In jurul lui Piram, căderea Troei se săvârşeşte în timp ce Casandra moare în flăcările ce mistue cetatea. TEATRUL REGINA MARIA Splaiul Mihai Vodă. — Telefon 352/45 Compania dramatică Bulandra Manolescu—Maximilian—Storin orele 9 seara VIJELIA (La Rafale) Dramă in 3 acte de Henry Bernstein DISTRIBUȚIA Hélène de Brechebel d-na Lucia Sturza Bulandra Baroana Lebourg d-na Gina Sandry Marchiza de Doullenee d-ra Charlotte Brodler D-ra de Thazieux d-ra Tea Dori Baronul Lebourg d. Ion Manolescu Robert de Chaceroy d. Tony Bulandra Amedée Lebourg d. Marcel Enescu Bragelin ' d. 1. Talianu Contele de Brechebel d. G. Groner Generalul Brial d. I. Chiriş La Veillarde d. popescu Francois d. Pella Un servitor d. Mihăileanu SUBIECTUL Robert de Chaceroy, amantul Hélénei de Brechebel, a pierdut la cărți sume importante, comiţând chiar un abuz de încredere. Héléne încearcă să-l scape prin toate mijloacele și în cele din urmă Chaceroy se sinucide. TEATRUL MARIA VENTURA Pasagiul Compedia Matineu orele 3 SOARECE DE BISERICA Comedie in 3 acte de Fodor Laszlo DISTRIBUTIA Baronul Thomas von Ulrich d. R. Bulfinski Contele von Thalham d. c. Chamel Schtinzi d. G. Timică Franz von Ulrich d. A. Cazaban Hugo Chillip d. Vasile Lăzărescu Quapil d. Dinu Argeşel Susy Sachs d-ra Leny Caler Olly Frey d-ra Maria Mohor Direcţia de scenă: d. Victor Ion Popa g Regia : d. G. Chamel .t . fi?d"V’ Fe0d0r0", subiectul :f$|| O fetiţă inteligentă, Susi, reuşeşte să fie angajată ca secretară de către baronul Ulrich, preşedintele unei bănci. Odată ajunsă in cabinetul marelui financiar, Suzy Începe să-i spue poveşti amuzante. Ea moare pur şi simplu de foame; are insă curaj. In actul al doilea, ea reuşeşte să se facă indispensabilă. Baronul o trimite la Paris unde urmează să semneze un formidabil contract pentru un trust. In actul al treilea suzy reuşeşte să descopere un complot care ar fi eşuat proectele baronului. Intre timp ea s’a arătat că ştie să poarte toaletele pariziene şi că decolteul ei e într’adevăr delicios. Baronul o ia de nevastă. Orele 9 seara «MELO» 'S' Dramă în 3 apte (12 tablouri) de Henri Bernstein Traducere de Mircea Ştefănescu DISTRIBUŢIA Romaine d-na Aura Buzescu Cristianne d-ra Mariette Deculescu .Teanne d-na Mimi Bovintescu Marcel d. George Vraca Pierre d. Corneliu Danielescu Doctorul d. Cezar Bovintescu. Un preot d. V. Lăzărescu Mul Consumator d. G. Chamel i, .........——..................... II-lea „ d. J. Cazaban Francois a. Dinu Argeşel Direcţia de scenă: d. Victor Ion Popa Regia : d. Gh. Chamel Decorurile : d. V. FeodoroffSUBIECTUL „Melo” e povestea vieţii unei femei care-şi otrăveşte soţul pentru a câşti- ga iubirea amantului. TRAFKUL CĂRĂBUŞ Str. Academiei Compania de reviste C. Tinaseu Orele 9.30 BRAVO CĂRĂBUŞ! Revistă de mare spectacol in trae(a fi 16 tablouri de d-nii N. Vldldoianu şi N. Constantinescu DISTRIBUŢIA RioRita, Spirîcă, Teodosie Bulibescu. Der Schöenste Walzer Kavalier, Costache, Nenea Pavel, Comandantul suprem al Cărăbuşului, d. C. Tanase. Lady Divine, Mireasa, d-ra de azi, Ultimul strigăt al dansului. Primă, ▼ara, apaşă, antrenul Cărăbuşului , d-na Natalita Pavelescu. Umbra albă. Regina păpuşilor. Primcipesa valsului, Madame Dorine, Majanah, luxul Cărăbuşului : dra Lizica Petrescu. Hollywood, Tânărul. Iubitul. Eleganţa Cărăbuşului : d Ladislau Groff. Lon Chaney, Lache, Domnul de om, directorul şi Nicolae: i. Giugariu Sandi Huşi. Chariot, Mache, Păpuşa rusească, portarul. Cherleston, Giacomo, Georgică : d. Dan Demetrescu. Conducerea muzicală: d. Ben Harris. PARCUL OTETELEŞANU Compania dramatica Bulandra, Manolescu, Maximilian, Storin Orele 9 gt VITEAZUL ÎNOTĂTOR Comedie în 3 acte de Arnold şi Bach DISTRIBUŢIA Otto Haeberlin d. V. Maximilian Dr. Moebius d. I. Constantinescu Eggebrecht d. N. Cărdeser Wernicke d. V. Vasilache Kraxentrager d. I. Delvechta Fritz Neudaner d. R. Rang Kraehhahn d. V. Bulandra Käthe d-na Cătușă Elvas Gabriela Degenhardt d-na Sof.ionescu Anna Marie d-na L. Constantinescu Thereza d-ra M. Nicolau Emma d-ra Tely Bărbulescu Hummel d. C. Petrescu TEATRUL NETIUN — FOST COLOS — Calea Victoriei tf „S’O LUĂM DELA’NCEPUT* Revistă In 10 tablouri de Chilon Chilonidis cu schetkuri şi cuplete de Ion Manu şi Constantin OrendiuT TEATRUL ELITA (fos t FRASCATTII Azi şi tn fiecare seară la ora 10 precis «DAI UN BAN DAR FACE? Revistă in acte şi 16 tablouri 4• NICON—NICAN cu d nele: SILLY VASILIU, ROZIN* WIQUELIN, Jeana Doljan, Cecile Grigoriu şi d nil . N. Kanner, I. Ţâranu, 10, ELITA GIRLS, 10 Prof. WILLY şi maestrul VERMONT CINEMATOGRAFELE BULEVARD PALACE: «Mesagiu! Morţii» cu Clive Brook, Richard Arien, William Powell, Noah Berry şi Fay Wray. Com plectare Journal. LIPSCANI: «Trădarea» cu Lya de Putti şi Lars Hanson trupa de reviste Juvenal. CAPITOL: «Ziua Nunţii», film vorbitor francez cu Yvette Bechoff şi Jean Dable. Complectări sonore. ELItE: «Dar un ban dar face!», revistă în 2 acte şi filmul «Jocul Dragostei şi al Morţi» cu Francesca Bertini. FRANKLIN: «Femeea pe Cruce» cu marele tragedian Adalbert von Schletow şi Marcela Albani. EPISCOPIEI: «Dansul Morţei», cu Gostaf Ekiţiani"tKarina", BgH şi Maurice Geraudy. * DICHIU: «Supraveghiaţi mine,o rele», film de un realism impresionant, trăit în zilele noa■stre. Complectare journal, B .tare journal şi comedie. LEONARD (Tei): «Vijelia», cu Lilian Gish şi Lars Hanson şi o comedie cu «Morit al II-lea». MARCONI: «Volga-Volga» cu cor, artişti. MARNA: «Când tatăl şi fiul* cu Harry Liedtke şi Revistă în 3 tablouri «Vrei, Ceri, Ai. GLORIA: «Vraja Parisului» cu Lil Dagover, o comedie şi trupa de reviste Roland de Jassy. VICTORIA (Grădină): «Femeia din Moscova», cu Pola Negri şi Norman Kerry. Comedie şi artişti. FILANTROPIA: «Trandafirii Negrii cu Lesue Hayakawe şi «Hoţii din Bagdat» cu Pat şi Patachon. EDISON: «Armăsarul Diavolului»; seara teatru: «Toate se clatină». CINEMA DOROBANŢI: «Anna Karenina» cu Sorin Gilbert şi Greta Garbo şi o comedie. VOLTA BUZEŞTI: «Arena însângerată» cu Rudolphe Valentino şi Nita Naldi film sonor și o complectare.