Rampa, septembrie 1930 (Anul 15, nr. 3784-3808)

1930-09-01 / nr. 3784

Cronica dramatică Deschiderea Teatrului Ventura: Reluarea comediei „Şoarecele de biserică“ Am revăzut „Şoarecele de bi­serică”. Sau mai precis am revă­zut pe Leny Caler în marea ei realizare din „Şoarecele ’ comu­nicând aceiaş vie emoţie, fără sa pot desluşi ce trebue să admiri mai întâiu : ingenuitatea de mare rasă, comunicativitatea cuceritoa­re, energia desfăşurată în ritm de mişcare şi volubilitate satanică, ori sensibilitatea şi inteligenţa unui temperament de mare va­loare artistica. Şi mi-am reamintit o creaţie mai veche a d-şoarei Leny Caler, midineta din „Riviera” lui Mol­nár, soră bună cu Suzy Sachs din piesa lui László. Aceiaş copilă cuminte, umila dar isteaţă şi curagioasă privind prin ochii înlăcrimaţi de strălu­cirea orbitoare a bogăţiei, nesă­ţioasa bucurie a vieţei. Şi, e totuş între aceste două e­­roine văzute de temperamentele aceleaş rase o simplă nuanţa, dar o nuanţă decisivă pe care Leny Caler a detaliat-o cu pătrunde­rea ascuţită a unei mari sensibili­tăţi artistice. Căci eroina lui Molnár e o vi­zionară, o halucinată, ameţită de fantezia care o poartă spre soa­rele cald al Rivierei ca spre un paradis terestru al fericirei neîn­găduite ori­cărui muritor. Eroina lui László e din potri­vă o realistă, pornită să-şi facă chiar cu coatele drum în viaţă, împinsă de acea robustă sănătate fizică şi morală, cu care şi micro­­organizmele sunt înzestrate de in­stinctul natural de conservare. Savuraţi efectul pe care î l face în public rablaisiana poftă de mâncare a acestei copile delicate şi nu lacomă, ca să puteţi apre­cia arta cu care Leny Caler a intrat până în taina rolului. Şi stăpâniţi-vă lacrămile în scena a­­celui crescendo din actul prim, ca să admiraţi cum o bucurie atât de pământească şi vulgară poate comunica o atât de pură şi vi­brantă emoţiune. Dar mai târziu când întâele drepturi la pâine au fost împlinite, cu câtă decenţa, cu câtă umilă, îndrăzneală vorbeşte Suzy Sachs de drepturile ferici­rei spirituale. Şi rechem acum scena beţiei de viaţă din Riviera, în faţa hotă­­rârei diabolice de a mânca pen­tru a trăi din „Şoarecele de bi­serică”. Bogăţia de mijloace, sub­tilitatea de a detalia cu atâta pă­trundere nuanţele atât de apa­rent înrudite, sensibilitatea de o rară comunicativitate, ne dau bucuria de a aştepta, în paupe­­rismul de elemente femenine al generaţiei tinere, artista de mare viitor şi speranţe a teatrului nos­tru „Şoarecele de biserică” a fost primit la a 100-a reprezentaţie cu prospeţimea de entuziasm a premierei. Căci ansamblul exce­lent în frunte cu valoroasa crea­ţie a d-lui R. Bulfinsky şi savu­roasa compoziţie a talentatului Timică şi-a regăsit întreg succe­sul din trecut. Poate că n’ar fi fost de prisos unele retuşări, ca de exemplu remanierea d-lui Ju­les Cazaban, singurul distonant în ansamblu, al cărui rictus ines­tetic e deadreptul supărător­ de V. Timuț „Industrie şi comerţ“ de Stephan Kimari la Teatrul Naţional Subiectul,­ interpretarea Mâine seară Teatrul Naţional va reprezenta pentru prim­a oară piesa „Industrie şi comerţ” de Stephan von Kamm­e, reprezen­tată cu mare succes la Viena şi Praga. Titlul original al piesei este „Leinen aus Irland”. Piesa este o satiră socială, care deşi scrisă înainte de război, e de o perfectă actualitate. SUBIECTUL Actul I se petrece Intr’un birou al ministerului de Industrie şi Comerţ. Baronul Faltz, director general la a­­cest minister, primeşte vizita directo­rului unui ziar albanez, comerciant, şi totodată om de­­afaceri, Schlesinger Effendi, care solicită o subvenţie. Ati­tudinea lui Schlesinger, om vorbăreţ, căruia nu-i lipseşte şi îndrăzneala, îl indispune de la început pe directorul general care îl ascultă enervat şi tot­odată nedumerit.­ Cu atât mai mult cu cât cererea­, de subvenţie este întovă­răşită de propunerea Unei scutiri de taxe pentru importul pânzei de Irlan­da, a firmei „Caroline“ In acelaş bi­rou se află şi directorul secţiei poli­tice, a ministerului de Industrie, d-rul Gole, care de la început se împotri­veşte presiunilor lui Schlesinger. ,La plecarea lui Schlesinger apare în birou fiica mai mare a consilierului comercial Brennstein, preşedintele consiliului de administraţie al consor­ţiului „Carolina“, o­ tânără şi simpa­tică văduvă, urmată după puţin timp de sora ei, Lily von Gerbhardt, care de la început face o puternică impre­sie asupra d-rului Goli. După ce face o invitee pentru o serată pe care intenţionează s’o dea în saloanele ei, Lily pleacă, urmată de Marta, sora ei, lăsând pe amândoi directori şi pe secretarul general Vlk Intre care se noaşte discuţii în privinţa afacerei „Ca­rolina” ale cărei cereri ar periclita industria naţională. In timpul acesta apare din nou Schlesinger şi e ne­plăcut impresionat de împotrivirea ce o exprimă atitudinea funcţionari­lor care nu văd cu ochi buni aface­rea propusă. " In actul al doilea, care se petrecu în casa consilierului Bernstein și unde se întâlnesc personagiile din actul I, afacerea Carolina ia o întorsă­tură neprevăzută, datorită în parte 1 ■ .... d-rumui Goli care resistă tutun,­e­­shinilor exercitate asupra lui. INTERPRETAREA Piesa va fi interpretată de d­-nii N. Soreanu, Ion Morţun, Gr. Măr. Gr. Mărculescu culescu, I. Sârbul, C. Stăncescu, A. Pop-Marţian, V. Antonescu, I. Manu, A. Athanasescu, I. Finteş­­teanu, D. Grigoriu, N. Afanasiu, A. Marius, D. Ene, d-nele Euge­nia Zaharia, Toto Ionescu, etc. N. Soreanu Trei concerte le sucese Festivităţile de la Salzburg Clemens Krauss a dirijat anul acesta, la Salzburg, un concert dedicat exclusiv lui John Strauss. Concertul acesta, deşi o repe­tare a celui din anul trecut, a ob­ţinut din nou acelaş franc succes, în special publicul străin venit la Salzburg, a ocupat cele mai multe locuri şi, entuziasmat, a ovaţionat îndelung pe dirijor. Bruno Walter a dirijat de ase­meni cu mare succes un concert compus din lucrări din Haydn— Mozart. ■ ■ *■ l-i^­Iar Franz Schalk, care complec­­tează de minune acest terţez de dirijori celebrii, a condus „Eroica“ lui Beethoven. Tustrei dirijori au avut mari succese morale și de pu­blic. Rar mi se întâmplă să mă im­presioneze atât jocul unei actri­ţe, ca d-na Aura Buzescu în «Melo». Maniche, femeia care ucide şi moare din dragoste, a găsit în marea noastră artistă o interpre­tare ideală care cu bogatele sale resurse a scos în evidenţă miste­rul de nepătruns al acestui su­flet chinuit, dar neînţeles. 1 ’ Scena stranie a femeii care toarnă picătură cu picătură otra­va în sufletul soţului ca să ajun­gă la iubirea amantului, d-na Aura Buzescu o ridică la culmi de adevărată artă. Şi apoi acel «piu-piu» însoţit de acele tumbe, cari sugrumă aspiraţia spectato­rilor! Marele număr de reprezentaţii realizat de piesa lui Bernstein se datoreşte în mare parte interpre- t­­ării, acestei mari artiste, care a­­duce o notă atât de personală în­­ teatrul românesc. . Astă seară Teatrul Ventura t­reia «Melo», al cărui succes este departe de a fi epuizat. La una din repetiţiile de «re­cord» am avut ocazia să stau de vorbă cu interpreta nefericitei Maniche. «Joc Duminică seara pentru a o sută una oare în «Melo» — ne spune d-na Buzescu — şi rolul ma subjugă ca la prima reprezenta­ţie. Interpretarea acestei fiinţe bizare, chinuită, plină de poezie şi totuşi naivă mă obseda mai de multă vreme încă de când am vă­zut-o pe Gaby Morlay, splendi­da interpretă pariziană. Era un gen nou în galeria rolurilor me­le, căci vezi d-ta până la Maniche eu am jucat numai roluri de re-Aştept reprezentaţia de Dumi­nică, cu aceiaş emoţie pe care am avut-o la premieră». Privind din sală jocul d-nei Buzescu am plâns pentru neno­rocita Maniche. V . I. M. Reluarea tre asta seară D-na Aura Buzescu despre rolul său din „Melo” Aura Buzescu Benjamin Cremienx la Bucureşti In cursul lunei Februarie sosi în ţară pentru o serie conferinţe marele scriitor francez Benjamin Cremienx. Conferinţele distinsului literat vor fi ţinute sub auspiciile ate­neului ,,N. Iorga”. -xox-va de n­-oujy &8^i£&&. V, .w^.. dox şi­ „Maiestatea Sa publicul“ Ca primă consecinţă a erei ce o inaugurează scriitorul Anton Wildgans la direcţia Burghthea­­ter-ului, e înscrierea în reperto­riul acestei scene a comediei «Majestatea Sa publicul». E vorba de o comedie a tână­rului scriitor austriac Wilhelm Lichtenberg... Se știe că până a­­cum tinerii nu au prea avut ac­ces pe scena Burg-ului. ----------xpx--------- Reorganizarea teatrului de artă din Moscova Ansamblul din străinătate al Teatrului de Artă din Moscova (grupul Praga) va fi în curând reorganizat la Belgrad. Ansam­blul se va mări considerbil. In stagiune gupul va fi format din doamnele Krizanovska, Zdanova, Greci-Liviţka, Vlasova, etc. şi din domnii Pavlov, Vyrubov, Duva- Tortov, Alekin (care a fost până acum la Reinhardt) şi Verescia­­ghin. O mare importanță are pen­tru acest grup şi participarea lui Michail Cehov, una din cele mai mari figuri ale Teatrului rus. ---------oxxo-----—.— „Casa Rothschild“ „Casa Rothschild”, drama isto­rică a lui Hanns Sassmann, care este partea a doua a trilogiei „Metternich”, va fi reprezentată în stagiunea de iarnă în Ungaria, Anglia și America. ---------xox---------­ Producţia literară in Germania După o statistică a Bibliotecii din Lipsea, valoarea cărţilor din ultimul an apărute în Germania, socotind câte o carte din fiecare ediţie, se ridică la 200.000 mărci, iar valoarea publicaţiilor perio­dice, socotită la fel, 150.000 mărci. Ediţia medie a cărţilor este de 3000 exemplare, iar cea a publica­ţiilor periodee 6000 exemplare. Valoarea totală nominală a tutu­ror ediţiilor se ridică la un mi­liard jumătate mărci, adică la mai mult de 50 miliarde lei. As­â­ncara: „Vijelia” la Icatrul Regioa Maria Câteva note asupra piesei lui Bernstein Compania dramatică de sub conducerea soţilor Buland­ra şi a d-lor Manolescu, Maximilian şi Storin, fără a închide însă stagiu­nea de vară la Parc, începe astă seară seria spectacolelor la teatrul Regina Maria. Pentru deschidere, a fost aleasă „Vijelia” o piesă d­in repertoriul teatrului şi una din cele mai de seamă lucrări dramatice ale lui Henri Bernstein. întâmplarea face ca aceiaşi piesă să fie reluată în toamna aceasta de Comedia Fran­ceză întro versiune nouă, care se joacă și la noi. VIJELIA • Prima versiune a piesei datează dinainte de răsboi când „Vijelia” a fost creată la teatrul Gymnase din Paris. Intr’un articol din ,,L’Ilustration Theatrale” Gaston Sorbets amin­tește că Henri Bernstein mai scri­sese înainte de „Vijelia” piesele .,Le Marche". ..Le Doctour’. .,Jou­­,­ou4'. „Frere Jacques“ şi ..Le Ber■ can­". „La Rafale” e a şasea piesă a autorului lui „Melo”. Critica de atunci semnată de Catulle Menetes, de Robert de, Flers, de Neziere, de Dourac şi de Faguet, e unanimă în a recu­noaşte că piesa dă dovada unor puternice şi strălucite calităţi dra­matice. „Vijelia” , bazată pe două ele­mente: jocul de cărţi şi dragostea. Henri Bernstein a reuşit să creeze două tipu­ri admirabile, acel al unei îndi lite şi acel al unui jucător, o­ri i-a făcut eroii unei acţiuni dramatice care se des­­făşoară în trei acte,■ de fant în trei scer*? capitale, câte u­i în fiecare act SUBIECTUL nil unui mare grajd de cai de curse. Intre numeroşii invitaţi a­­pare Robert de Chaceroy, un ju­cător de cărţi şi de curse care e amantul Helen­ei de Brechebel, fiica baronului Lebourg. El destăinueşte iubitei sale că e într-o situaţie critică întrucât a comis un abuz de încredere, pier­zând la cărţi şi la curse nişte bani ce nu-i aparţineau. Şi că nu-i rămâne altă soluţie decât să fugă. Hélene de Brechebel încearcă prin toate mijloacele să-l scape din încurcătură. Ea face apel la bijutierul Bragelin căruia îi încre­dinţează bijuteriile sale şi în cele din urmă cere tatălui ei să-i plă­tească datoriile lui Robert de Cha­ceroy. Ultimul act se petrece la Paris în apartamentul lui Robert. Scena importantă e acea între Robert şi baronul Lebourg care îi oferă să scape, plătindu-i datoriile în ter­men de zece ani şi cu condiţia ca Robert să plece în Trans­val. El nu acceptă această propunere şi se sinucide. INTERPRETAREA D-na Lucia Sturza Bulandra va juca rolul Helenei de Brechebel, d-l Tony Bulandra pe al lui Ro­bert de Chaceroy şi d-l Ion Ma­nolescu pe al baronului Lebourg. Toţi trei au în aceste roluri creaţii puternice. Alte roluri importante vor fi ju­cate de d-nele Gina Sandry (Ba­roana Lebourg), Charlete Brodier, Iliea Dori şi de d-nii Talianu, Marcel Enescu, Grower, Chiriş, Popescu, Mihăileanu şi Perla. Piesa se joacă în cadrul unor Primul act se petrece în castel _____ f­iul baronului Lebourg, proprieta- decoruri noi i iony Bulandra Ion Manolescu Fratellini în Bucureşti Celebrii clowni muzicali, fraţii Alberto, Paulo şi Francois Frate­llini vor da în cursul lunii oc­tombrie o serie de reprezentaţii pe scena unui teatru din Capi­tală. Bucureştenii vor avea astfel şi ei prilejul să admire arta de fai­mă europeană a celor trei Fratel­­lini, clownii de geniu recunos­cut. * j,*ZM . mm S-x* Dela 1­7 Septembrie 1030 V l - • 'kMj ,. .. --kMX, : ^ ZILELE TEATRUL’ NATIONAL TEATRUL^ R. MARJA TEATRUL VENTURA LUNI Industrie'! şi Comerţ. • V. Vijelia Şoarece de biserică MARTI -Casandra Vijelia Melo MIERCURI Industrie şi Comerţ Vijelia Şoarece de biserică JOI O soţie Statornică Vijelia Melo­­ VINERI . Industrie şi Comerţ. Dictatorul Şoarece de biserici 1 r­e ■ SAMBATA Casandra Vijelia şoarece de biserică Dictatorul DUMINICA O soţie Statornică Vijelia Melo Industrie şi Comerţ. Dictatorul Şoarece de biserică teatrul CĂRĂBUŞ Bravo Cărăbuş! Bravo Cărăbuş! Bravo Cărăbuş! Bravo Cărăbuş! Bravo Cărăbuş! Bravo Cărăbuş! Bravo Cărăbuş! PARCUL Oteteleşianu Viteazul înotător Viteazul înotător Viteazul înotător Viteazul înotător Viteazul înotător Viteazul înotător Viteazul înotător mmm Uititat») de Arte Grafice «RAMPA» Str. Intrarea Zalauti No. * SPECTACOLELE CAPITALEI Azi se reprezintă TEATRUL NAŢIONAL Orele 8 jum. CASANDRA Piesă în 5 acte de d. prof. .V. Iorga DISTRIBUŢIA Priam, Regele Troiei d. I. Theo Hector, Paris (fii lui) d-nii N. Bran­­comir şi G. Demetru Alkidamos d. N. Băltăleanu Preotul d. G. Ciprian Mul cetăţean d. D. Grigoriu Al II-lea cetăţean d. C. Irod Al IlI-lea cetăţean d. V.Creloiu Al IV-lea cetăţean d. I. Frumuşani Al V-lea cetăţean­­ d. D. Ene Al VI-lea cetăţean d. C. Georgescu Bărbatul d. C. Duţulescu I-ul ostaş d. A. Athanasescu Al II-lea ostaş d. I. Vimeni I-iul strejer d. I. Anastasiad Al IIea strejer d. A. Marius Un crainic d. G. Soare Un tânăr d. A. Jeles f­iul curtean d. M. Giugulescu Al II-lea curtean d. H. Polizu Ecuba, soţia lui Priam d-na Ana Luca Casandra, fiica ei d-na Maria Filotti Andromaca d-ra Tantzi Benescu Elena d-ra Eliva Godeanu Medonia d-na Cleo Pan-Cernăteanu Crescătoarea d-ra Sorana Topa I-a femeie d-na Eugenia Zaharia A II-a femeie d-na Eugenia Zaharia A II-a femeie drna Ecat­­yttzulescu A lila femeie dra Carmen Burice­scu A IV-a femeie d-ra Kitty Gheorghiu O­ fată d-ra Venera Milicescu Altă fată d-ra Sarmiza Lungeanu Direcţia de scenă : d. C. Nottara. SUBIECTUL Casandra, fata lui Priam, regele Troei, este, Împreună cu Laocoom, marele preot, iniţiată de către zei în evenimentele grave ce vor ameninţa în curând oraşul Troia. Intr’adevăr, frumosul Paris, o răpeşte pe Elena, soţia lui Menelau, şi o aduce în mij­locul Troenilor. In urma acestei jig­niri, Grecii pornesc răsboiul împotriva Troei, pe care o asediază. Troenii, con­duşi de puternicul Hector, rezistă până în ziua când Hector moare iar Grecii, întrebuinţând viclenie, intro­duc în Troia faimosul cal de lemn in care se află ascunşi­ ostaşi ce vor iuti cucerirea cetăţii. Astfel, împotriva rugăminţilor Cas- Gandrei şi a mulţimei, adunată In jurul lui Piram, căderea Troei se să­vârşeşte în timp ce Casandra moare în flăcările ce mistue cetatea. TEATRUL REGINA MARIA Splaiul Mihai Vodă. — Telefon 352/45 Compania dramatică Bulandra Manolescu—Maximilian—Storin orele 9 seara VIJELIA (La Rafale) Dramă in 3 acte de Henry Bernstein DISTRIBUȚIA Hélène de Brechebel d-na Lucia Sturza Bulandra Baroana Lebourg d-na Gina Sandry Marchiza de Doullenee d-ra Charlotte Brodler D-ra de Thazieux d-ra Tea Dori Baronul Lebourg d. Ion Manolescu Robert de Chaceroy d. Tony Bulandra Amedée Lebourg d. Marcel Enescu Bragelin ' d. 1. Talianu Contele de Brechebel d. G. Groner Generalul Brial d. I. Chiriş La Veillarde d. popescu Francois d. Pella Un servitor d. Mihăileanu SUBIECTUL Robert de Chaceroy, amantul Hé­­lénei de Brechebel, a pierdut la cărți sume importante, comiţând chiar un abuz de încredere. Héléne încearcă să-l scape prin toate mijloacele și în cele din urmă Chaceroy se sinucide. TEATRUL MARIA VENTURA Pasagiul Compedia Matineu orele 3 SOARECE DE BISERICA Comedie in 3 acte de Fodor Laszlo DISTRIBUTIA Baronul Thomas von Ulrich d. R. Bulfinski Contele von Thalham­ d. c. Chamel Schtinzi d. G. Timică Franz von Ulrich d. A. Cazaban Hugo Chillip d. Vasile Lăzărescu Quapil d. Dinu Argeşel Susy Sachs d-ra Leny Caler Olly Frey d-ra Maria Mohor Direcţia de scenă: d. Victor Ion Popa g Regia : d. G. Chamel .t . fi?­d"V’ Fe0d0r0", subiectul :f$|| O fetiţă inteligentă, Susi, reuşeşte să fie angajată ca secretară de către ba­ronul Ulrich, preşedintele unei bănci. Odată ajunsă in cabinetul marelui fi­nanciar, Suzy Începe să-i spue poveşti amuzante. Ea moare pur şi simplu de foame; are insă curaj. In actul al doilea, ea reuşeşte să se facă indispensabilă. Baronul o tri­mite la Paris unde urmează să sem­neze un formidabil contract pentru un trust. In actul al treilea suzy reuşeşte să descopere un complot care ar fi eşuat proectele baronului. Intre timp ea s’a arătat că ştie să poarte toaletele pa­riziene şi că decolteul ei e într’adevăr delicios. Baronul o ia de nevastă. Orele 9 seara «MELO» 'S' Dramă în 3 apte (12 tablouri) de Henri Bernstein Traducere de Mircea Ştefănescu DISTRIBUŢIA Romaine d-na Aura Buzescu Cristianne d-ra Mariette Deculescu .Teanne d-na Mimi Bovintescu Marcel d. George Vraca Pierre d. Corneliu Danielescu Doctorul d. Cezar Bovintescu. Un preot d. V. Lăzărescu Mul Consumator­­ d. G. Chamel­ ­i, .........——..................... II-lea „ d. J. Cazaban Francois a. Dinu Argeşel Direcţia de scenă: d. Victor Ion Popa Regia : d. Gh. Chamel Decorurile : d. V. Feodoroff­­SUBIECTUL „Melo” e povestea vieţii unei femei care-şi otrăveşte soţul pentru a câşti-­ ga iubirea amantului. TRAFKUL CĂRĂBUŞ Str. Academiei Compania de reviste C. Tinase­u Orele 9.30 BRAVO CĂRĂBUŞ! Revistă de mare spectacol in tr­ae(a fi 16 tablouri de d-nii N. Vldldoianu şi N. Constantinescu DISTRIBUŢIA RioRita, Spirîcă, Teodosie Bulibes­­cu. Der Schöenste Walzer Kavalier, Costache, Nenea Pavel, Comandantul suprem al Cărăbuşului­­, d. C. Tanase. Lady Divine, Mireasa, d-ra de azi, Ultimul strigăt al dansului. Primă, ▼ara, apaşă, antrenul Cărăbuşului , d-na Natalita Pavelescu. Umbra albă. Regina păpuşilor. Prim­cipesa valsului, Madame Dorine, Ma­­janah, luxul Cărăbuşului : d­­ra Lizica Petrescu. Hollywood, Tânărul. Iubitul. Ele­ganţa Cărăbuşului : d Ladislau Groff. Lon Chaney, Lache, Domnul de om­, directorul şi Nicolae: i. Giugariu Sandi Huşi. Chariot, Mache, Păpuşa rusească, portarul. Cherleston, Giacomo, Geor­­gică : d. Dan Demetrescu. Conducerea muzicală: d. Ben Harris. PARCUL OTETELEŞANU Compania dramatica Bulandra, Mano­­lescu, Maximilian, Storin Orele 9 gt VITEAZUL ÎNOTĂTOR Comedie în 3 acte de Arnold şi Bach DISTRIBUŢIA Otto Haeberlin d. V. Maximilian Dr. Moebius d. I. Constantinescu Eggebrecht d. N. Cărdeser Wernicke d. V. Vasilache Kraxentrager d. I. Delvechta Fritz Neudaner d. R. Rang Kraehhahn d. V. Bulandra Käthe d-na Cătușă Elvas Gabriela Degenhardt d-na Sof.­ionescu Anna Marie d-na L. Constantinescu Thereza d-ra M. Nicolau Emma d-ra Tely Bărbulescu Hummel d. C. Petrescu TEA­TRUL NETIUN — FOST COLOS — Calea Victoriei tf „S’O LUĂM DELA’NCEPUT* Revistă In 10 tablouri de Chilon Chi­­lonidis cu schetkuri şi cuplete de Ion Manu şi Constantin Orendi­uT TEATRUL ELITA (fos t FRASCATTII Azi şi tn fiecare seară la ora 10 precis «DAI UN BAN DAR FACE? Revistă in­­ acte şi 16 tablouri 4• NICON—NICAN cu d nele: SILLY VASILIU, ROZIN* WIQUELIN, Jeana Doljan, Cecile Gri­goriu şi d nil . N. Kanner, I. Ţâranu, 10, ELITA­ GIRLS, 10 Prof. WILLY şi maestrul VERMONT CINEMATOGRAFELE BULEVARD PALACE: «Mesa­giu! Morţii» cu Clive Brook, Richard Arien, William Powell, Noah Berry şi Fay Wray. Com plectare Journal. LIPSCANI: «Trădarea» cu Lya de Putti şi Lars Hanson tru­pa de reviste Juvenal. CAPITOL­: «Ziua Nunţii», film vorbitor francez cu Yvette Be­­choff şi Jean Dable. Complec­tări sonore. ELItE: «Dar un ban dar face!», revistă în 2 acte şi filmul «Jo­cul Dragostei şi al Morţi» cu Francesca Bertini. FRANKLIN: «Femeea pe Cruce» cu marele tragedian Adalbert von Schletow şi Marcela Al­­bani. EPISCOPIEI: «Dansul Morţei», cu Gostaf Ekiţiani"tKarina"­, BgH şi Maurice Geraudy. * DICHIU: «Supraveghiaţi mine­­,o­ rele», film de un realism im­presionant, trăit în zilele noa­­■­­stre. Complectare journal, B .­tare journal şi comedie. LEONARD (Tei): «Vijelia», cu Lilian Gish şi Lars Hanson şi o comedie cu «Morit al II-lea». MARCONI: «Volga-Volga» cu cor, artişti. MARNA: «Când tatăl şi fiul* cu Harry Liedtke şi Revistă în 3 tablouri «Vrei, Ceri, Ai. GLORIA: «Vraja Parisului» cu Lil Dagover, o comedie şi tru­pa de reviste Roland de Jassy. VICTORIA (Grădină): «Femeia din Moscova», cu Pola Negri şi Norman Kerry. Comedie şi ar­tişti. FILANTROPIA: «Trandafirii Ne­grii cu Lesue Hayakawe şi «Hoţii din Bagdat» cu Pat şi Patachon. EDISON: «Armăsarul Diavolu­lui»; seara teatru: «Toate se clatină». CINEMA DOROBANŢI: «Anna Karenina» cu Sorin Gilbert şi Greta Garbo şi o comedie. VOLTA BUZEŞTI: «Arena însân­gerată» cu Rudolphe Valenti­no şi Nita Naldi film sonor și o complectare.

Next